Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

APIA. Fermierii, așteptați să depună cereri de plată pentru măsura „Bunăstarea animalelor“

Publicat

pe

Fermierii pot depune în perioada 8 – 21 februarie cererile de plată pentru Măsura 14 „Bunăstarea animalelor” – pachetul a. – plăţi în favoarea bunăstării porcinelor şi pachetul b. – plăţi în favoarea bunăstării păsărilor din cadrul PNDR 2014 – 2020, a anunţat Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Cererea de plată va fi completată online individual prin accesarea site-ului www.apia.org.ro, iar după tipărire, verificare şi semnare se depune la Centrul judeţean al APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, pe a cărui rază teritorială se află sediul social al solicitantului sau pe raza teritorială a judeţului unde este exploataţia cu capacitatea de producţie cea mai mare.

Conform APIA, cererile de plată pentru Măsura 14 „Plăţi în favoarea bunăstării animalelor” cuprinde angajamentele şi informaţiile aferente tuturor exploataţiilor cu cod ANSVSA deţinute de un solicitant, indiferent pe raza cărui judeţ îşi desfăşoară activitatea solicitantul şi se depun însoţite de : copie CUI / CIF, după caz; documente care atestă calitatea de fermier activ, respectiv documente privind înregistrarea la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) – cod CAEN/act de înfiinţare/act constitutiv/statut din care reiese că are activitate agricolă (că desfăşoară activitate agricolă cu codul CAEN 0146 – Creşterea porcinelor, respectiv CAEN 0147 – Creşterea păsărilor) şi/sau 0150- Activităţi în ferme mixte (cultura vegetală combinată cu creşterea animalelor) şi, în cazul în care din documentele stipulate nu reiese activitatea agricolă, trebuie să furnizeze documente din care să rezulte îndeplinirea condiţiei de fermier activ; situaţiile financiare anuale, respectiv raportările contabile anuale, din care rezultă venitul total realizat în anul anterior anului depunerii cererii de plată; formularul „Date informative” (cod 30) care cuprinde indicatorul „venituri din activităţi agricole”; formularul „Situaţia veniturilor şi cheltuielilor” (cod 20) care cuprinde indicatorul „venituri totale”.

De asemenea, solicitanţii trebuie să depună: copie buletin / carte de identitate al/a titularului/administratorului/ reprezentantului legal /împuternicitului; copie/copii autorizaţie/ii sanitar-veterinară/e pentru fiecare exploataţie deţinută înscrisă în cererea de plată; Copia/copiile autorizaţiei/iilor sanitar-veterinară/e poate/pot fi depusă/e de către beneficiar o dată cu primul decont/documente justificativ/e pe care îl înregistrează la CJ APIA în anul respectiv de angajament.

Dacă autorizaţia este eliberată după data depunerii cererii de plată, aceasta trebuie să fie în vigoare la data populării exploataţiei.

Totodată, trebuie depuse: graficul de livrare estimat anual; graficul de populare estimat anual; document coordonate bancare; împuternicire şi copii după actele de identificare ale împuternicitului, dacă este cazul; declaraţii şi angajamente pentru bunăstare şi specifice subpachetelor.

În plus faţă de documentele mai sus menţionate se depun o serie de documente în funcţie de pachetul solicitat.

Pentru pachetul a) porcine se depune copia schiţei grajdului/halei pentru fiecare exploataţie cu cod ANSVSA (din care să reiasă adresa, suprafaţa spaţiilor de cazare/spaţiul maxim de cazare pe compartiment/boxă). Din suprafaţa totală respectivă se exclude suprafaţa spaţiilor de hrănire şi adăpare aşezate pe podea, stâlpii, aleile, alte spaţii nedestinate creşterii pentru toate categoriile de porcine.

Pe copia schiţei fermierul va menţiona instrumentul/aparatul cu care au fost efectuate măsurătorile înscrise în schiţele depuse şi toleranţa acestuia în conformitate cu fişa tehnică (carte tehnică) a aparatului/instrumentului cu care au fost efectuate măsurătorile.

De asemenea, fermierul va depune: copii ale documentelor care fac dovada că beneficiarul are la dispoziţie echipamente specializate de măsurare şi control a calităţii aerului şi acestea sunt la dispoziţie în exploataţie în vederea monitorizării zilnice a pulberilor (prin prezentarea unui document de achiziţie sau a unui contract de comodat sau a unui alt document); copia documentului care atestă funcţionarea în parametrii tehnici a echipamentului specializat de măsurare şi control a calităţii aerului.

Pentru pachetul b) păsări este nevoie de copia notificării către DSVSA referitoare la densitatea practicată; copia schiţei halelor pentru fiecare explotaţie cu autorizaţie sanitar-veterinară din care să reiasă adresa, suprafaţa spaţiilor de creştere utilă. Din suprafaţa totală respectiv suprafaţa cuştilor/ compartimentelor se exclude suprafaţa echipamentelor de hrănire şi adăpare aşezate pe podea, stâlpi, alte spaţii nedestinate creşterii pentru toate categoriile de păsări, inclusiv a cuibarelor în cazul găinilor ouătoare în sistem alternativ la sol a cuibarelor pentru găinile de reproducţie rase grele şi spaţiul aferent cocoşilor pentru categoria de găini de reproducţie rase grele. Având în vedere că, suprafaţa minimă obligatorie pe cap de găină ouătoare în sistem de creştere în cuşti îmbunătăţite, include şi suprafaţa cuibarului (750 cmp/cap găină), la calcularea suprafeţei necesare pentru respectarea condiţiilor de bunăstare superioară se măsoară suprafaţa totală a cuştii care include şi suprafaţa cuibarului rezultând astfel o suprafaţă de 825 cmp/cap pentru subpachetul de densitate 10%, respectiv 862 cmp/cap pentru subpachetul de densitate 15%. Pe copia schiţei halelor fermierul va menţiona aparatul cu care au fost efectuate măsurătorile înscrise în schiţele depuse şi toleranţa acestuia în conformitate cu fişa tehnică (carte tehnică) a aparatului/ instrumentului cu care au fost efectuate măsurătorile.

Fermierul mai trebuie să depună copia documentului care atestă că aparatul de măsurare a noxelor în vederea monitorizării acestora zilnice este la dispoziţie în exploataţie; copia documentului care atestă funcţionarea în parametrii tehnici a aparatului de măsurat noxe.

Din țară

Hristos A Înviat! Sfintele Paști – una dintre cele mai mari sărbători ale anului

Publicat

pe

Învierea Domnului sau Sărbătoarea de Paști este una dintre cele mai mari sărbători religioase ale anului care constituie fundația de bază a credinței și a Bisericii creștine.

Fără Învierea lui Isus creștinismul nu s-ar fi răspândit și nu ar fi fost crezut, iar Biserica nu s-ar fi format, lumea rămânând păgână.

La câteva zile după intrarea triumfală în Ierusalim, Mântuitorul a fost judecat, chinuit și răstignit, a murit pe cruce și a fost pus în mormânt. După trei zile, duminica dimineața, El a Înviat pentru mântuirea neamului omenesc.

Sărbătoarea de Paști simbolizează astfel bucurie, lumină și speranță. Credincioșii din întreaga lume primesc marea sărbătoare a Paștelui cu iubire, împlinire sufletească și veselie.

În cele trei zile ale Învierii ard în văzduh trei candele mari, ce nu le vede nimeni.

De asemenea, Sărbătoarea de Paști este și un prilej de reuniune cu membrii familei, când se lasă deoparte grijile și problemele de zi cu zi, iar gândurile se îndreaptă către fapte bune și recunoștință.

Tradiții și obiceiuri în dimineața zilei de Paști

Cele mai multe tradiții și obiceiuri ale zilei de Paști se referă în principal la cinstirea cum se cuvine a acestei sărbători, la bunul mers al vieții și al treburilor, la sănătatea familiei și la sporul casei.

În ziua de Paști, cum te scoli, să te uiți în cofa cu apă, că vezi bine peste an.

În mai toate zonele țării există obiceiul ca, în dimineața zilei de Paște, membrii familiei să se îmbrace în haine noi, curate și să meargă la biserică pentru a lua “paști”. Fiecare dintre aceștia trebuie să aibe ou roșu în buzunar. Astfel că, după ce vor ieși din biserică, vor ciocni tradiționalele ouă roșii în timp ce rostesc binecunoscuta formulă “Hristos a Înviat”, la care se răspunde cu “Adevărat a Înviat”. Se mai spune, de asemenea, că din primul ou ciocnit este bine să guste toată familia pentru a fi împreună întotdeauna. Acest ou trebuie spart de capul familiei, care îl împarte în atâtea bucăți câți membri are familia.

La Paști cine merge la biserică să-și pună un ou roșu în sân, ca să fie totdeauna roșu la față.

Un alt obicei al zilei de Paște, care se respectă cu precădere la sate, este acela de a pune brazde de iarbă verde la intrarea în casă, după întoarcerea de la biserică. Fiecare membru al familiei trebuie să calce pe iarba verde înainte de a intra în casă. Va fi astfel sănătos, voios și proaspăt ca verdeața ierbii.

Se punea iarbă verde în trei locuri: la scară, la ușa de la intrare, în fața odăii de dormit. Când se întorceau de la Înviere călcau pe iarba verde, să fie sănătoși.

În unele regiuni din România există obiceiul conform căruia în dimineața zilei de Paști, până la răsăritul soarelui, oamenii se duc la râu sau la o apă din apropiere și se scaldă. Se vor curăța astfel de boli, răutăți, aruncături și făcături, iar peste an vor fi scutiți de boli, se vor face iuți, sprinteni, sănătoși și harnici.

În alte zone din România, după ce se întorc de la Înviere, toți membrii familiei se spală într-un vas cu apă în care se află, pe lângă apă proaspătă și curată, unul sau mai multe ouă roșii și câțiva bănuți de argint. Oul se pune pentru a fi roșii și sănătoși ca oul, iar bănuții ca să le meargă bine peste an și să aibe bani de ajuns.

În ziua de Paști, dimineața, ne spălăm cu un ou roș și cu un franc în cană. Moneda închipuiește banii cu care Iuda L-a vândut pe Isus, iar oul cel roș sângele lui Hristos care s-a vărsat pe cruce.

De asemenea în anumite regiuni ale țării se respectă și tradiția conform căreia prima persoană care îți calcă pragul în ziua de Paște să fie un bărbat. În felul acesta vei avea spor și belșug în toate cele.

Superstiții despre vreme, noroc și sănătate în ziua de Paști

Superstițiile zilei de Paști sunt pe cât de multe, pe atât de diverse și de surprinzătoare. Acestea se referă în principal la vreme, sănătate, noroc, spor și belșug.

Se spune despre vremea din ziua de Paști că dacă va ploua, atunci până la Rusalii va fi tot ploios, iar de va bate grindina în ziua de Paști, atunci anul va fi mănos.

Dacă vrei să-ți afli norocul păstrează oul fiert, sfințit în ziua de Paști, până la Paștele următor. Atunci sparge-l: de va fi gol, n-ai noroc, de va fi plin, ești cu mare noroc.

În ceea ce privește somnul, se spune că cine doarme în ziua de Paști va fi tot anul somnoros. De asemenea, tot legat de somn, se mai spune că în ziua de Paște nu e bine să dormi deoarece îți fură dracul pasca.

Din vremuri de demult se mai crede că cine se naște în ziua de Paști va fi un om norocos pentru tot restul vieții.

Citeste mai mult

Din țară

Rețea de traficanți de droguri, destructurată. Substanțele erau amestecate pentru un efect sporit

Publicat

pe

* Un număr de 28 de persoane au fost conduse la audieri, iar la final procurorii DIICOT au dispus reţinerea a 11 persoane, pentru 24 de ore, iar faţă de alte 9 persoane a fost dispusă măsura controlului judiciar, pentru 60 de zile, după ce poliţiştii şi procurorii au făcut 23 de percheziţii în judeţele Timiş şi Caraş-Severin, la persoane suspectate de trafic de diferite droguri.

* Substanţele erau amestecate pentru obţinerea unui efect sporit, iar dependenţii erau instigaţi la comiterea de infracţiuni.

* Drogurile erau vândute cu sume cuprinse între 50 şi 450 de lei gramul, în funcţie de substanţă. DIICOT a dispus reţinerea a 11 persoane şi plasarea sub control judiciar a altor 9.

„În 29 aprilie, poliţiştii Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Caraş-Severin, împreună cu procurori D.I.I.C.O.T.- Biroul Teritorial Caraş-Severin, au efectuat 23 de percheziţii domiciliare, în Caraş-Severin şi Timiş, la persoane cercetate pentru constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de droguri  risc şi mare risc, efectuarea fără drept, de operaţiuni cu produse ştiind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive, determinarea sau înlesnirea practicării prostituţiei şi obţinerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei”, a transmis, marţi, DIICOT, într-un comunicat de presă.

Sursa citată a precizat că, începând din 2022, în municipiul Reşiţa, ar fi acţionat două grupări infracţionale, având legături între ele, care iniţial ar fi distribuit substanţe susceptibile a avea efect psihoactiv tinerilor din zonă.

„Ulterior, persoanele cercetate şi-ar fi extins activitatea infracţională prin distribuirea de droguri de mare risc, sub forma a diferite amestecuri cu alte substanţe, cu scopul de a mări efectele produse în urma consumului. În activitatea infracţională de distribuţie, ar fi fost atrase persoane cu antecedente penale, drogurile fiind procurate din municipiul Timişoara şi distribuite en-detail, unii clienţi devenind în timp distribuitori”, a mai transmis surswa citată.

Potrivit procurorilor, drogurile ar fi fost distribuite la diferite preţuri în funcţie de drogul solicitat: 50 de lei pentru o doză de substanţe psihoactive, 150 de lei gramul de droguri sintetice şi 450 lei gramul de cocaină, distribuţie care s-ar fi realizat în municipiile Reşiţa şi Timişoara, şi în localităţile învecinate ale municipiului Reşiţa.

De asemenea, membrii grupărilor ar fi profitat de dependenţa de astfel de substanţe a persoanelor consumatoare, instigând la comiterea de infracţiuni, în urma cărora ar fi primit, în vederea valorificării, bunuri rezultate din comiterea acestor fapte.

”În urma celor 23 de percheziţii domiciliare, au fost descoperite şi ridicate aproximativ 400 de grame de substanţă cu efect psihoactiv, 80 de grame de canabis, 5 grame de cocaină, 5 grame de ciuperci uscate susceptibile de a produce efecte halucinogene, 10 grame de substanţă cristalină, sub formă solidă, 6 cântare electronice, 5 dispozitive de mărunţire de tip grinder, peste 10.000 de euro şi peste 25.000 de lei, telefoane mobile, o armă neletală supusă autorizării, deţinută fără drept, peste 150 de grame de bijuterii, precum şi alte probe şi mijloace materiale de probă”, a mai transmis DIICOT.

Marţi a fost sesizat judecătorul de drepturi şi libertăţi cu propunere de arestare preventivă a 7 dintre persoanele reţinute, pentru 30 de zile, iar faţă de alte 4 persoane, procurorii D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Caraş-Severin au dispus măsura controlului judiciar, pentru 60 de zile.

Foto: Poliția Română

Citeste mai mult

Din țară

ANSVSA intensifică controalele la produsele specifice sărbătorilor pascale. Luni poate începe sacrificarea mieilor

Publicat

pe

În aceste zile premergătoare sărbătorilor pascale, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) intensifică controalele specifice, vizând, în special, pieţele agroalimentare, abatoarele şi spațiile de sacrificare temporare, unităţile de procesare şi depozitare a alimentelor, precum şi unităţile de vânzare.

Sacrificarea mieilor se poate realiza în unităţi de abatorizare autorizate sau în spaţii amenajate temporar în condiţiile legii numai în perioada 22 aprilie – 3 mai 2024.

ANSVSA urmărește respectarea condiţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, punând accent pe produsele cele mai căutate din această perioadă: carnea de miel, ouăle, laptele şi produsele din lapte, peştele, dar și cozonacii, legumele de sezon etc. Începând de luni, 22 aprilie, și până vineri, 3 mai, medicii veterinari vor efectua controale şi verificări în unități de procesare, depozitare și vânzare a produselor alimentare, iar la nivelul direcțiilor județene și circumscripțiilor sanitar-veterinare va fi asigurată permanenţa, inclusiv sâmbăta şi duminica. Programul de lucru, numele medicului veterinar responsabil şi numărul de telefon la care consumatorii pot sesiza orice neregulă se vor găsi pe site-ul fiecărei direcții județene sanitar-veterinare.

De asemenea, instituția va autoriza puncte tem­porare pentru sacrificarea mieilor. Anul trecut, în toată țara, au fost avizate 28 de astfel de spații şi 14 centre de sacrificare amenajate direct în exploatație, care s-au adăugat celor 81 de abatoare care funcționează la nivel național.

În ciuda reglementărilor stricte, încă se mai practică sacrificarea mieilor în stâne sau în spații improvizate. Reprezentanţii ANSVSA fac apel la cetățeni să se aprovizioneze din locuri autorizate.

În ceea ce privește prețurile la carnea de miel, acestea vor fi comparabile cu cele de anul trecut. „Prețul corect, pentru iarna aceasta, care a fost mai blândă, cu furaje puțin mai ieftine, iar primăvara mai timpurie – noi ținem cont de toate condițiile de producție – undeva între 45 și 50 de lei ar fi acceptabil, dacă am coborî mai jos de atât, deja ne-am lovi de pierderi”, a spus recent, la Radio România Actualități, președintele Asociației Crescătorilor de Ovine din România, Nicolae Cioranu.

Pe rețelele de socializare și pe site-urile de anunțuri erau oferte la carnea de miel care porneau de la 20 lei/kg în viu și ajungeau la 45-50 lei/kg în carcasă. Anul trecut, mielul în viu s-a vândut la poarta fermei cu 20-22 lei/kg și carcasa cu 40-50 lei/kg, iar în piețe, supermarketuri și măcelării carnea de miel a avut prețuri de peste 50-55 lei/kg.

Foto: Arhivă

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite