Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Ordonanță militară. Ce măsuri au mai adoptat autoritățile pentru prevenirea infecțiilor cu coronavirus

Publicat

pe

Ministrul Afacerilor Interne Ion Marcel Vela a anunţat măsuri noi pentru prevenirea extinderii pandemiei de infecții cu coronavirus, printre care suspendarea activității cabinetelor stomatologice și suspendarea activităţii mall-urilor.

Măsurile sunt incluse într-o ordonanță militară.

Redăm aici textul ordonanței, care va intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.

Art.1. – (1) Se suspendă temporar activitatea în cabinetele de medicină dentară.

(2) Prin excepţie, sunt permise intervenţiile stomatologice de urgenţă.

(3) Măsura se aplică începând cu data de 22 martie 2020, ora 22.00, ora României.

Art. 2. – (1) Se suspendă temporar activităţile de comercializare cu amănuntul, a produselor şi serviciilor, în centrele comerciale în care-şi desfăşoară activitatea mai mulţi operatori economici, cu excepţia vânzării produselor alimentare, veterinare sau farmaceutice şi a serviciilor de curăţătorie.

(2) Prin centru comercial se înţelege „structura de vânzare cu suprafaţa medie sau mare în care se desfăşoară activităţi de comercializare cu amănuntul de produse, servicii de piaţă şi de alimentaţie publică, ce utilizează o infrastructură comună şi utilităţi adecvate”, astfel cum este reglementat în anexa la Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Măsura se aplică începând cu data de 22 martie 2020, ora 22.00, ora României.

Art. 3. – (1) Circulaţia persoanelor în afara locuinţei/gospodăriei se efectuează numai cu respectarea măsurilor generale de prevenire a răspândirii COVID-19 şi evitarea formării oricărui grup de persoane.

(2) Prin formarea unui grup de persoane se înţelege alăturarea unui număr mai mare de 3 persoane care nu locuiesc împreună.

Art. 4. – În intervalul orar 06.00 – 22.00, se recomandă ca circulaţia persoanelor în afara locuinţei/gospodăriei să se efectueze numai pentru următoarele motive:

a) deplasarea în interes profesional, inclusiv deplasarea între locuinţă/gospodărie şi locul/locurile de desfăşurare a activităţii profesionale, atunci când activitatea profesională este esenţială şi nu poate fi amânată sau desfăşurată de la distanţă;

b) deplasarea pentru asigurarea de bunuri care acoperă necesităţile de bază ale persoanelor  şi animalelor de companie/domestice, precum şi bunuri necesare desfăşurării activităţii profesionale;

c) deplasarea pentru asistenţă medicală care nu poate fi amânată şi nici realizată de la distanţă;

d) deplasarea din motive justificate, precum îngrijirea/însoţirea copilului, asistenţa persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilităţi ori deces al unui membru de familie;

e) deplasări scurte, în apropierea locuinţei/gospodăriei, legate de activitatea fizică individuală a oamenilor şi nevoile animalelor de companie/domestice.

Art. 5. – (1) În intervalul orar 22.00 – 06.00, circulaţia persoanelor în afara locuinţei/gospodăriei este permisă numai pentru motivele prevăzute la art. 4.

(2) Pentru verificarea motivului deplasării în interes profesional, persoanele sunt obligate să prezinte, la cererea personalului autorităţilor abilitate, legitimaţia de serviciu, adeverinţa eliberată de angajator sau o declaraţie pe propria răspundere.

(3) Pentru verificarea motivului deplasării în interes personal, persoanele sunt obligate să prezinte, la cererea personalului autorităţilor abilitate, o declaraţie pe propria răspundere, completată în prealabil.

(4) Declaraţia pe propria răspundere trebuie să cuprindă nume şi prenume, data naşterii, adresa locuinţei/ gospodăriei/ locului activităţii profesionale, motivul deplasării, data completării şi semnătura.

(5) Măsura se aplică începând cu data de 23 martie 2020, ora 22.00, ora României.

Art. 6. – (1) Se interzice intrarea pe teritoriul României, prin punctele de trecere a frontierei de stat, a cetăţenilor străini şi apatrizilor, cu excepţia situaţiei în care aceştia tranzitează teritoriul României, pe culoare de tranzit, organizate prin înţelegeri cu statele vecine.

(2) Prin excepţie, este permisă intrarea pe teritoriul  României a cetăţenilor străini şi apatrizilor care fac parte din următoarele categorii:

a) sunt membri de familie ai cetăţenilor români;

b) sunt membri de familie ai cetăţenilor altor state membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European ori ai Confederaţiei Elveţiene, cu rezidenţă în România;

c) sunt persoane care posedă o viză de lungă şedere, un permis de şedere sau un document echivalent permisului de şedere eliberat de autorităţile române potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ori un document echivalent acestora emis de autorităţile altor state, potrivit dreptului Uniunii Europene;

d) sunt persoane care se deplasează în interes profesional, dovedit prin viză, permis de şedere sau un alt document echivalent;

e) este personal diplomatic sau consular, personal al organizaţiilor internaţionale, personal militar sau personal care poate asigura ajutor umanitar;

f) sunt pasageri în tranzit, inclusiv cei repatriaţi ca urmare a acordării protecţiei consulare;

g) sunt pasageri care călătoresc din motive imperative (medicale sau familiale);

h) sunt persoane care au nevoie de protecţie internaţională sau din alte motive umanitare.

(3) Măsura se aplică începând cu data de 22 martie 2020, ora 22.00, ora României.

Art. 7. – (1) Persoanele izolate la domiciliu, ca măsură de prevenire a răspândirii COVID-19, care părăsesc locaţia în care acestea au fost plasate, fără aprobarea autorităţilor competente, sunt considerate persoane cu risc crescut de contagiozitate şi sunt conduse de forţele de ordine publică şi plasate în carantină instituţionalizată, sub pază.

(2) Persoanele carantinate, ca măsură de prevenire a răspândirii COVID-19, care părăsesc locaţia în care acestea au fost plasate, fără aprobarea autorităţilor competente, sunt carantinate pentru o nouă perioadă de 14 zile.

(3) Măsurile dispuse potrivit alin.(1) şi (2) nu exonerează persoanele de răspunderea contravenţională sau penală.

(4) Măsurile se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanţe militare în Monitorul Oficial.

Art. 8. – (1) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să identifice şi să ţină evidenţa persoanelor în vârstă de peste 65 de ani, fără susţinători sau altă formă de ajutor, şi să asigure sprijin acestora în vederea minimalizării expunerii lor în afara locuinţelor.

(2) Evidenţele se actualizează şi se raportează săptămânal la centrul judeţean/ al municipiului Bucureşti de coordonare şi conducere a intervenţiei.

(3) Comitetele locale, judeţene şi al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă identifică modalităţi de sprijin pentru persoanele prevăzute la alin.(1).

(4) Măsurile se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanţe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Vela  a anunţat emiterea mai multor ordine în contextul stării de urgenţă: Ordinul privind operaţionalizarea conducerii Poliţiei Locale de către Poliţia Naţională, Oordinl pentru aprobarea procedurii de încadrare pentru 6 luni în posturile vacante din MAI, Ordinul pentru stabilirea măsurilor pentru respectarea regulilor de carantinare şi izolare.

Din țară

SOLSTIȚIUL de iarnă. Începe iarna astronomică

Publicat

pe

Ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă. El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.

Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în data de 21 decembrie 2025, la ora 17.03, conform informațiilor publicate de Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“.

Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.

După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′.

La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

Citeste mai mult

Din țară

1 Decembrie – Ziua Națională a României

Publicat

pe

Patrioți sau nu, cu toții știm ce sarbatorim de 1 decembrie. Această dată specială a fost aleasă ca zi de sărbătoare în anul 1990, fiind declarată Ziua Națională a României. Ziua de 1 decembrie marchează un moment important din istoria românilor. La 1 decembrie 1918, a avut loc Marea Unire a Transilvaniei cu România în Marea Adunare de la Alba Iulia.

În data de 31 iulie 1990, președintele Ion Iliescu a promulgat legea prin care data de 1 decembrie a fost consemnată ca zi națională și sărbătoare publică. Ziua Națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 Mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 August.

Pe 1 decembrie 1918 a avut loc Marea Unire dintre Transilvania și România la Alba Iulia, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.

La Alba Iulia s-a costituit Marele Consiliu Naţional Român, care era format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. După formarea acestuia, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. În data de 11 decembrie se ratifică Marea Unire, iar declarația de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România. Recunoaşterea Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.

În contextual actual provocat de pandemia de coronavirus, Ziua Națională a României nu se va mai celebra cu fast.

Citeste mai mult

Din țară

Emeric Ienei, fost antrenor și jucător de fotbal, a murit

Publicat

pe

Fostul antrenor și jucător de fotbal Emeric Ienei, care în 1986 a adus Cupa Campionilor Europeni la Bucureşti câştigând trofeul cu Steaua, a încetat din viaţă, la vârsta de 88 de ani.

Antrenorul de fotbal s-a stins la locuința sa din Oradea, din cauza unei comoții cerebrale.
Clubul Chindia Târgovişte a făcut anunţul în social media:

„Legendarul Emeric Ienei s-a stins din viaţă la 88 de ani.

Câştigător al Cupei Campionilor Europeni în 1986, ca antrenor al Stelei, marele Ienei a lucrat şi la Târgovişte, cu doar 4 sezoane înaintea celei mai mari performanţe obţinute de România la nivel de club.

Dumnezeu să-l odihnească!”

***

Emeric Ienei a fost antrenorul care a reușit să readucă România la un Campionat Mondial după două decenii, în Italia, în 1990, și cel care, cu patru ani înainte, cucerea Europa cu Steaua, în celebra finală de la Sevilla, câștigată la loviturile de departajare în fața Barcelonei. În 2000, a condus din nou echipa națională la un turneu final, EURO 2000, unde România a obținut o victorie istorică în fața Angliei, scor 3-2, acesta fiind primul succes românesc la un Campionat European.

Născut pe 22 martie 1937, la Arad, Emeric Ienei a evoluat ca mijlocaș pentru UTA Arad, Steaua București și Kayserispor. A îmbrăcat de șase ori tricoul echipei naționale în meciuri consemnate în palmaresul oficial și a făcut parte din lotul României prezent la turneul olimpic de fotbal de la Tokyo, în 1964.

Ca jucător, a câștigat trei titluri de campion și patru Cupe ale României, iar ca antrenor a adunat nu mai puțin de șase titluri în Liga 1, patru Cupe ale României și, desigur, trofeul suprem al continentului, Cupa Campionilor Europeni, cucerită în 1986.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite