Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Autoritatea fiscală anunță intensificarea controalelor

Publicat

pe

Autoritatea Fiscală anunţă intensificarea activităţii de control în acest an însă, în anul 2020, instituţia a pierdut aproape jumătate din disputele fiscale cu contribuabilii, conform reprezentanţilor EY, una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global.

„Campania de controale comune ale ANAF cu Inspecţia Muncii, pentru «prevenirea» muncii nedeclarate şi proiectul-pilot pentru realizarea de controale în timp real, planificat să se deruleze în viitorul apropiat, pentru îmbunătăţirea conformării voluntare sunt două dintre cele mai recente proiecte anunţate de autoritatea fiscală română. De altfel, ANAF a vorbit şi despre creşterea cu 10% a numărului de inspecţii fiscale până la finele anului 2025, dar şi despre majorarea colectării cu 2,5 puncte procentuale din PIB în acelaşi interval de timp şi reducerea decalajului de colectare a TVA, priorităţi prevăzute, de altfel, de Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare a României”, se arată într-un punct de vedere semnat de Emanuel Băncilă, partener, coordonatorul Practicii de inspecţii şi controverse fiscale, şi Adrian Rus, partener, liderul departamentului Preţuri de transfer, EY România.

Aceştia amintesc faptul că ANAF a creat o structură specifică de management al riscului, care, cel puţin în teorie, ar trebui să ajute la eficientizarea inspecţiilor fiscale prin crearea de clase de risc, în funcţie de care urmează ca toţi contribuabilii să fie planificaţi pentru inspecţia fiscală.

Conform raportului de activitate al ANAF pe anul 2020, Direcţia de Management al Riscului a testat deja aproximativ 100 de indicatori de risc, urmând ca, până la sfârşitul lui 2022, să îi definitiveze pe aceia în funcţie de care se vor stabili clasele de risc.

Momentan, pentru activitatea de inspecţie fiscală se folosesc doar 11 indicatori de risc, a căror analiză este obligatorie înaintea începerii unei inspecţii fiscale. De asemenea, la acest moment, procedura în urma căreia un contribuabil este clasificat ca fiind cu grad de risc fiscal mare este netransparentă, neputând fi contestată, subliniază reprezentanţii companiei de consultanţă.

Pe de altă parte, strategia ANAF menţionează între obiective şi intensificarea acţiunilor de control în domeniul preţurilor de transfer, inclusiv prin gestionarea eficientă a informaţiilor obţinute ca urmare a utilizării instrumentelor de cooperare administrativă, cum este raportarea ţară cu ţară sau Country-by-Country Reporting. În practică, însă, nu este clar cum foloseşte ANAF informaţiile din aceste raportări, menite, în principal, să evalueze potenţialele riscuri asociate preţurilor de transfer şi cum identifică acele ţinte pentru controalele vizând preţurile de transfer.

Modul în care inspectorii fiscali colectează informaţii, cum selectează afacerile cu risc fiscal crescut şi le inspectează este în permanentă transformare în ultimii ani, interpretarea umană fiind completată, mai nou, şi de analize de date. În schimb, ceea ce evidenţiază practica este că ANAF îşi va intensifica şi mai mult acţiunile de control.

Totodată, a fost reactivat un instrument existent din 2016 în legislaţia din România, care a fost ignorat până la finele lui 2021. Astfel, începând din acest an, aceste „verificări documentare” urmează să fie utilizate din ce în ce mai mult: autoritatea fiscală română şi-a propus ca acest tip de control să reprezinte 60% din totalul verificărilor până în 2025. Consultanţii precizează, în context, faptul că această specie de control nu prezintă garanţiile legale necesare, nerespectând principiile general acceptate pentru o inspecţie fiscală clasică.

Reprezentanţii EY arată că raportarea SAF-T reprezintă un mijloc de eficientizare a inspecţiilor fiscale având în vedere că, prin gradul mare de detaliu, SAF-T solicită completarea obligatorie a 260 de câmpuri dintr-un total de 800 şi se creează premisele unor controale fiscale de la distanţă.

„Anul acesta este pentru România anul SAF-T (Fişierul Standard de Audit Fiscal), obligatoriu pentru marii contribuabili de la 1 ianuarie 2022, cu o perioadă de graţie de şase luni pentru anumite companii, intrate la finele lui 2021 în rândul marilor contribuabili. Raportarea SAF-T, reprezintă într-adevăr un mijloc de eficientizare a inspecţiilor fiscale. Prin gradul mare de detaliu – SAF-T solicită completarea obligatorie a 260 de câmpuri dintr-un total de 800, se creează premisele unor controale fiscale de la distanţă şi, pe termen mediu, eliminarea sau simplificarea anumitor declaraţii din zona TVA. În acest fel, o companie va putea beneficia de o inspecţie fiscală de la distanţă, cu timpi reduşi şi interacţiune limitată”, explică analiza.

Pe de altă parte, însă, consultanţii solicită acordarea unei atenţii deosebite corectitudinii actului de inspecţie fiscală în condiţiile în care în România, finalizarea definitivă a unei proceduri de contestare a unui act inspecţie fiscală poate dura între cinci şi şase ani.

Aceştia amintesc că, în anul 2020, în aproximativ 30% dintre cazuri (raportat la totalul de sume impuse de ANAF), contribuabilii au avut câştig de cauză în faţa instanţelor de judecată, desfiinţând actele de impunere emise de inspecţia fiscală. La acest procent, trebuie adăugat şi un altul, de 15%, pentru care contribuabilii au obţinut anularea actelor de impunere în faza administrativă a contestării (fără a mai fi necesară parcurgerea procedurii judiciare în faţa instanţelor de judecată). Totodată, autoritatea fiscală a raportat că, în peste 300 de cauze, instanţele au dispus reluarea procedurii de soluţionare. Astfel, dacă ulterior aceste cauze vor fi soluţionate în favoarea contribuabilului, este probabil ca acest procent să se crească semnificativ.

Din țară

Hristos A Înviat! Sfintele Paști – una dintre cele mai mari sărbători ale anului

Publicat

pe

Învierea Domnului sau Sărbătoarea de Paști este una dintre cele mai mari sărbători religioase ale anului care constituie fundația de bază a credinței și a Bisericii creștine.

Fără Învierea lui Isus creștinismul nu s-ar fi răspândit și nu ar fi fost crezut, iar Biserica nu s-ar fi format, lumea rămânând păgână.

La câteva zile după intrarea triumfală în Ierusalim, Mântuitorul a fost judecat, chinuit și răstignit, a murit pe cruce și a fost pus în mormânt. După trei zile, duminica dimineața, El a Înviat pentru mântuirea neamului omenesc.

Sărbătoarea de Paști simbolizează astfel bucurie, lumină și speranță. Credincioșii din întreaga lume primesc marea sărbătoare a Paștelui cu iubire, împlinire sufletească și veselie.

În cele trei zile ale Învierii ard în văzduh trei candele mari, ce nu le vede nimeni.

De asemenea, Sărbătoarea de Paști este și un prilej de reuniune cu membrii familei, când se lasă deoparte grijile și problemele de zi cu zi, iar gândurile se îndreaptă către fapte bune și recunoștință.

Tradiții și obiceiuri în dimineața zilei de Paști

Cele mai multe tradiții și obiceiuri ale zilei de Paști se referă în principal la cinstirea cum se cuvine a acestei sărbători, la bunul mers al vieții și al treburilor, la sănătatea familiei și la sporul casei.

În ziua de Paști, cum te scoli, să te uiți în cofa cu apă, că vezi bine peste an.

În mai toate zonele țării există obiceiul ca, în dimineața zilei de Paște, membrii familiei să se îmbrace în haine noi, curate și să meargă la biserică pentru a lua “paști”. Fiecare dintre aceștia trebuie să aibe ou roșu în buzunar. Astfel că, după ce vor ieși din biserică, vor ciocni tradiționalele ouă roșii în timp ce rostesc binecunoscuta formulă “Hristos a Înviat”, la care se răspunde cu “Adevărat a Înviat”. Se mai spune, de asemenea, că din primul ou ciocnit este bine să guste toată familia pentru a fi împreună întotdeauna. Acest ou trebuie spart de capul familiei, care îl împarte în atâtea bucăți câți membri are familia.

La Paști cine merge la biserică să-și pună un ou roșu în sân, ca să fie totdeauna roșu la față.

Un alt obicei al zilei de Paște, care se respectă cu precădere la sate, este acela de a pune brazde de iarbă verde la intrarea în casă, după întoarcerea de la biserică. Fiecare membru al familiei trebuie să calce pe iarba verde înainte de a intra în casă. Va fi astfel sănătos, voios și proaspăt ca verdeața ierbii.

Se punea iarbă verde în trei locuri: la scară, la ușa de la intrare, în fața odăii de dormit. Când se întorceau de la Înviere călcau pe iarba verde, să fie sănătoși.

În unele regiuni din România există obiceiul conform căruia în dimineața zilei de Paști, până la răsăritul soarelui, oamenii se duc la râu sau la o apă din apropiere și se scaldă. Se vor curăța astfel de boli, răutăți, aruncături și făcături, iar peste an vor fi scutiți de boli, se vor face iuți, sprinteni, sănătoși și harnici.

În alte zone din România, după ce se întorc de la Înviere, toți membrii familiei se spală într-un vas cu apă în care se află, pe lângă apă proaspătă și curată, unul sau mai multe ouă roșii și câțiva bănuți de argint. Oul se pune pentru a fi roșii și sănătoși ca oul, iar bănuții ca să le meargă bine peste an și să aibe bani de ajuns.

În ziua de Paști, dimineața, ne spălăm cu un ou roș și cu un franc în cană. Moneda închipuiește banii cu care Iuda L-a vândut pe Isus, iar oul cel roș sângele lui Hristos care s-a vărsat pe cruce.

De asemenea în anumite regiuni ale țării se respectă și tradiția conform căreia prima persoană care îți calcă pragul în ziua de Paște să fie un bărbat. În felul acesta vei avea spor și belșug în toate cele.

Superstiții despre vreme, noroc și sănătate în ziua de Paști

Superstițiile zilei de Paști sunt pe cât de multe, pe atât de diverse și de surprinzătoare. Acestea se referă în principal la vreme, sănătate, noroc, spor și belșug.

Se spune despre vremea din ziua de Paști că dacă va ploua, atunci până la Rusalii va fi tot ploios, iar de va bate grindina în ziua de Paști, atunci anul va fi mănos.

Dacă vrei să-ți afli norocul păstrează oul fiert, sfințit în ziua de Paști, până la Paștele următor. Atunci sparge-l: de va fi gol, n-ai noroc, de va fi plin, ești cu mare noroc.

În ceea ce privește somnul, se spune că cine doarme în ziua de Paști va fi tot anul somnoros. De asemenea, tot legat de somn, se mai spune că în ziua de Paște nu e bine să dormi deoarece îți fură dracul pasca.

Din vremuri de demult se mai crede că cine se naște în ziua de Paști va fi un om norocos pentru tot restul vieții.

Citeste mai mult

Din țară

Programul consolid8 – Synergies for Social Businesses susține 131 de viitori antreprenori sociali

Publicat

pe

A fost lansat consolid8 – Synergies for Social Businesses, un accelerator național dedicat întreprinderilor sociale din regiunile mai puțin dezvoltate ale României. Programul, finanțat prin Fondul Social European+, sprijină timp de 2 ani înființarea și dezvoltarea de afaceri sociale în mediul urban, cu excepția municipiului București și a județului Ilfov.

În perioada aprilie – iulie 2025, 131 de persoane vor beneficia de cursuri gratuite online de formare în antreprenoriat social, finalizate cu certificare națională în ocupația „Antreprenor în economia socială” (cod COR 112032). Programul este implementat de fonduri-structurale.ro, împreună cu Centrul Cultural Plai, Synerb Venture Catalyzer și Nod Makerspace.

„Vrem să sprijinim inițiative cu impact social real, în orașele din regiunile mai puțin dezvoltate ale țării. Ne adresăm persoanelor care vor să construiască afaceri sustenabile ce contribuie la binele comunității, fie că sunt tineri între 30 și 35 de ani, persoane din grupuri vulnerabile sau aflate în căutarea unui loc de muncă”, a declarat Dragoș Jaliu, expert în economie socială și trainer în cadrul proiectului.

Cursuri gratuite + subvenții pentru participare

Structura de formare include sesiuni de grup (online), studiu individual, mentorat și sprijin în dezvoltarea planului de afaceri. Participanții pot primi o subvenție de 350 lei sau 900 lei, în funcție de profilul educațional.

Durata cursurilor este între 4 și 7 săptămâni, în funcție de nivelul de studii. Înscrierile se fac pe principiul primul venit, primul servit, în limita locurilor disponibile pe https://fonduri-structurale.ro/consolid8-synergies-for-social-businesses-PEO

Premii de până la 66.000 euro pentru 34 de planuri de afaceri

După încheierea cursurilor, participanții vor putea intra în concursul de planuri de afaceri (iulie – septembrie 2025). Cele mai bune 34 de idei vor primi până la 327.610,80 lei (aprox. 66.000 euro) pentru înființarea unei întreprinderi sociale. Ulterior, afacerile câștigătoare vor beneficia de mentorat, bootcamp, ateliere tematice și vizite de studiu.

Condiții de participare:

Pentru a fi eligibili, participanții trebuie să:

Fie din una dintre categoriile țintă: persoane între 30 și 35 de ani; persoane din grupuri vulnerabile pe piața muncii; șomeri; persoane inactive;

Să aibă domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate ale României (Sud Muntenia, Sud-Est, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Centru, Sud-Vest);

Să aibă minim studii liceale;

Să intenționeaze să înființeze o afacere socială în mediul urban;

Să nu fi absolvit anterior un curs de „Antreprenor în economia socială” sau „Manager de întreprindere socială” finanțat din fonduri publice nerambursabile.

Exemple de afaceri sociale finanțate prin inițiative similare:

Cofeels – cafenea socială în care 4 din 6 angajați sunt persoane cu dizabilități;

Hodaia Cosmetice – produse cosmetice naturale;

Waldkinder Plus – grădiniță cu program educațional în natură;

ONE.shirt – articole vestimentare din materiale textile recuperate.

Înscrieri și informații:

Persoanele interesate pot afla mai multe detalii și se pot înscrie completând formularul disponibil online, la adresa web: https://fonduri-structurale.ro/consolid8-synergies-for-social-businesses-PEO

Despre proiectul consolid8 – Synergies for Social Businesses

Proiectul (cod SMIS 311816), derulat în perioada decembrie 2024 – februarie 2027, este co-finanțat prin Programul Educație și Ocupare 2021–2027. Valoarea totală eligibilă este de 14.889.209,39 lei, din care 14.783.197,28 lei reprezintă fonduri europene nerambursabile.

Obiectivul principal este stimularea antreprenoriatului social și integrarea pe piața muncii a persoanelor vulnerabile sau inactive din regiunile mai puțin dezvoltate. Se estimează înființarea a 34 de întreprinderi sociale și crearea a 136 de locuri de muncă până în 2028.

Pentru mai multe informații: Valentin Talabă

Email: valentin@nodmakerspace.ro

Telefon: 0729416464

Notă: Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Citeste mai mult

Din țară

Alocaţiile, indemnizaţiile şi ajutoarele sociale, plătite înainte de Paști

Publicat

pe

Alocaţiile, indemnizaţiile şi ajutoarele sociale vor fi plătite anticipat, în aşa fel încât acestea să ajungă la beneficiari înaintea Sărbătorilor Pascale, a anunţat Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS).

Astfel, la 11 aprilie 2025, ANPIS va vira sumele aferente beneficiilor de asistenţă socială către Poşta Română, urmând ca până la 17 aprilie banii să ajungă la persoanele îndrep­tățite, prin poştaş.

Pentru beneficiarii de ajutoare sociale care au optat pentru plata în cont bancar, banii vor fi viraţi între 14 şi 16 aprilie, precizează instituția. În cazul alocaţiei pentru copii, indemnizaţiei de creştere a copilului şi stimulentului de inserţie care se plătesc în cont bancar, sumele aferente vor fi virate ca şi până acum, la data de 8.

Beneficiile plătite anticipat sunt următoarele: alocaţia de stat pentru copii (prin mandat poştal), indemnizaţia de creştere a copilului (prin mandat poştal), stimulentul de inserţie acordat părinţilor care se întorc la serviciu înainte de finalizarea concediului de creştere a copilului (prin mandat poştal), drepturile persoanelor cu dizabilităţi (prin card şi prin mandat poştal), alocaţia lunară de hrană pentru HIV/SIDA (prin card şi prin mandat poştal), alocaţia de plasament (prin card şi prin mandat poştal), indemnizaţia lunară de hrană pentru TBC (prin card şi prin mandat poştal), ajutorul pentru susţinerea familiei (VMI) (prin card şi prin mandat poştal) şi ajutorul de incluziune (VMI) (prin card şi prin mandat poştal).

Potrivit ANPIS, la acest moment, la nivel naţional sunt aproximativ 5,6 milioane de beneficiari ai acestor drepturi, iar suma totală de plată este de aproape 2,8 miliarde de lei.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite