A doua zi a celei de-a 16-a ediții a expoziției internaționale GastroPan, cea mai mare expoziție pentru industria panificației, patiseriei, cofetăriei, gelateriei, ciocolateriei, morăritului și HoReCa din România, a adus noi inovații și soluții revoluționare.

În acest an, evenimentul continuă să fie locul unde schimbările din industrie devin vizibile pentru specialiștii din domeniu. Expozanții au prezentat produse de top, tehnologii și soluții pentru fiecare specialist din industrie, iar vizitatorii, vechi și noi, au avut ocazia să cunoască diferențele dintre procesele tehnologice prin discuțiile cu expozanții din țară și nu numai.

Pâinea Anului 2025 realizată artizanal: pita bănățeană cu făină integrală și cartofi

Mult așteptatul concurs al expoziției, Pâinea Anului 2025 realizată artizanal, a adus brutari artizani din toată țara cu produse simple, naturale, gustoase care au fost apreciate de membrii juriului. Printre produse s-au numărat caracteristici precum combinarea făinii de secară cu alune de pădure, folosirea de batata sau a cașului de oaie, însă, pâinea care a impresionat cel mai mult a fost Pita bănățeană cu făină integrală și cartofi care a reprezentat aniversarea de 30 ani a brutăriei. Aceasta a fost realizată din făină integrală măcinată lent, cartofi bănățeni, maia naturală fiind o pâine fără aditivi.

Premianții Pâinea Anului 2025 realizată artizanal:

Locul I: Brutăria Moara Maria, sat Chizatu, jud. Timișoara

Locul II: Brutăria Bocskor, sat Sânmartin, jud. Harghita

Locul III: Brutăria Simplu, Brașov, jud. Brașov

Premiul special: Raema SRL, Mediaș, jud. Sibiu

Pâinea Anului 2025 realizată industrial: pâinea cu făină de secară

La categoria Pâinea Anului 2025 realizată industrial, participanții au venit cu produse care se realizează într-o cantitate minimă de 500 kg/zi, ceea ce înseamnă că ingredientele naturale, continuitatea, calitatea sunt constante tot timpul. Au fost pâini simple, cu cartofi, realizate într-o lungime de un metru, însă cea care a fost considerată a fi pâinea cea mai bună obținută industrial a fost pâinea cu făină de secară caracterizată prin folosirea maielei sălbatice, făină opărită la 80oC și alte ingrediente naturale.

Premianții Pâinea Anului 2025 realizată industrial:

Locul I: Brutăria Bocskor, sat Sânmartin, jud. Harghita

Locul II: Brutăria CEN, sat Axente Sever, jud. Sibiu

Locul III: Brutăria Harmopan, Miercurea-Ciuc, jud. Harghita

Trecerea la ora de vară și la cea de iarnă a fost implementată pentru ca oamenii să se poată bucura de cât mai multă lumină naturală.

Schimbarea orei se face în ultima duminică din luna martie, pentru ora de vară, și în ultima duminică din octombrie, pentru ora de iarnă.

În data de 30 martie, ora 03:00 dimineața va deveni ora 04:00, astfel, ultima duminică din luna martie va fi cea mai scurtă zi din an, având doar 23 de ore.

În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932. Din 1943, practica trecerii la ora de vară a fost suspendată și a fost reintrodusă în România începând cu 1979.

Parlamentul European a votat, în 2019, în favoarea unei propuneri de renunţare la obligativitatea trecerii la ora de vară la nivelul Uniunii Europene, însă, potrivit propunerii, fiecare stat membru va avea dreptul să decidă dacă va păstra actualul sistem sau va renunţa la schimbarea orei.

Medicii recomandă ca populația să se pregătească în prealabil pentru schimbarea orei. Cu aproximativ trei zile înainte de modificarea orei se recomandă să mergem la culcare mai devreme cu 10-15 minute. Somnul după-amiaza de aproximativ 30 de minute poate fi benefic.

Expunerea la lumină naturală timp de 15 minute pe zi poate ajuta la reglarea ritmurilor circadiene. În zilele imediat următoare este recomandată reducerea consumului de alcool și cafea și amânarea activităților zilnice cu o oră.

Dupa „Mărțișor”, „Babe” și „Mosi”, după “zăpada mieilor”, când calendaristic deja am pășit în anotimpul primăverii deși luna martie se dovedește a fi destul de capricioasă, urmează echinocțiul de primăvară, ce marchează începutul primăverii astronomice.

El se produce în 20 martie, la ora 11.01, când longitudinea astronomică a Soarelui revine la valoarea de zero grade, informează reprezentanții Observatoului Astronomic „Amirel Vasile Urseanu“.

După cum este cunoscut, mișcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată de mișcarea reală a Pământului pe orbita sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor și nopților la diferite epoci ale anului, datorită poziției aproximativ fixe în spatiu a axei de rotație a Pământului, precum și a înclinării sale față de planul orbitei acestuia. Astfel, pe sfera cerească, Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare numit ecliptica (ce marchează de fapt planul orbitei Pământului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23° 27′ .

La momentul echinocțiului de primăvara Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mișcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine. La latitudinile țării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă și valoarea medie a înălțimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est și apune în punctul cardinal vest.

Începând de la aceasta dată, durata zilei (față de cea a nopții) va fi în continuă creștere, iar cea a nopții (față de cea a zilei) în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc momentul solstițiului de vară.

În emisfera sudică a Pământului fenomenul trebuie interpretat invers, astfel ca în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar in cea sudică începe noaptea polară, ce vor dura, fiecare, câte 6 luni.