Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

ÎNSCRIERI pentru admiterea la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza“. Ce acte sunt necesare

Publicat

acum 2 ani

pe

Ministerul Afacerilor Interne anunţă că, de vineri, încep înscrierile pentru concursul de admitere la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, iar cererile se depun până în 9 iulie.

Dosarele de candidat se completează până în 21 iulie.

Evaluarea cunoştinţelor va avea loc în intervalul 29 – 30 august 2023.

„Începând de mâine, 30 iunie, până pe 9 iulie 2023 (inclusiv în zilele de sâmbătă şi duminică) candidaţii care doresc să urmeze programele de studii universitare de licenţă organizate de Academia de Poliţie ”Alexandru Ioan Cuza” pot depune cererea de înscriere la concurs. Cererea-tip se transmite, exclusiv în format electronic, la adresa de e-mail a unităţii de recrutare, însoţită, după caz, de consimţământul privind solicitarea extrasului de pe cazierul judiciar de către unitatea de recrutare”, a transmis, joi, Ministerul de Interne.

Sursa citată a precizat că recrutarea candidaţilor se realizează de structurile de resurse umane ale unităţilor teritoriale ale Inspectoratului General al Poliţiei Române, Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră Române, Inspectoratului General al Jandarmeriei Române şi Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, precum şi de structurile de resurse umane din Aparatul Central al inspectoratelor generale, potrivit organizării administrativ-teritoriale şi specialităţii pentru care optează candidaţii – poliţie, poliţie de frontieră, jandarmi, pompieri şi de domiciliul/reşedinţa înscrise în cartea de identitate.

Candidaţii care optează pentru locurile Poliţiei de Frontieră şi nu au domiciliul într-un judeţ limitrof frontierei de stat sunt recrutaţi de structurile Inspectoratului General al Poliţiei Române unde aceştia locuiesc, potrivit domiciliului/reşedinţei înscrise în cartea de identitate.

Potrivit calendarului de desfăşurarea a concursului, documentele pentru constituirea dosarului de recrutare se depun până la data de 21 iulie 2023.

Evaluarea psihologică va avea loc până la data de 14 iulie 2023, potrivit planificării întocmite de către unităţile cu atribuţii de recrutare.

Taxa de înscriere la concurs se achită de către candidaţii declaraţi apt psihologic în intervalul 20 – 27 iulie 2023 (data operaţiunii bancare), pentru candidaţii declaraţi apt ca urmare a soluţionării contestaţiilor termenul fiind prelungit până la 28 iulie.

În ceea ce priveşte probele de concurs, evaluarea performanţelor fizice va avea loc în intervalul 18 – 24 august 2023, în centrele zonale, iar evaluarea cunoştinţelor în intervalul 29 – 30 august 2023, în aceleaşi centre.

Centrele zonale de selecţie sunt:

  • Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” pentru candidaţii din Municipiul Bucureşti şi judeţele: Argeş, Călăraşi, Constanţa, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Teleorman, Tulcea, pentru candidaţii la frecvenţă redusă, precum şi pentru candidaţii beneficiarilor;
  • Şcoala de Agenţi de Poliţie „Vasile Lascăr” Câmpina pentru candidaţii din judeţele: Braşov, Brăila, Buzău, Covasna, Dâmboviţa, Galaţi, Prahova, Vrancea;
  • Şcoala de Agenţi de Poliţie „Septimiu Mureşan” Cluj-Napoca pentru candidaţii din judeţele: Alba, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Harghita, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Sălaj, Sibiu;
  • Şcoala de Pregătire a Agenţilor Poliţiei de Frontieră „Avram Iancu” Oradea pentru candidaţii din judeţele: Arad, Bihor, Caraş-Severin, Satu Mare, Timiş;
  • Şcoala Militară de Subofiţeri Jandarmi „Grigore Alexandru Ghica” Drăgăşani pentru candidaţii din judeţele: Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea; Şcoala Militară de Subofiţeri Jandarmi „Petru Rareş” Fălticeni pentru candidaţii din judeţele: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui;
  • Şcoala de Subofiţeri de Pompieri şi Protecţie Civilă „Pavel Zăgănescu” Boldeşti pentru toţi candidaţii înscrişi la Facultatea de Pompieri.

În data de 31 august 2023 va avea loc afişarea rezultatelor la proba scrisă, iar în 31 august şi 1 septembrie (24 de ore de la afişarea rezultatelor) pot fi depuse contestaţii, exclusiv online la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”. Soluţionarea contestaţiilor se va face în cel mult două zile ulterior datei la care a expirat termenul de depunere.

Examinarea medicală (inclusiv soluţionarea contestaţiilor) va avea loc în intervalul  5 – 29 septembrie 2023.

La data de 29 septembrie 2023 va avea loc afişarea rezultatelor finale ale candidaţilor declaraţi admis.

Potrivit MAI, anul acesta, la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, la Facultatea de Poliţie, programul de studii „Ordine şi siguranţă publică” au fost scoase la concurs, la învăţământ cu frecvenţă, 140 de locuri la specialitatea poliţie, 25 pentru poliţie de frontieră şi 25 specialitatea jandarmi, iar la învăţământ cu frecvenţă redusă, pentru cele 3 specializări au fost scoase 50 de locuri.

Pentru programul de studii universitare „Drept”, specializările poliţie, poliţie de frontieră, jandarmi au fost scoase la concurs 75 de locuri pentru forma de învăţământ cu frecvenţă şi 100 pentru învăţământ la distanţă.

La Facultatea de Pompieri (Programul de studii „Instalaţii pentru construcţii – pompieri”) au fost scoase la concurs 50 de locuri, pentru învăţământ cu frecvenţă.

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult

Din țară

CÂND nu se fac nunți în anii 2026 și 2027, conform rânduielilor Bisericii Ortodoxe

Publicat

acum o zi

pe

27 decembrie 2025

de

Cei care își planifică nunta în anii 2026 și 2027 trebuie să țină cont de rânduielile Bisericii Ortodoxe, care prevăd anumite perioade de post și zile de sărbătoare în care nu se oficiază cununii religioase.

Conform tradiției ortodoxe, nu se fac nunți în zilele de post de peste an (miercurea și vinerea), în posturile mari, în ajunul și în zilele marilor sărbători, precum și în intervalul dintre Nașterea Domnului și Bobotează.

Zile în care nu se fac nunți în 2026

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (16 februarie – 19 aprilie);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (8 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (31 iulie – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

20-21 mai (Înălțarea Domnului);

30 mai – 1 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci).

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2025 – 6 ianuarie 2026.

Zile în care nu se fac nunți în 2027

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (8 martie – 9 mai);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (22 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (1 – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

9-10 iunie (Înălțarea Domnului);

19-21 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci);

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2026 – 6 ianuarie 2027.

Sursa:

https://basilica.ro/ghid-pentru-miri-2026-2027/

0
Citeste mai mult

Din țară

SOLSTIȚIUL de iarnă. Începe iarna astronomică

Publicat

acum o săptămână

pe

20 decembrie 2025

de

Ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă. El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.

Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în data de 21 decembrie 2025, la ora 17.03, conform informațiilor publicate de Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“.

Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.

După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′.

La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

0
Citeste mai mult

Din țară

1 Decembrie – Ziua Națională a României

Publicat

acum 4 săptămâni

pe

30 noiembrie 2025

de

Patrioți sau nu, cu toții știm ce sarbatorim de 1 decembrie. Această dată specială a fost aleasă ca zi de sărbătoare în anul 1990, fiind declarată Ziua Națională a României. Ziua de 1 decembrie marchează un moment important din istoria românilor. La 1 decembrie 1918, a avut loc Marea Unire a Transilvaniei cu România în Marea Adunare de la Alba Iulia.

În data de 31 iulie 1990, președintele Ion Iliescu a promulgat legea prin care data de 1 decembrie a fost consemnată ca zi națională și sărbătoare publică. Ziua Națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 Mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 August.

Pe 1 decembrie 1918 a avut loc Marea Unire dintre Transilvania și România la Alba Iulia, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.

La Alba Iulia s-a costituit Marele Consiliu Naţional Român, care era format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. După formarea acestuia, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. În data de 11 decembrie se ratifică Marea Unire, iar declarația de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România. Recunoaşterea Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.

În contextual actual provocat de pandemia de coronavirus, Ziua Națională a României nu se va mai celebra cu fast.

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite