Ne găsiți și pe:

Din țară

Autoritatea fiscală anunță intensificarea controalelor

Publicat

pe

Autoritatea Fiscală anunţă intensificarea activităţii de control în acest an însă, în anul 2020, instituţia a pierdut aproape jumătate din disputele fiscale cu contribuabilii, conform reprezentanţilor EY, una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global.

„Campania de controale comune ale ANAF cu Inspecţia Muncii, pentru «prevenirea» muncii nedeclarate şi proiectul-pilot pentru realizarea de controale în timp real, planificat să se deruleze în viitorul apropiat, pentru îmbunătăţirea conformării voluntare sunt două dintre cele mai recente proiecte anunţate de autoritatea fiscală română. De altfel, ANAF a vorbit şi despre creşterea cu 10% a numărului de inspecţii fiscale până la finele anului 2025, dar şi despre majorarea colectării cu 2,5 puncte procentuale din PIB în acelaşi interval de timp şi reducerea decalajului de colectare a TVA, priorităţi prevăzute, de altfel, de Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare a României”, se arată într-un punct de vedere semnat de Emanuel Băncilă, partener, coordonatorul Practicii de inspecţii şi controverse fiscale, şi Adrian Rus, partener, liderul departamentului Preţuri de transfer, EY România.

Aceştia amintesc faptul că ANAF a creat o structură specifică de management al riscului, care, cel puţin în teorie, ar trebui să ajute la eficientizarea inspecţiilor fiscale prin crearea de clase de risc, în funcţie de care urmează ca toţi contribuabilii să fie planificaţi pentru inspecţia fiscală.

Conform raportului de activitate al ANAF pe anul 2020, Direcţia de Management al Riscului a testat deja aproximativ 100 de indicatori de risc, urmând ca, până la sfârşitul lui 2022, să îi definitiveze pe aceia în funcţie de care se vor stabili clasele de risc.

Momentan, pentru activitatea de inspecţie fiscală se folosesc doar 11 indicatori de risc, a căror analiză este obligatorie înaintea începerii unei inspecţii fiscale. De asemenea, la acest moment, procedura în urma căreia un contribuabil este clasificat ca fiind cu grad de risc fiscal mare este netransparentă, neputând fi contestată, subliniază reprezentanţii companiei de consultanţă.

Pe de altă parte, strategia ANAF menţionează între obiective şi intensificarea acţiunilor de control în domeniul preţurilor de transfer, inclusiv prin gestionarea eficientă a informaţiilor obţinute ca urmare a utilizării instrumentelor de cooperare administrativă, cum este raportarea ţară cu ţară sau Country-by-Country Reporting. În practică, însă, nu este clar cum foloseşte ANAF informaţiile din aceste raportări, menite, în principal, să evalueze potenţialele riscuri asociate preţurilor de transfer şi cum identifică acele ţinte pentru controalele vizând preţurile de transfer.

Modul în care inspectorii fiscali colectează informaţii, cum selectează afacerile cu risc fiscal crescut şi le inspectează este în permanentă transformare în ultimii ani, interpretarea umană fiind completată, mai nou, şi de analize de date. În schimb, ceea ce evidenţiază practica este că ANAF îşi va intensifica şi mai mult acţiunile de control.

Totodată, a fost reactivat un instrument existent din 2016 în legislaţia din România, care a fost ignorat până la finele lui 2021. Astfel, începând din acest an, aceste „verificări documentare” urmează să fie utilizate din ce în ce mai mult: autoritatea fiscală română şi-a propus ca acest tip de control să reprezinte 60% din totalul verificărilor până în 2025. Consultanţii precizează, în context, faptul că această specie de control nu prezintă garanţiile legale necesare, nerespectând principiile general acceptate pentru o inspecţie fiscală clasică.

Reprezentanţii EY arată că raportarea SAF-T reprezintă un mijloc de eficientizare a inspecţiilor fiscale având în vedere că, prin gradul mare de detaliu, SAF-T solicită completarea obligatorie a 260 de câmpuri dintr-un total de 800 şi se creează premisele unor controale fiscale de la distanţă.

„Anul acesta este pentru România anul SAF-T (Fişierul Standard de Audit Fiscal), obligatoriu pentru marii contribuabili de la 1 ianuarie 2022, cu o perioadă de graţie de şase luni pentru anumite companii, intrate la finele lui 2021 în rândul marilor contribuabili. Raportarea SAF-T, reprezintă într-adevăr un mijloc de eficientizare a inspecţiilor fiscale. Prin gradul mare de detaliu – SAF-T solicită completarea obligatorie a 260 de câmpuri dintr-un total de 800, se creează premisele unor controale fiscale de la distanţă şi, pe termen mediu, eliminarea sau simplificarea anumitor declaraţii din zona TVA. În acest fel, o companie va putea beneficia de o inspecţie fiscală de la distanţă, cu timpi reduşi şi interacţiune limitată”, explică analiza.

Pe de altă parte, însă, consultanţii solicită acordarea unei atenţii deosebite corectitudinii actului de inspecţie fiscală în condiţiile în care în România, finalizarea definitivă a unei proceduri de contestare a unui act inspecţie fiscală poate dura între cinci şi şase ani.

Aceştia amintesc că, în anul 2020, în aproximativ 30% dintre cazuri (raportat la totalul de sume impuse de ANAF), contribuabilii au avut câştig de cauză în faţa instanţelor de judecată, desfiinţând actele de impunere emise de inspecţia fiscală. La acest procent, trebuie adăugat şi un altul, de 15%, pentru care contribuabilii au obţinut anularea actelor de impunere în faza administrativă a contestării (fără a mai fi necesară parcurgerea procedurii judiciare în faţa instanţelor de judecată). Totodată, autoritatea fiscală a raportat că, în peste 300 de cauze, instanţele au dispus reluarea procedurii de soluţionare. Astfel, dacă ulterior aceste cauze vor fi soluţionate în favoarea contribuabilului, este probabil ca acest procent să se crească semnificativ.

Din țară

Spații moderne de servicii deschise pe A1, în zona localității Făget

Publicat

pe

Două noi spaţii moderne de servicii au fost deschise de joi pe A1, pe tronsonul Lugoj-Deva.

„Amplasate pe sectoarele de autostradă Nădlac – Deva, tronsonul Lugoj – Deva la km. 428+310 stânga şi km. 428+310 dreapta (în zona localităţii Făget), cele două noi spaţii de servicii oferă o serie de dotări adaptate cerinţelor moderne”, a transmis, joi, Cristian Pistol, directorul CNAIR.

Acesta a explicat care sunt facilităţile: parcări autoturisme (câte 59 de locuri), parcări camioane (câte 21 de locuri), parcări autocare (câte 3 locuri) – 3 locuri pe Calea 1, dar şi parcare pentru motociclete şi aspiratoare.

De asemenea, spaţiile sunt dotate cu staţii încărcare vehicule electrice pentru încărcare până la 100 KW (curent continuu) şi până la 22 KW (curent alternativ).

Spațiile mai au: stație distribuție carburant, spațiu comercial, snack bar, toalete publice, anexă container dușuri.

Alte 2 spaţii de servicii vor fi deschise în perioada următoare pe A1, Nădlac – Deva, tronson Lugoj – Deva, km. 446+890 stânga şi km. 446+890 dreapta, din zona localităţii Traian – Vuia.

Citeste mai mult

Din țară

APIA. Fermierii pot să depună cererile pentru ajutorul de stat în sectorul creșterii animalelor

Publicat

pe

Fermierii pot depune, până la data de 15 decembrie 2022, cererile anuale de solicitare a ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor pentru serviciile ce urmează a fi prestate începând cu 1 ianuarie până la 30 iunie 2023 inclusiv, a anunţat Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Valorile maxime ale ajutoarelor de stat pentru perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2023 sunt de 15 lei/cap pentru rasele de animale din speciile taurine, bubaline şi ecvine, respectiv de 5 lei/cap pentru rasele de animale din speciile ovine, caprine şi porcine, în cazul serviciilor de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei.

Conform APIA, pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale ajutoarele sunt: 40 de lei/cap în cazul controlului performanţelor producţiei de lapte şi 20 de lei/cap în cazul controlului producţiei de carne pentru rasele de animale din speciile taurine şi bubaline; 7,5 lei/cap în cazul controlului performanţelor producţiei de lapte, 2,5 lei/cap în cazul producţiei de carne, 1,5 lei/cap în cazul producţiilor de lână pentru rasele cu lână fină şi 2 lei/cap în cazul producţiei de pielicele pentru rasele de animale din speciile ovine şi caprine; 5 lei/cap în cazul controlului performanţelor de producţie la rasele de animale din specia porcine.

Cererea iniţială aferentă perioadei 1 ianuarie – 30 iunie 2023 pentru efectuarea serviciilor de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor va fi însoţită de următoarele documente: dovada că solicitantul este persoană juridică, conform legislaţiei în vigoare; acreditarea solicitantului pentru întocmirea şi menţinerea registrului genealogic al rasei pentru care solicită ajutorul de stat, eliberată de ANZ; lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciilor de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, avizată de ANZ.

De asemenea, este nevoie de copia contractului între deţinătorul registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare; lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, pentru perioada de aplicare, avizată de ANZ.

Documente specifice trebuie depuse odată cu cererea iniţială şi de către solicitanţii prestatori ai serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale.

APIA precizează că documentele prezentate în copie vor purta sintagma „conform cu originalul”, însuşite prin semnătura solicitantului şi vor sta la baza operării/verificării datelor în aplicaţiile electronice de gestionare a ajutorului de stat şi la efectuarea verificărilor administrative ulterioare.

Citeste mai mult

Din țară

1 Decembrie – Ziua Națională a României

Publicat

pe

Patrioți sau nu, cu toții știm ce sarbatorim de 1 decembrie. Această dată specială a fost aleasă ca zi de sărbătoare în anul 1990, fiind declarată Ziua Națională a României. Ziua de 1 decembrie marchează un moment important din istoria românilor. La 1 decembrie 1918, a avut loc Marea Unire a Transilvaniei cu România în Marea Adunare de la Alba Iulia.

În data de 31 iulie 1990, președintele Ion Iliescu a promulgat legea prin care data de 1 decembrie a fost consemnată ca zi națională și sărbătoare publică. Ziua Națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 Mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 August.

Pe 1 decembrie 1918 a avut loc Marea Unire dintre Transilvania și România la Alba Iulia, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.

La Alba Iulia s-a costituit Marele Consiliu Naţional Român, care era format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. După formarea acestuia, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. În data de 11 decembrie se ratifică Marea Unire, iar declarația de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România. Recunoaşterea Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.

În contextual actual provocat de pandemia de coronavirus, Ziua Națională a României nu se va mai celebra cu fast.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite