Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Bugetul Programului Rabla Plus, suplimentat. Cerere mare de mașini electrice

Publicat

pe

Bugetul Programului Rabla Plus va fi suplimentat cu 60 de milioane de lei şi va ajunge la 200 de milioane de lei în 2020, iar în acest fel românii vor putea cumpăra aproximativ 4.000 de maşini electrice.

Ministrul Mediului, Costel Alexe a anunțat, într-o postare pe facebook, că, pentru prima dată în istoria programului Rabla Plus, întregul buget pentru persoanele fizice care îşi doresc să îşi achiziţioneze maşini electrice a fost epuizat.

„Trebuie să continuăm pe acest drum şi să stimulăm la nivel naţional achiziţia de maşini electrice dacă ne dorim cu toţii şi cu adevărat să respirăm un aer mai curat în marile oraşe ale României. Şi pentru asta dragi români am decis să suplimentăm bugetul AFM pentru Programul Rabla Plus, pentru a-i sprijini pe toţi românii care îşi doresc să-şi achiziţioneze un mijloc de transport, un autovehicul electric sau hibrid, prietenos cu mediul. Am dispus demararea procedurilor pentru suplimentarea bugetului Administraţiei Fondului pentru Mediu pentru programul Rabla Plus cu 60 de milioane de lei. Astfel, pentru anul 2020 bugetul programului va ajunge la 200 de milioane de lei. Ceea ce vom face cu această majorare e că vom oferi românilor posibilitatea să-şi achiziţioneze un număr aproape istoric, record, de maşini electrice. În 2020 am putea ajunge la 4.000 de maşini electrice, evident mai mult decât s-au achiziţionat în toţi cei 4 ani de când funcţionează programul Rabla Plus în România. Dacă în ultimii patru ani s-au achiziţionat 3.000 de maşini electrice s-au hibrid în ţara noastră prin Programul Rabla Plus, numai în 2020 Guvernul României sprijină achiziţionarea a 4.000 de maşini electrice. În acest fel continuă investiţiile în tot ceea ce înseamnă măsuri verzi în ţara noastră”, a spus Costel Alexe, într-o postare video pe Facebook.

Conform datelor centralizate, în acest an, rezervările eco-tichetelor puse la dispoziţie prin Rabla Plus au atins cifra de 1.225 de maşini, în mai puţin de trei luni de la startul programului. În perioada similară a anului trecut, au fost rezervate puţin peste o mie de autovehicule.

Pentru 2020, ministerul de resort, prin Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), a pus la dispoziţia cetăţenilor şi firmelor din România cel mai mare buget din istoria programului Rabla Plus, respectiv 140 de milioane de lei, cu circa 45 de milioane mai mult decât în 2019.

Bugetul permite punerea pe şoselele României până la 3.000 de maşini electrice şi hibride, cât s-a pus, în total, în toate cele patru ediţii ale programului din anii anteriori.

Din țară

City Index: Timișoara, în topul municipiilor prospere

Publicat

pe

O cercetare care analizează cele 41 de municipii reședință de județ pe baza unor indicatori privind calitatea, nivelul de trai, recreerea etc. arată că primele trei cele mai performante orașe sunt Cluj-Napoca, Bucureşti şi Sibiu, urmate în clasamentul general de Braşov, Timişoara, Oradea, Iaşi, Alba Iulia, Constanţa şi Târgu Mureş. Față de anul trecut, oraşele medii au înregistrat progrese, mai ales în educaţie, cultură, sport, conform celei de-a doua ediţii a City Index.

Radiografia municipiilor reședință de județ s-a făcut pe baza a 51 indicatori care reflectă diverse aspecte ale performanței urbane, grupate în trei componente principale: calitate, prosperitate și vibrație, arată Institutul pentru Oraşe Vizionare (IOV), inițiator al studiului City Index.

Componenta „calitate” vizează atractivitatea unui oraș legată de mediu (aer curat, parcuri și trafic), servicii esențiale (școli și spitale performante, bună conectivitate). Componenta „prosperitate” se referă la bunăstare și oportunități economice, iar „vibra­ția” încorporează experi­ențe re­creaționale și de divertisment (restaurante, muzee, cluburi sportive etc.).

La capitolul „calitatea locului”, primele cinci orașe sunt Cluj-Napoca, Sibiu, Bucureşti, Braşov şi Iaşi. Oraşele medii care performează foarte bine şi se situează în top 10 la „calitate” sunt Alba Iulia, Târgu Jiu, Râmnicu-Vâlcea. Reşiţa (locul 11 la „calitate”) rămâne şi anul acesta oraşul cu cel mai curat aer şi cea mai mare amprentă verde, Sibiul a punctat la patrimoniul istoric şi turistic, Râmnicu Vâlcea este oraşul cu cea mai mare speranţă de viaţă, iar Târgu Mureş se situează pe primul loc la indicatorul Spitale&Medici, se menţionează în document.

Pe de altă parte, pe componenta „prosperitate”, care indică putere economică şi dinamică socială, Bucureştiul ocupă prima poziţie, urmat de Cluj-Napoca şi Timişoara. Capitala domină la Cifra de afaceri şi Indicele de inovare, dar are scorul cel mai slab la Infracţionalitate. Cluj-Napoca este lider la Densitate antreprenorială şi Competitivitate urbană, dar ocupă ultimul loc la Accesibilitatea locuinţei.

„Remarcăm în această componentă creşterile în Top 10 ale oraşelor medii şi mici – Alba Iulia (locul 6 per total la componenta Prosperitate, locul 2 la indicatorul Migraţie Internă şi 6 la Efortul de investiţii publice), Bistriţa (locul 8 la Prosperitate, cu puncte forte: locul 2 la Dinamica populaţiei şi locul 3 la Fonduri Europene atrase). La indicatorul Fonduri Europene atrase, anul acesta lider este Focşaniul (vs. Reşiţa în ediţia precedentă), urmat de Zalău şi Bistriţa”, notează realizatorii City Index 2025.

În 2025, pe componenta „vibraţie”, Cluj-Napoca trece în poziţie de lider (ocupată anul trecut de Sibiu), urmat de Bucureşti și Sibiu. Topul orașelor „vibrante” este completat de Brașov, Constanța, Târgu Mureș, Timișoara, Iași, Oradea și Suceava.

Citeste mai mult

Din țară

ORA DE IARNĂ. În noaptea de 25 spre 26 octombrie, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră

Publicat

pe

România va trece la ora de iarnă, revenind la timpul legal standard (Eastern European Time EET, UTC+2).

Astfel, în noaptea de sâmbătă spre duminică, 25/26 octombrie, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, iar ora 4:00 va deveni ora 3:00, ceea ce înseamnă că vom avea o oră în plus de somn.

În Uniunea Europeană, practica schimbării orei este reglementată de o directivă din 2001. Conform acesteia, toate statele membre trec la ora de vară în ultima duminică din martie și revin la ora standard („ora de iarnă”) în ultima duminică din octombrie. În 2018, după o consultare publică cu aproape 4 milioane de participanți, Comisia Europeană a propus renunțarea la schimbarea orei.

În 2019, Parlamentul European a sprijinit reforma, care a fost însă dată uitării din cauza opoziției câtorva state, dar și ca urmare a pandemiei de coronavirus, care a schimbat agenda europeană.

Conform medicilor, tranziția poate produce perturbări de bioritm organismului, schimbarea orei fiind resimţită mai ales de persoanele mai fragile, precum copiii şi bătrânii.

Pot apărea tulburări ale somnului, poftei de mâncare, capacității de muncă, concentrării şi stărilor de dispoziţie.

Citeste mai mult

Din țară

Compania aeriană Turkish Airlines va opera curse către Istambul de la Timișoara

Publicat

pe

Compania aeriană Turkish Airlines a pus în vânzare primele bilete de avion pe ruta Timișoara – Istanbul.

Anunţul a fost făcut marţi seara de preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Alfred Simonis, pe o rețea de socializare.

Acesta a mai precizat că Turkish Airlines va opera cinci curse pe săptămână, iar durata unui zbor între Aeroportul Internațional „Traian Vuia“ Timișoara şi cel din Istanbul este de o oră şi 40 de minute.

Conform celor precizate  de Alfred Simonis, Aeroportul Internațional Istanbul oferă legături rapide către 300 de destinații.

Din aprilie 2026, Compania aeriană Turkish Airlines va opera cinci curse pe săptămână conectând întreg vestul României cu unul dintre cele mai mari hub-uri aeriene internaționale.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite