Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Investiții în județul Timiș, în noul programul de guvernare

Publicat

acum 4 ani

pe

Programul de guvernare al coaliţiei PNL-PSD-UDMR, intitulată în document Coaliţia pentru Rezilienţă, Dezvoltare şi Prosperitate, are 268 de pagini şi cuprinde Obiectivele pentru perioada 2021 – 2024, printre care și finalizarea ultimului lot din Autostrada Nădlac – Timișoara – Lugoj – Deva.

Cele trei partide îşi propun construirea a 5 săli polivalente, 8 bazine olimpice, 150 săli de sport, dar şi reabilitarea a 10.000 km de drumuri sau străzi locale, construirea a 500 de creşe, grădiniţe şi şcoli, precum şi 7 spitale, inclusiv maternităţi.

La Capitolul Sport de performanţă, noua coaliţie îşi propune:

– 5 săli polivalente (2.000-16.000 locuri);

– 8 bazine olimpice; – 5 patinoare artificiale pentru competiţii;

– 7 complexuri sportive, capacitate între 3.000 şi 30.000 de locuri.

– 150 săli de sport;

– 30 bazine didactice de înot;

– 100 patinoare artificiale cu scop didactic;

– 120 baze sportive;

– 5 centre sportive de performanţă pentru sporturi olimpice, constând în săli de antrenament, şcoală, internat, cantină, şcoală de antrenori, centru medical.

Se propune construcţia de locuinţe pentru specialişti în sănătate, învăţământ şi alte categorii socio-profesionale. •

La capitolul Modernizarea şi reabilitarea drumurilor judeţene şi locale:

– 40% din drumurile judeţene şi locale vor fi modernizate, prin programele implementate de MDLPA;

– 3.000 de km de drumuri judeţene vor fi reabilitaţi;

– 10.000 km de drumuri sau străzi locale vor fi modernizaţi; Se doreşte implementarea programului naţional de construcţie de creşe, ca suport principal pentru crearea infrastructurii antepreşcolare, a creşterii natalităţii şi a sprijinirii familiilor.

De asemenea, accesul în mod egal la educaţie al copiilor şi al tinerilor şi pentru asigurarea condiţiilor de desfăşurare a procesului educaţional într-un singur schimb, vor fi realizate proiecte privind:

• 500 de creşe, grădiniţe şi şcoli, constând atât în construcţii noi, cât şi în reabilitări

• 15 campusuri şcolare, constând în şcoală, liceu, internat, teren de sport, ateliere, laboratoare, cantină

• 20 de cămine studenţeşti

• 5 centre universitare

• 20 de tabere şcolare

• 20 de centre de excelenţă, informare şi documentare pentru copii (construire).

La Capitolul sistemul sanitar şi de protecţie socială, programul de guvernare prevede construirea, reabilitarea şi dotarea a: -200 de centre medicale în mediul rural:

-15 spitale judeţene – reabilitare

-30 de spitale municipale şi orăşeneşti – reabilitare

-7 spitale, inclusiv maternităţi.

Rutier

Continuarea proiectelor în execuţie şi finalizarea acestora, respectiv:

o          A3, Autostrada Transilvania

o          A1, Autostrada Sibiu–Piteşti:

o          A0, Autostrada de centură a municipiului Bucureşti, inclusiv pregătirea implementării drumurilor radiale;

o          A10, Autostrada Sebeş-Turda – lotul 2;

o          DX12, Drum expres Craiova–Piteşti

o          Drum expres Brăila–Galaţi

o          Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila, inclusiv drum de legătură.

o          Autostrada Lugoj – Deva (Margina – Holdea)

Dezvoltarea infrastructurii rutiere în mod echilibrat şi sustenabil prin demararea şi finalizarea unor secţiuni de autostrăzi şi drumuri expres din regiunea Moldovei, Dobrogei, Regiunii de Sud, Transilvaniei în baza unor documentaţii mature şi bine fundamentate, care vor  stabili traseul optim şi valoarea de investiţie, după cum urmează:

▪           Autostrada A8, Târgu Mureş – Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni

▪           Autostrada A7, Ploieşti-Buzău-Focşani-Bacău-Paşcani-Suceava-Siret

▪           Autostrada A13, Braşov – Bacău

▪           Autostrada A13, Sibiu – Braşov, în continuarea secţiunii Braşov-Bacău

▪           Autostrada A9, Timişoara-Moraviţa

▪           Autostrada A3 Târgu Mureş – Braşov;

▪           Drum expres Craiova – Piteşti (loturile 3 şi 4);

Drumurile expres din zona Dobrogei, a căror rentabilitate economică impune cu prioritate realizarea lor (Drum de legătură Brăila – A7 – ramurile Buzău şi Focşani, Brăila – Tulcea, Constanţa – Tulcea, Tişiţa – Albiţa), din care se va finaliza Drum de legătură Brăila – A7 – ramurile Buzău şi Focşani;

▪           Drum expres Calafat – Lugoj;

▪           Drum expres Sfântu Gheorghe – Ditrău, respectiv Sovata – Miercurea Ciuc;

▪           Drum expres Bucureşti-Târgovişte.

▪           Drum expres Suceava – Botosani

▪           Drum expres Bucureşti-Alexandria

▪           Drum expres Piatra Neamt-Bacau

▪           Trans Regio Brăila-Călăraşi-Chiciu cu VO la Slobozia, VO Insuratei, VO Viziru,VO Baraganu

▪           Drum expres Baia Mare – Dej – Bistriţa – Vatra Dornei – Suceava

▪           Legătura A3-Aeroport Henri Coandă

Creşterea mobilităţii în zona Valea Prahovei prin:

Finalizarea proiectării şi licitarea execuţiei lucrărilor pentru construcţia Autostrăzii Ploieşti-Braşov;

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult

Din țară

Sectorul HoReCa, în declin. Cheltuielile cu forța de muncă și creșterea prețurilor duc la închiderea restaurantelor

Publicat

acum o săptămână

pe

30 aprilie 2026

de

Piața HoReCa din România a ajuns în 2025 la aproximativ 7,8 miliarde de euro, în creștere față de 7,3 miliarde de euro în 2024. La prima vedere, cifrele arată o industrie în expansiune. În realitate, sectorul traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani: numărul unităților scade, marjele se comprimă, iar consumatorii devin tot mai atenți la preț.

La finalul anului 2024 existau aproximativ 33.000 de unități HoReCa în România. Estimările recente indică însă o scădere de cel puțin 10%, într-un context în care costurile operaționale au crescut, iar posibilitatea de a majora prețurile este tot mai limitată.

Această contradicție a fost una dintre temele principale discutate la evenimentul „Secretele Antreprenorului de Succes – București 2026”, organizat de IMM Club, unde antreprenori și specialiști din domenii complementare au analizat una dintre cele mai sensibile întrebări pentru industria ospitalității: cum poate crește o piață în care tot mai multe afaceri ajung să nu mai fie profitabile?

Marja reală de profit în HoReCa este estimată la doar 3 – 5% la nivel sectorial. Chiar și în cazul locațiilor bine administrate, marja netă s-a restrâns la 8 – 12%. În aceste condiții, un restaurant plin nu mai înseamnă automat un restaurant sănătos financiar.

„Ocuparea este diferită de rentabilitate. Localul e plin, dar de fapt pierdem bani cu stil”, a punctat Marcel Vulpoi, reprezentant VTM și Gramofon Wine, în cadrul discuțiilor.

Presiunea vine simultan din mai multe direcții. Costul total cu forța de muncă a crescut cu aproximativ 12% în ianuarie 2026, odată cu majorarea salariului minim, iar deficitul de personal poate ajunge până la 50% în unele locații. În același timp, prețurile par să fi atins un prag greu de depășit pentru clientul final. Un prânz mediu în marile orașe a trecut de 70 de lei, în timp ce traficul de clienți a scăzut cu aproximativ 15% la nivel național, iar nota medie de plată a coborât de la 61 lei la 53 lei.

O altă schimbare importantă vine din comportamentul consumatorilor. Pentru prima dată, comenzile de mâncare la domiciliu au depășit mesele servite în restaurant. Delivery-ul reprezintă 27% din piața urbană HoReCa, față de 26% pentru restaurantele clasice. Ceea ce în urmă cu câțiva ani era tratat ca tendință a devenit o realitate zilnică.

În acest context, discuțiile de la București au mutat atenția de la ideea de creștere cu orice preț la nevoia de control financiar, eficiență operațională și diferențiere reală. Antreprenorii prezenți au vorbit despre proceduri, marje, digitalizare, relația cu angajații, parteneriatele cu furnizorii și importanța unei experiențe clare pentru client.

Radu Tănase, Director Executiv HORA și antreprenorul din spatele brandurilor Calif, Condimental de Calif și Shoteria, a atras atenția că, în ciuda presiunii tehnologiei și automatizării, oamenii rămân principalul avantaj competitiv al industriei: „Principalul asset pe care îl are HoReCa, cu tot AI-ul și toate softurile, este forța de muncă. Oamenii.”

Federația Patronatelor din Industria Ospitalității avertizează că între 15% și 25% dintre restaurante ar putea dispărea în 2026, pe fondul presiunii fiscale și al contracției cererii.

Dincolo de cifre, mesajul transmis la eveniment a fost direct: HoReCa nu mai este o piață în care supraviețuiește automat cel care are vad bun, meniu lung sau sală plină. Vor rezista afacerile care își cunosc marja reală, controlează costurile, investesc în oameni și oferă o experiență suficient de clară încât clientul să aibă motiv să revină.

Detalii pe immclub.ro.

0
Citeste mai mult

Din țară

ATENȚIE! Portal neautorizat de vânzare a rovinietei!

Publicat

acum o săptămână

pe

30 aprilie 2026

de

CNAIR informează utilizatorii rețelei de drumuri naționale, drumuri expres și autostrăzi din România că a identificat în mediul online portalul https://erovinieta.net/, deținut de SC NETHUT DIGITAL SRL, portal care nu este autorizat de CNAIR pentru încasarea tarifului de utilizare (rovinieta).

La cumpărarea unei roviniete de pe site-ul https://erovinieta.net/, utilizatorii plătesc, pe lângă tariful reglementat de legislația în vigoare (OG nr. 15/2002), și un cost suplimentar de 12% pentru “servicii de procesare si emitere manuala rovinieta”.

Prin comparație, pentru o rovinietă achiziționată prin portalurile web autorizate de către CNAIR, cu valabilitate de 12 luni pentru un autoturism, un utilizator achită în luna aprilie 2026 suma de 254,95 lei inclusiv TVA, reprezentând tariful reglementat de legislația în vigoare, în timp ce pentru achiziția aceleiași roviniete de pe portalul https://erovinieta.net/, utilizatorul va achita 285,54 lei inclusiv TVA, din care 30,59 lei inclusiv TVA reprezintă “servicii de procesare si emitere manuala rovinieta”.

CNAIR nu își asumă nicio responsabilitate cu privire la accesarea și achiziția de către utilizatori a rovinietelor de pe portaluri neautorizate de CNAIR.

Utilizatorii sunt rugați să achite rovinieta doar de pe portalul oficial al CNAIR, disponibil la adresa www.erovinieta.ro sau la distribuitorii autorizați, ale căror puncte de distribuție/portaluri web autorizate se regăsesc pe site-ul oficial al CNAIR la adresa http://www.cnadnr.ro/ro/puncte-de-distributie.

0
Citeste mai mult

Din țară

ANAF anunță: Declarația Unică D212 poate fi precompletată automat în Spațiul Privat Virtual

Publicat

acum 2 săptămâni

pe

28 aprilie 2026

de

Ministerul Finanțelor, în colaborare cu Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF)  introduce funcția de precompletare automată a Declarației Unice (D212) în cadrul SPV, facilitând semnificativ procesul de declarare pentru persoanele fizice.

Noua aplicație permite importul automat al datelor fiscale existente în sistemele ANAF direct în formularul electronic. Veniturile raportate prin declarații informative precum D205, sunt afișate automat, contribuabilul având posibilitatea de a le verifica, modifica sau completa înainte de depunere.

Precompletarea se adresează tuturor persoanelor fizice care au obligația depunerii Declarației Unice, inclusiv celor care obțin venituri din:

activități independente;

drepturi de proprietate intelectuală;

cedarea folosinței bunurilor;

investiții sau activități agricole;

surse din străinătate.

De asemenea, funcționalitatea este utilă pentru persoanele care datorează contribuții sociale (CAS, CASS) sau optează pentru plata acestora.

Beneficii pentru contribuabil

Implementarea acestui sistem aduce multiple avantaje:

reducerea semnificativă a timpului de completare;

diminuarea erorilor de introducere a datelor;

transparență asupra sursei informațiilor;

posibilitatea verificării și corectării fiecărei valori.

În plus, formularul este disponibil într-un format web modern, accesibil direct din browser, fără a mai fi necesară utilizarea unui fișier PDF interactiv.

Precompletarea este un instrument de asistență și nu înlocuiește responsabilitatea contribuabilului. Datele afișate reflectă informațiile raportate de terți și pot fi incomplete sau eronate.

Contribuabilii trebuie să:

verifice toate informațiile precompletate;

completeze manual veniturile care nu apar în sistem (de exemplu, venituri din străinătate sau activități independente);

compare datele cu documentele justificative (contracte, extrase bancare, evidențe contabile).

De asemenea:

precompletarea se poate realiza o singură dată la deschiderea formularului;

dacă a fost deja depusă o declarație, sistemul va propune automat o declarație rectificativă;

veniturile cu reținere la sursă pot necesita corecții prin intermediul plătitorilor de venit.

Pentru anul fiscal 2025, termenul limită pentru depunerea Declarației Unice D212 este 25 mai 2026 inclusiv. Contribuabilii pot beneficia de o bonificație de până la 3% pentru depunerea și plata obligațiilor până la 15 aprilie 2026 inclusiv.

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite