Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Autoritatea fiscală anunță intensificarea controalelor

Publicat

acum 4 ani

pe

Autoritatea Fiscală anunţă intensificarea activităţii de control în acest an însă, în anul 2020, instituţia a pierdut aproape jumătate din disputele fiscale cu contribuabilii, conform reprezentanţilor EY, una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global.

„Campania de controale comune ale ANAF cu Inspecţia Muncii, pentru «prevenirea» muncii nedeclarate şi proiectul-pilot pentru realizarea de controale în timp real, planificat să se deruleze în viitorul apropiat, pentru îmbunătăţirea conformării voluntare sunt două dintre cele mai recente proiecte anunţate de autoritatea fiscală română. De altfel, ANAF a vorbit şi despre creşterea cu 10% a numărului de inspecţii fiscale până la finele anului 2025, dar şi despre majorarea colectării cu 2,5 puncte procentuale din PIB în acelaşi interval de timp şi reducerea decalajului de colectare a TVA, priorităţi prevăzute, de altfel, de Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare a României”, se arată într-un punct de vedere semnat de Emanuel Băncilă, partener, coordonatorul Practicii de inspecţii şi controverse fiscale, şi Adrian Rus, partener, liderul departamentului Preţuri de transfer, EY România.

Aceştia amintesc faptul că ANAF a creat o structură specifică de management al riscului, care, cel puţin în teorie, ar trebui să ajute la eficientizarea inspecţiilor fiscale prin crearea de clase de risc, în funcţie de care urmează ca toţi contribuabilii să fie planificaţi pentru inspecţia fiscală.

Conform raportului de activitate al ANAF pe anul 2020, Direcţia de Management al Riscului a testat deja aproximativ 100 de indicatori de risc, urmând ca, până la sfârşitul lui 2022, să îi definitiveze pe aceia în funcţie de care se vor stabili clasele de risc.

Momentan, pentru activitatea de inspecţie fiscală se folosesc doar 11 indicatori de risc, a căror analiză este obligatorie înaintea începerii unei inspecţii fiscale. De asemenea, la acest moment, procedura în urma căreia un contribuabil este clasificat ca fiind cu grad de risc fiscal mare este netransparentă, neputând fi contestată, subliniază reprezentanţii companiei de consultanţă.

Pe de altă parte, strategia ANAF menţionează între obiective şi intensificarea acţiunilor de control în domeniul preţurilor de transfer, inclusiv prin gestionarea eficientă a informaţiilor obţinute ca urmare a utilizării instrumentelor de cooperare administrativă, cum este raportarea ţară cu ţară sau Country-by-Country Reporting. În practică, însă, nu este clar cum foloseşte ANAF informaţiile din aceste raportări, menite, în principal, să evalueze potenţialele riscuri asociate preţurilor de transfer şi cum identifică acele ţinte pentru controalele vizând preţurile de transfer.

Modul în care inspectorii fiscali colectează informaţii, cum selectează afacerile cu risc fiscal crescut şi le inspectează este în permanentă transformare în ultimii ani, interpretarea umană fiind completată, mai nou, şi de analize de date. În schimb, ceea ce evidenţiază practica este că ANAF îşi va intensifica şi mai mult acţiunile de control.

Totodată, a fost reactivat un instrument existent din 2016 în legislaţia din România, care a fost ignorat până la finele lui 2021. Astfel, începând din acest an, aceste „verificări documentare” urmează să fie utilizate din ce în ce mai mult: autoritatea fiscală română şi-a propus ca acest tip de control să reprezinte 60% din totalul verificărilor până în 2025. Consultanţii precizează, în context, faptul că această specie de control nu prezintă garanţiile legale necesare, nerespectând principiile general acceptate pentru o inspecţie fiscală clasică.

Reprezentanţii EY arată că raportarea SAF-T reprezintă un mijloc de eficientizare a inspecţiilor fiscale având în vedere că, prin gradul mare de detaliu, SAF-T solicită completarea obligatorie a 260 de câmpuri dintr-un total de 800 şi se creează premisele unor controale fiscale de la distanţă.

„Anul acesta este pentru România anul SAF-T (Fişierul Standard de Audit Fiscal), obligatoriu pentru marii contribuabili de la 1 ianuarie 2022, cu o perioadă de graţie de şase luni pentru anumite companii, intrate la finele lui 2021 în rândul marilor contribuabili. Raportarea SAF-T, reprezintă într-adevăr un mijloc de eficientizare a inspecţiilor fiscale. Prin gradul mare de detaliu – SAF-T solicită completarea obligatorie a 260 de câmpuri dintr-un total de 800, se creează premisele unor controale fiscale de la distanţă şi, pe termen mediu, eliminarea sau simplificarea anumitor declaraţii din zona TVA. În acest fel, o companie va putea beneficia de o inspecţie fiscală de la distanţă, cu timpi reduşi şi interacţiune limitată”, explică analiza.

Pe de altă parte, însă, consultanţii solicită acordarea unei atenţii deosebite corectitudinii actului de inspecţie fiscală în condiţiile în care în România, finalizarea definitivă a unei proceduri de contestare a unui act inspecţie fiscală poate dura între cinci şi şase ani.

Aceştia amintesc că, în anul 2020, în aproximativ 30% dintre cazuri (raportat la totalul de sume impuse de ANAF), contribuabilii au avut câştig de cauză în faţa instanţelor de judecată, desfiinţând actele de impunere emise de inspecţia fiscală. La acest procent, trebuie adăugat şi un altul, de 15%, pentru care contribuabilii au obţinut anularea actelor de impunere în faza administrativă a contestării (fără a mai fi necesară parcurgerea procedurii judiciare în faţa instanţelor de judecată). Totodată, autoritatea fiscală a raportat că, în peste 300 de cauze, instanţele au dispus reluarea procedurii de soluţionare. Astfel, dacă ulterior aceste cauze vor fi soluţionate în favoarea contribuabilului, este probabil ca acest procent să se crească semnificativ.

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult

Din țară

Sectorul HoReCa, în declin. Cheltuielile cu forța de muncă și creșterea prețurilor duc la închiderea restaurantelor

Publicat

acum 2 zile

pe

30 aprilie 2026

de

Piața HoReCa din România a ajuns în 2025 la aproximativ 7,8 miliarde de euro, în creștere față de 7,3 miliarde de euro în 2024. La prima vedere, cifrele arată o industrie în expansiune. În realitate, sectorul traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani: numărul unităților scade, marjele se comprimă, iar consumatorii devin tot mai atenți la preț.

La finalul anului 2024 existau aproximativ 33.000 de unități HoReCa în România. Estimările recente indică însă o scădere de cel puțin 10%, într-un context în care costurile operaționale au crescut, iar posibilitatea de a majora prețurile este tot mai limitată.

Această contradicție a fost una dintre temele principale discutate la evenimentul „Secretele Antreprenorului de Succes – București 2026”, organizat de IMM Club, unde antreprenori și specialiști din domenii complementare au analizat una dintre cele mai sensibile întrebări pentru industria ospitalității: cum poate crește o piață în care tot mai multe afaceri ajung să nu mai fie profitabile?

Marja reală de profit în HoReCa este estimată la doar 3 – 5% la nivel sectorial. Chiar și în cazul locațiilor bine administrate, marja netă s-a restrâns la 8 – 12%. În aceste condiții, un restaurant plin nu mai înseamnă automat un restaurant sănătos financiar.

„Ocuparea este diferită de rentabilitate. Localul e plin, dar de fapt pierdem bani cu stil”, a punctat Marcel Vulpoi, reprezentant VTM și Gramofon Wine, în cadrul discuțiilor.

Presiunea vine simultan din mai multe direcții. Costul total cu forța de muncă a crescut cu aproximativ 12% în ianuarie 2026, odată cu majorarea salariului minim, iar deficitul de personal poate ajunge până la 50% în unele locații. În același timp, prețurile par să fi atins un prag greu de depășit pentru clientul final. Un prânz mediu în marile orașe a trecut de 70 de lei, în timp ce traficul de clienți a scăzut cu aproximativ 15% la nivel național, iar nota medie de plată a coborât de la 61 lei la 53 lei.

O altă schimbare importantă vine din comportamentul consumatorilor. Pentru prima dată, comenzile de mâncare la domiciliu au depășit mesele servite în restaurant. Delivery-ul reprezintă 27% din piața urbană HoReCa, față de 26% pentru restaurantele clasice. Ceea ce în urmă cu câțiva ani era tratat ca tendință a devenit o realitate zilnică.

În acest context, discuțiile de la București au mutat atenția de la ideea de creștere cu orice preț la nevoia de control financiar, eficiență operațională și diferențiere reală. Antreprenorii prezenți au vorbit despre proceduri, marje, digitalizare, relația cu angajații, parteneriatele cu furnizorii și importanța unei experiențe clare pentru client.

Radu Tănase, Director Executiv HORA și antreprenorul din spatele brandurilor Calif, Condimental de Calif și Shoteria, a atras atenția că, în ciuda presiunii tehnologiei și automatizării, oamenii rămân principalul avantaj competitiv al industriei: „Principalul asset pe care îl are HoReCa, cu tot AI-ul și toate softurile, este forța de muncă. Oamenii.”

Federația Patronatelor din Industria Ospitalității avertizează că între 15% și 25% dintre restaurante ar putea dispărea în 2026, pe fondul presiunii fiscale și al contracției cererii.

Dincolo de cifre, mesajul transmis la eveniment a fost direct: HoReCa nu mai este o piață în care supraviețuiește automat cel care are vad bun, meniu lung sau sală plină. Vor rezista afacerile care își cunosc marja reală, controlează costurile, investesc în oameni și oferă o experiență suficient de clară încât clientul să aibă motiv să revină.

Detalii pe immclub.ro.

0
Citeste mai mult

Din țară

ATENȚIE! Portal neautorizat de vânzare a rovinietei!

Publicat

acum 2 zile

pe

30 aprilie 2026

de

CNAIR informează utilizatorii rețelei de drumuri naționale, drumuri expres și autostrăzi din România că a identificat în mediul online portalul https://erovinieta.net/, deținut de SC NETHUT DIGITAL SRL, portal care nu este autorizat de CNAIR pentru încasarea tarifului de utilizare (rovinieta).

La cumpărarea unei roviniete de pe site-ul https://erovinieta.net/, utilizatorii plătesc, pe lângă tariful reglementat de legislația în vigoare (OG nr. 15/2002), și un cost suplimentar de 12% pentru “servicii de procesare si emitere manuala rovinieta”.

Prin comparație, pentru o rovinietă achiziționată prin portalurile web autorizate de către CNAIR, cu valabilitate de 12 luni pentru un autoturism, un utilizator achită în luna aprilie 2026 suma de 254,95 lei inclusiv TVA, reprezentând tariful reglementat de legislația în vigoare, în timp ce pentru achiziția aceleiași roviniete de pe portalul https://erovinieta.net/, utilizatorul va achita 285,54 lei inclusiv TVA, din care 30,59 lei inclusiv TVA reprezintă “servicii de procesare si emitere manuala rovinieta”.

CNAIR nu își asumă nicio responsabilitate cu privire la accesarea și achiziția de către utilizatori a rovinietelor de pe portaluri neautorizate de CNAIR.

Utilizatorii sunt rugați să achite rovinieta doar de pe portalul oficial al CNAIR, disponibil la adresa www.erovinieta.ro sau la distribuitorii autorizați, ale căror puncte de distribuție/portaluri web autorizate se regăsesc pe site-ul oficial al CNAIR la adresa http://www.cnadnr.ro/ro/puncte-de-distributie.

0
Citeste mai mult

Din țară

ANAF anunță: Declarația Unică D212 poate fi precompletată automat în Spațiul Privat Virtual

Publicat

acum 4 zile

pe

28 aprilie 2026

de

Ministerul Finanțelor, în colaborare cu Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF)  introduce funcția de precompletare automată a Declarației Unice (D212) în cadrul SPV, facilitând semnificativ procesul de declarare pentru persoanele fizice.

Noua aplicație permite importul automat al datelor fiscale existente în sistemele ANAF direct în formularul electronic. Veniturile raportate prin declarații informative precum D205, sunt afișate automat, contribuabilul având posibilitatea de a le verifica, modifica sau completa înainte de depunere.

Precompletarea se adresează tuturor persoanelor fizice care au obligația depunerii Declarației Unice, inclusiv celor care obțin venituri din:

activități independente;

drepturi de proprietate intelectuală;

cedarea folosinței bunurilor;

investiții sau activități agricole;

surse din străinătate.

De asemenea, funcționalitatea este utilă pentru persoanele care datorează contribuții sociale (CAS, CASS) sau optează pentru plata acestora.

Beneficii pentru contribuabil

Implementarea acestui sistem aduce multiple avantaje:

reducerea semnificativă a timpului de completare;

diminuarea erorilor de introducere a datelor;

transparență asupra sursei informațiilor;

posibilitatea verificării și corectării fiecărei valori.

În plus, formularul este disponibil într-un format web modern, accesibil direct din browser, fără a mai fi necesară utilizarea unui fișier PDF interactiv.

Precompletarea este un instrument de asistență și nu înlocuiește responsabilitatea contribuabilului. Datele afișate reflectă informațiile raportate de terți și pot fi incomplete sau eronate.

Contribuabilii trebuie să:

verifice toate informațiile precompletate;

completeze manual veniturile care nu apar în sistem (de exemplu, venituri din străinătate sau activități independente);

compare datele cu documentele justificative (contracte, extrase bancare, evidențe contabile).

De asemenea:

precompletarea se poate realiza o singură dată la deschiderea formularului;

dacă a fost deja depusă o declarație, sistemul va propune automat o declarație rectificativă;

veniturile cu reținere la sursă pot necesita corecții prin intermediul plătitorilor de venit.

Pentru anul fiscal 2025, termenul limită pentru depunerea Declarației Unice D212 este 25 mai 2026 inclusiv. Contribuabilii pot beneficia de o bonificație de până la 3% pentru depunerea și plata obligațiilor până la 15 aprilie 2026 inclusiv.

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite