Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

PROPUNERE. Ce reguli vor trebui respectate după încetarea stării de urgență

Publicat

pe

Ministerul Afacerilor Interne a prezentat o propunere cu un set de măsuri care ar putea intra în vigoare începând din 15 mai, când va intra în vigoare starea de alertă. Sunt propuneri care vizează deplasarea între localităţi, care se va face doar în anumite condiţii, iar suspendarea zborurilor şi închiderea graniţelor rămân în vigoare.

Astfel, rămâne în vigoare, potrivit documentului citat, interzicerea deplasării persoanelor în afara localităţii. Aceasta se va putea face, totuşi, în anumite condiţii: în interes profesional, inclusiv între locuinţă/gospodărie şi locul/locurile de desfăşurare a activităţii profesionale şi înapoi; în scop umanitar sau de voluntariat; realizarea de activităţi agricole; pentru comercializarea de produse agroalimentare de către producătorii agricoli; îngrijirea sau administrarea unei proprietăţi din altă localitate; eliberarea de documente necesare pentru obţinerea unor drepturi; participarea la programe sau proceduri în centrele de tratament; din alte motive justificate, precum: îngrijirea/însoţirea copiilor/membrilor de familie, îngrijirea unei rude/afin sau persoană aflată în întreţinere, asistenţa persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilităţi, deces al unui membru de familie.

Deplasarea persoanelor în afara localităţilor se mai poate face în următoarele situaţii: asistenţă medicală care nu poate fi amânată şi nici realizată de la distanţă; activităţi recreativ-sportive individuale desfăşurate în aer liber (ciclism, drumeţie, alergare, canotaj, alpinism, vânătoare, pescuit şi altele) cu participarea a cel mult 3 persoane; participarea la evenimente familiale, cu un număr limitat de persoane şi respectarea regulilor de distanţare socială; pentru achiziţia, service-ul, efectuarea ITP sau alte operaţiuni de întreţinere a vehiculelor, activităţi care nu pot fi efectuate în localitatea de domiciliu.

Potrivit documentului, după 15 mai va exista obligaţia de a purta măşti de protecţie în spaţiile publice închise, în spaţiile comerciale, în mijloacele de transport în comun sau la locul de muncă.

De asemenea, se recomandă luarea de măsuri, de către operatorii economici şi instituţiile publice ce desfăşoară activităţi comerciale/de lucru cu publicul care implică accesul persoanelor în interiorul clădirilor, pentru: realizarea accesului astfel încât să fie asigurată o suprafaţă minimă de 4 mp pentru fiecare client/persoană şi o distanţă minimă de 2 metri între oricare două persoane apropiate; verificarea temperaturii, care nu trebuie să depăşească 37 de grade Celsius la intrarea în incintă; dezinfectarea frecventă a suprafeţelor expuse şi evitarea aglomerării de persoane, în special în zonele caselor de marcat; efectuarea, de către furnizorii publici şi privaţi de transport persoane, dezinfectării frecvente a spaţiului mijloacelor de transport şi de a respecta regulile specifice; decalarea programului de lucru, de către instituţiile publice şi operatorii economici, cu un număr de peste 50 de angajaţi, astfel încât să se evite aglomerarea mijloacelor de transport în comun; dispunerea de măsuri, de către toate persoanele juridice de drept public sau privat, pentru desfăşurarea muncii la domiciliu, pentru o parte din personal, dacă activitatea desfăşurată permite această măsură.

Se recomandă, totodată, adoptarea următoarelor măsuri: rămânerea în locuinţă/gospodărie a persoanelor care prezintă semne şi simptome de viroză respiratorie şi informarea medicului de familie şi evitarea intrării în spaţiile aglomerate de orice tip dacă nu este strict necesar.

Rămân în vigoare mai multe interdicţii printre care organizarea şi desfăşurarea de mitinguri, demonstraţii, procesiuni, concerte sau alte întruniri în spaţii deschise. Mai sunt interzise activităţile culturale, ştiinţifice, artistice, religioase, sportive, de divertisment, jocuri de noroc, de tratament balnear, desfăşurate înspaţii închise.

Spaţiile comune de servire a mesei din restaurante, hoteluri, moteluri, pensiuni, cafenele şi alte localuri publice, rămân închise şi de asemenea, terasele din exteriorul locaţiilor.

Închise vor rămâne şi mall-urile.

Mai rămân închise temporar, total sau parţial, unele puncte de trecere a frontierei de stat şi este interzisă intrarea pe teritoriul României, prin punctele de trecere a frontierei de stat, a cetăţenilor străini şi apatrizi. Se menţine măsura suspendării zborurilor spre şi dinspre ţările din zona roşie de risc epidemiologic. Rămâne în vigoare şi suspendarea transportului rutier internaţional de persoane prin servicii regulate, servicii regulate speciale şi servicii ocazionale în trafic internaţional, pentru cursele efectuate către toate ţările din zona roşie de risc epidemiologic şi din acestea către România.

Potrivit documentului, rămân în carantină municipiul Suceava şi zona limitrofă formată din comunele Adâncata, Salcea, Ipoteşti, Bosanci, Moara, Şcheia, Pătrăuţi şi Mitocu Dragomirnei, oraşul Ţăndărei din judeţul Ialomiţa, cartierul Bendea din oraşul Babadag, judeţul Tulcea, localitatea Vadu Crişului, judeţul Bihor, şi cartierul Poşta din municipiul Buzău. Reevaluarea măsurilor se va realiza la solicitarea comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, pe baza analizelor realizate de către direcţiile de sănătate publică şi avizate de către INSP.

Persoanele izolate la domiciliu,care părăsesc locaţia în care acestea au fost plasate, fără aprobarea autorităţilor competente, sunt conduse de forţele de ordine publică şi plasate în carantină instituţionalizată, sub pază; persoanele care nu respectă condiţiile izolării la locul declarat/la care au optat să efectueze izolarea şi sunt identificate în afara spaţiului de izolare vor fi obligate să intre în carantină 14 zile, suportând cheltuielile efectuate cu carantinarea acestora; persoanele care părăsesc locul în care au fost carantinate, fără aprobarea autorităţilor competente, vor fi obligate să reia ciclul de 14 zile de carantinare, suportând cheltuielile efectuate cu carantinarea acestora şi vor răspunde penal conform legii.

Rămâne în vigoare posibilitatea angajatorilor de a dispune măsura de izolare preventivă la locul de muncă sau în zone special dedicate în care nu au acces persoane din exterior pentru personalul care ocupă funcţii esenţiale pentru asigurarea funcţionării producţiei, transportului şi distribuţiei energiei electrice şi gazelor naturale, a activităţilor de întreţinere şi mentenanţa a echipamentelor şi instalaţiilor specifice, precum şi a celorlalte activităţi de aprovizionare, respectiv extracţie, producţie şi procesare a resurselor şi materiilor prime şi/sau semiprocesate energetice necesare funcţionării corespunzătoare Sistemului energetic naţional în concordanţă cu prevederile planurilor proprii de continuitate a activităţilor de bază.

Persoanele care intră în România se vor izola la domiciliu sau vor intra în carantină, după caz.

De asemenea, cursurile şcolare rămân suspendate până la finalul anului şcolar. Are loc, totuşi, desfăşurarea, după 2 iunie, a unor activităţi de pregătire, pe o perioadă de două săptămâni, pentru elevii claselor terminale (a 8-a, a 12- a şi a 13-a), precum şi cu organizarea examenelor evaluare naţională, bacalaureat în condiţiile respectării măsurilor de prevenire.

Rămân în vigoare şi măsurile dispuse cu privire la personalul medico-sanitar din cabinetele medicale ale grădiniţelor, unităţilor şcolare şi de învăţământ superior referitoare la punerea la dispoziţia direcţiilor de sănătate publică.

Totodată, coordonarea operaţională a serviciilor de ambulanţă se va face în continuare de către inspectoratele pentru situaţii de urgenţă şi a Poliţiei Locale de către Ministerul Afacerilor Interne.

Din țară

Valeriu Tabără a murit la Institutul de Boli Cardiovasculare din Timișoara

Publicat

pe

Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii și președinte al PUNR, a murit marţi, la vârsta de 75 de ani, la Institutul de Boli Cardiovasculare din Timişoara.

Din primele informaţii reiese că a suferit un stop cardio-respirator cauzat de o insuficiență cardiorespiratorie.

Valeriu Tabără s-a născut în comuna Sălciua din judeţul Alba, a urmat cursurile Liceului Teoretic din Baia de Arieş şi a absolvit studiile superioare în domeniul ingineriei agrare la Timişoara.

În 1984, la 34 de ani, a devenit doctor în Agronomie, fiind la acea vreme cel mai tânăr doctorad al Universităţii de Ştiinţe Agricole Timişoara. Apoi, Valeriu Tabără a devenit conferenţiar, respectiv profesor universitar – titular al disciplinei de Fitotehnie – Plante Tehnice la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara. În cadrul staţiunii SCDA LOVRIN-Timis, Valeriu Tabără a condus activitatea de cercetare din cadrul laboratoarelor de ameliorare a grâului şi a cânepii dioice, fiind în acelaşi timp director de proiecte de cercetare cu Consiliul Naţional de Cecrectări Ştiinţifice din Învăţământul Superior.

Până în 1989 a fost membru al Partidului Comunist Român, în 1991 s-a înscris în Partidul Unităţii Naţiunii Române, iar din 1997 a fost şi preşedinte al acestei formaţiuni politice. În 2002 a trecut la Partidul Democrat. Între 1994 şi 1996, Valeriu Tabără a fost ministru al Agriculturii şi Alimentaţiei în guvernul condus de Nicolae Văcăroiu, un post pe care avea să revină şi în 2010, în Guvernul Emil Boc 2.

În septembrie 2012 a suferit o operaţie pe cord deschis, la Timişoara, iar în decembrie 2012 a fost implicat într-un accident de maşină în care şi-a fracturat ambele picioare. Din spital, Valeriu Tabără a anunţat că se va retrage din politică.

Fiul lui, Cosmin Tabără (PNL), fost viceprimar la Timişoara, a fost numit, în urmă cu câteva zile, în funcţia de vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Sport, fostul Minister al Sportului, cu rangul de subsecretar de stat.

Citeste mai mult

Din țară

A început Programul Noua Casă 2025. Ce proprietăți imobiliare pot fi cumpărate

Publicat

pe

Ministerul de Finanţe a aprobat plafonul de garantare în valoare de 500 de milioane de lei pentru Noua Casă 2025, programul devenind astfel operațional.

Conform Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru ­Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), creditele garantate de stat prin Noua Casă vor fi acordate de 13 bănci cărora Fondul le-a alocat plafoane de garantare.

Prin program, persoanele fizice pot achiziționa următoarele tipuri de proprietăți imobiliare: locuințe noi pentru care documentele de recepție s-au semnat cu cel mult 5 ani înainte de data solicitării creditului garantat; locuinţe consolidate seismic în ultimii 5 ani; locuințe care au mai mult de 5 ani de la data recepției sau a consolidării seismice.

Pentru credite este necesar un avans de minimum 5% din preţul de achiziţie pentru toate categoriile de locuinţe – vechi, noi sau consolidate -, cumpărate cu maximum 70.000 de euro, respectiv de minimum 15% din preţul de achiziţie al locuinţelor noi, cumpărate cu sume între 70.001 şi 140.000 de euro.

Pentru creditele sub 70.000 de euro, procentul maxim de garantare este de 50%, iar pentru creditele între 70.001 și 140.000 de euro, procentul maxim de garantare este de 60%.

Programul permite şi achizițio­narea unor proprietăți cu valori ce depăşesc 70.000, respectiv 140.000 de euro, cu condiția achitării diferenței din surse proprii.

Dobânda este variabilă, calculată în funcție de Indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), la care se adaugă o marjă fixă de circa 2%, potrivit ghidului Noua Casă 2025, de pe site-ul www.fngcimm.ro.

Programul Noua Casă rămâne un produs de creditare avantajos, atât prin avansul minim solicitat de doar 5%, cât şi prin comisionul de administrare de 0,15% pe an, calculat la soldul garanţiei. Programul continuă să beneficieze de condiţii preferenţiale, cu 30% mai reduse decât nivelul pieţei, în ceea ce priveşte nivelul onorariilor notariale pentru autentificarea contractelor de vânzare-cumpărare şi a oricăror altor acte care se încheie, cu anumite excepţii.

Cele 13 bănci care participă la program sunt: Alpha Bank, BCR, BRD-GSG, CEC Bank, Banca Tran­silvania, ING Bank, Raiffei­sen Bank, Libra Internet Bank, EXIM Banca Românească, Unicredit Bank, Garanti Bank, Vista Bank şi Techventures Bank. Astfel, românii care doresc să-şi achiziţioneze o locuinţă pot apela la una dintre aceste bănci pentru întocmirea dosarului de credit şi înaintarea acestuia către FNGCIMM, în vederea obţinerii garanţiei de stat.

De la lansarea programului Prima Casă, în 2009, până la finele anului 2024, FNGCIMM a acordat 334.048 de garanţii, în valoare totală de 31,6 miliarde de lei, ce au susţinut credite totale de peste 64 de miliarde de lei.

Citeste mai mult

Din țară

Hristos A Înviat! Sfintele Paști – una dintre cele mai mari sărbători ale anului

Publicat

pe

Învierea Domnului sau Sărbătoarea de Paști este una dintre cele mai mari sărbători religioase ale anului care constituie fundația de bază a credinței și a Bisericii creștine.

Fără Învierea lui Isus creștinismul nu s-ar fi răspândit și nu ar fi fost crezut, iar Biserica nu s-ar fi format, lumea rămânând păgână.

La câteva zile după intrarea triumfală în Ierusalim, Mântuitorul a fost judecat, chinuit și răstignit, a murit pe cruce și a fost pus în mormânt. După trei zile, duminica dimineața, El a Înviat pentru mântuirea neamului omenesc.

Sărbătoarea de Paști simbolizează astfel bucurie, lumină și speranță. Credincioșii din întreaga lume primesc marea sărbătoare a Paștelui cu iubire, împlinire sufletească și veselie.

În cele trei zile ale Învierii ard în văzduh trei candele mari, ce nu le vede nimeni.

De asemenea, Sărbătoarea de Paști este și un prilej de reuniune cu membrii familei, când se lasă deoparte grijile și problemele de zi cu zi, iar gândurile se îndreaptă către fapte bune și recunoștință.

Tradiții și obiceiuri în dimineața zilei de Paști

Cele mai multe tradiții și obiceiuri ale zilei de Paști se referă în principal la cinstirea cum se cuvine a acestei sărbători, la bunul mers al vieții și al treburilor, la sănătatea familiei și la sporul casei.

În ziua de Paști, cum te scoli, să te uiți în cofa cu apă, că vezi bine peste an.

În mai toate zonele țării există obiceiul ca, în dimineața zilei de Paște, membrii familiei să se îmbrace în haine noi, curate și să meargă la biserică pentru a lua “paști”. Fiecare dintre aceștia trebuie să aibe ou roșu în buzunar. Astfel că, după ce vor ieși din biserică, vor ciocni tradiționalele ouă roșii în timp ce rostesc binecunoscuta formulă “Hristos a Înviat”, la care se răspunde cu “Adevărat a Înviat”. Se mai spune, de asemenea, că din primul ou ciocnit este bine să guste toată familia pentru a fi împreună întotdeauna. Acest ou trebuie spart de capul familiei, care îl împarte în atâtea bucăți câți membri are familia.

La Paști cine merge la biserică să-și pună un ou roșu în sân, ca să fie totdeauna roșu la față.

Un alt obicei al zilei de Paște, care se respectă cu precădere la sate, este acela de a pune brazde de iarbă verde la intrarea în casă, după întoarcerea de la biserică. Fiecare membru al familiei trebuie să calce pe iarba verde înainte de a intra în casă. Va fi astfel sănătos, voios și proaspăt ca verdeața ierbii.

Se punea iarbă verde în trei locuri: la scară, la ușa de la intrare, în fața odăii de dormit. Când se întorceau de la Înviere călcau pe iarba verde, să fie sănătoși.

În unele regiuni din România există obiceiul conform căruia în dimineața zilei de Paști, până la răsăritul soarelui, oamenii se duc la râu sau la o apă din apropiere și se scaldă. Se vor curăța astfel de boli, răutăți, aruncături și făcături, iar peste an vor fi scutiți de boli, se vor face iuți, sprinteni, sănătoși și harnici.

În alte zone din România, după ce se întorc de la Înviere, toți membrii familiei se spală într-un vas cu apă în care se află, pe lângă apă proaspătă și curată, unul sau mai multe ouă roșii și câțiva bănuți de argint. Oul se pune pentru a fi roșii și sănătoși ca oul, iar bănuții ca să le meargă bine peste an și să aibe bani de ajuns.

În ziua de Paști, dimineața, ne spălăm cu un ou roș și cu un franc în cană. Moneda închipuiește banii cu care Iuda L-a vândut pe Isus, iar oul cel roș sângele lui Hristos care s-a vărsat pe cruce.

De asemenea în anumite regiuni ale țării se respectă și tradiția conform căreia prima persoană care îți calcă pragul în ziua de Paște să fie un bărbat. În felul acesta vei avea spor și belșug în toate cele.

Superstiții despre vreme, noroc și sănătate în ziua de Paști

Superstițiile zilei de Paști sunt pe cât de multe, pe atât de diverse și de surprinzătoare. Acestea se referă în principal la vreme, sănătate, noroc, spor și belșug.

Se spune despre vremea din ziua de Paști că dacă va ploua, atunci până la Rusalii va fi tot ploios, iar de va bate grindina în ziua de Paști, atunci anul va fi mănos.

Dacă vrei să-ți afli norocul păstrează oul fiert, sfințit în ziua de Paști, până la Paștele următor. Atunci sparge-l: de va fi gol, n-ai noroc, de va fi plin, ești cu mare noroc.

În ceea ce privește somnul, se spune că cine doarme în ziua de Paști va fi tot anul somnoros. De asemenea, tot legat de somn, se mai spune că în ziua de Paște nu e bine să dormi deoarece îți fură dracul pasca.

Din vremuri de demult se mai crede că cine se naște în ziua de Paști va fi un om norocos pentru tot restul vieții.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite