Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Meseriile viitorului. Copiii trebuie orientați către robotică și informatică

Publicat

acum 6 ani

pe

Meseriile tradiţionale vor fi de domeniul trecutului peste câţiva ani, elevii de astăzi urmând să aibă joburi care nici nu s-au inventat. Majoritatea meseriilor viitorului vor fi în domeniul roboticii sau al informaticii. Școala trebuie să anticipeze cerințele pieței și să pregătească tinerii pentru ceea ce societatea va cere pe viitor.

Roboţii şi utilajele automate ne „fură” tot mai multe locuri de muncă, iar pe viitor se vor ocupa doar mașinăriile de cele mai multe dintre meseriile tradiţionale. În momentul de faţă, aproape 30% din joburi sunt deja realizate de diferite maşinării, iar peste 3-4 ani vor fi disponibilizaţi peste 75 de milioane de lucrători. Un studiu Dell Tehnologies arată că 85% din meseriile care vor exista în 2030 nici nu au fost inventate încă.

Un sondaj realizat de INACO – Iniţiativa pentru Competitivitate – arată că doi din trei elevi consideră că noile meserii ale viitorului vin din domeniile roboticii, inteligenţei artificiale, calculatoarelor şi imprimării 3D.

Potrivit „Ghidului meseriilor viitorului”, realizat de INACO, în cea mai mare fabrică de aer condiţionat din China, de exemplu, 24.000 de angajaţi au fost înlocuiţi cu 800 de roboţi. În agricultură, la fel, au fost introduse tractoare şi alte utilaje agricole autonome, fără şofer, care sunt comandate din faţa unui calculator de către un singur operator. Iar asemenea utilaje există şi la noi în ţară. De asemenea, există utilaje care culeg fructe sau legume fără probleme. Același studiu INACO arată că vor exista drone care vor supraveghea, dar şi ierbicida, stropi cu îngrăşăminte chimice culturile şi chiar se vor autoalimenta.

Nici domeniul juridic nu scapă de „ameninţarea” roboţilor. Acelaşi studiu arată că avocaţii vor putea fi înlocuiţi de roboţi, şi deja există softuri care reduc timpul de documentare cu 60%.

În medicină există deja numeroşi roboţi care analizează sau operează cu o deosebită precizie, iar în unele restaurante există chelneri sau bucătari care se ocupă de prepararea şi servitul mâncării. În domeniul transporturilor, la fel, există autoturisme, mijloace de transport în comun sau autotrenuri pentru marfă care circulă fără șofer. De asemenea, tehnologia printării 3D permite crearea diferitelor obiecte de uz cotidian, dar şi organe vitale funcţionării unui organism.

Pentru a face față schimbărilor și pentru a fi pregătiți pentru noile cerințe de pe piața muncii, specialiştii chestionaţi de INACO recomandă să luăm măsuri cât mai rapid pentru a „prinde trenul” schimbărilor.

„Indiferent de vârstă sau gen, capacitatea de adaptare la schimbare trebuie să fie maximă și permanentă. Problema actuală nu este dispa­riția locurilor de muncă, ci apariția de locuri de muncă necompletate din cauza lipsei de abilități necesare. Tinerii, la început de drum, trebuie să fie ajutați să pornească spre o direcție care să aibă ea însăși viitor”, se arată în studiu.

Care vor fi joburile viitorului

Specialiștii au întocmit o listă de posibile meserii ale viitorului pentru următorii 10 ani și acestea se referă la asistarea persoanelor în vârstă; asistarea roboţilor din domeniul medical; analiza datelor primite prin Internet; gestionarea datelor complexe din oraşele inteligente; detectivul de date; brokerul de date personale.

În domeniul sănătății va fi nevoie mereu de medici, asistente medicale, terapeuți, farmaciști. Calculatoarele și smartphone-urile au schimbat felul în care comunicăm. Pe măsură ce tehnologia se dezvoltă, profesioniștii în IT precum programatorii, specia­liș­tii în securitate cibernetică, administratorii de infrastructură IT vor fi din ce în ce mai solicitați.

Petrolul și gazul nu vor dispărea prea curând, dar afacerile dezvoltate în jurul energiilor alternative deja creează mii de locuri de muncă precum mecanici, specialiști în știință, ingineri, specialiști în vânzări și marketing.

Există, de asemenea, o mare cerere în piață pentru editori de conținut, care să scrie articole în online, pe bloguri sau publicații tipărite.

Competiția tot mai accentuată dintre jucătorii din piață și dorința lor de a dezvolta produse și servicii cât mai originale fac ca nevoia de specialiști în marketing să fie tot mai mare.

Pe măsură ce viitorul financiar va fi tot mai puțin predictibil, cererea în piață pentru analiști financiari va exista mereu.

sursa: ziarullumina.ro

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Din țară

CÂND nu se fac nunți în anii 2026 și 2027, conform rânduielilor Bisericii Ortodoxe

Publicat

acum 2 zile

pe

1 ianuarie 2026

de

Cei care își planifică nunta în anii 2026 și 2027 trebuie să țină cont de rânduielile Bisericii Ortodoxe, care prevăd anumite perioade de post și zile de sărbătoare în care nu se oficiază cununii religioase.

Conform tradiției ortodoxe, nu se fac nunți în zilele de post de peste an (miercurea și vinerea), în posturile mari, în ajunul și în zilele marilor sărbători, precum și în intervalul dintre Nașterea Domnului și Bobotează.

Zile în care nu se fac nunți în 2026

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (16 februarie – 19 aprilie);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (8 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (31 iulie – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

20-21 mai (Înălțarea Domnului);

30 mai – 1 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci).

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2025 – 6 ianuarie 2026.

Zile în care nu se fac nunți în 2027

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (8 martie – 9 mai);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (22 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (1 – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

9-10 iunie (Înălțarea Domnului);

19-21 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci);

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2026 – 6 ianuarie 2027.

Sursa:

https://basilica.ro/ghid-pentru-miri-2026-2027/

0
Citeste mai mult

Din țară

SOLSTIȚIUL de iarnă. Începe iarna astronomică

Publicat

acum 2 săptămâni

pe

20 decembrie 2025

de

Ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă. El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.

Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în data de 21 decembrie 2025, la ora 17.03, conform informațiilor publicate de Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“.

Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.

După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′.

La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

0
Citeste mai mult

Din țară

1 Decembrie – Ziua Națională a României

Publicat

acum o lună

pe

30 noiembrie 2025

de

Patrioți sau nu, cu toții știm ce sarbatorim de 1 decembrie. Această dată specială a fost aleasă ca zi de sărbătoare în anul 1990, fiind declarată Ziua Națională a României. Ziua de 1 decembrie marchează un moment important din istoria românilor. La 1 decembrie 1918, a avut loc Marea Unire a Transilvaniei cu România în Marea Adunare de la Alba Iulia.

În data de 31 iulie 1990, președintele Ion Iliescu a promulgat legea prin care data de 1 decembrie a fost consemnată ca zi națională și sărbătoare publică. Ziua Națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 Mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 August.

Pe 1 decembrie 1918 a avut loc Marea Unire dintre Transilvania și România la Alba Iulia, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.

La Alba Iulia s-a costituit Marele Consiliu Naţional Român, care era format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. După formarea acestuia, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. În data de 11 decembrie se ratifică Marea Unire, iar declarația de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România. Recunoaşterea Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.

În contextual actual provocat de pandemia de coronavirus, Ziua Națională a României nu se va mai celebra cu fast.

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite