Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Registrul entităților și unităților de cult este funcțional. ONG-urile se pot înscrie

Publicat

acum 7 ani

pe

Pentru a putea beneficia în continuare de sponsorizări și pentru ca activitatea să nu le fie afectată, asociațiile, organizațiile nonguvernamentale, unitățile de cult trebuie să se înscrie cât mai repede în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale și care a devenit funcțional de luni.

În acest sens este necesară completarea unei cereri, care se găsește pe site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), doar dacă se îndeplinesc anumite condiții de admisibilitate.

Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale a fost publicat luni, la rubrica Servicii Online – poziţia 14, pe portalul www.anaf.ro, după cum informează ANAF. Tot aici se precizează și faptul că, pentru a beneficia de virarea sumelor reprezentând 2% sau 3,5% din impozitul anual pe veniturile realizate în anul 2018 de către persoanele fizice, entităţile nu trebuie să fie înscrise în Registru, dar pentru a primi banii virați de microîntreprinderi, ONG-urile trebuie să fie înscrise în registru.

Totodată, a fost creată aplicaţia de portal prin intermediul căreia se pot depune Cererile de înscriere/radiere în/din Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale (formularul 163). Potrivit sursei citate, la depunerea cererii 163, contribuabilul primeşte, în recipisă, indexul de depunere a formularului. Cererea completată se transmite online, prin intermediul portalului e-guvernare.ro.

„Potrivit art.25 alin.(4) lit.i) din Codul fiscal, în cazul contribuabililor plătitori de impozit pe profit, sumele aferente sponsorizărilor efectuate către entităţi persoane juridice fără scop lucrativ, inclusiv unităţi de cult, se scad din impozitul pe profit datorat, în limitele prevăzute de lege, doar dacă beneficiarul sponsorizării este înscris, la data încheierii contractului, în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale”, se precizează în comunicat.

În cazul microîntreprinderilor, sponsorizările, adică sumele pentru susţinerea entităţilor nonprofit şi a unităţilor de cult, se scad din impozitul pe venit dacă, la data încheierii contractului, aceste entităţi sunt înscrise în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri, așa cum prevăd dispoziţiile art. 56 alin.(1.1) din Codul fiscal.

În cazul persoanelor fizice, pentru veniturile realizate în anul 2018, acestea pot opta pentru direcţionarea unei sume reprezentând 2% din impozitul anual pentru susţinerea entităţilor nonprofit/unităţilor de cult sau 3,5% din impozitul anual pentru susţinerea entităţilor nonprofit şi a unităţilor de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditaţi cu cel puţin un serviciu social licenţiat, în condiţiile legii. Pentru a beneficia de virarea sumelor reprezentând 2% sau 3,5% din impozitul anual pe veniturile realizate de persoanele fizice în anul 2018, entităţile nu trebuie să fie înscrise în Registrul entităţilor/ unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale, menţionează reprezentanţii ANAF.

Pentru a se înscrie în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale, la data depunerii cererii, organi­za­ția nonprofit trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiţii: desfăşoară activitate în domeniul pentru care a fost constituită, pe baza declaraţiei pe propria răspundere; şi-a îndeplinit toate obligaţiile fiscale declarative prevăzute de lege; nu are obligaţii fiscale restante la bugetul general consolidat, mai vechi de 90 de zile; a depus situaţiile financiare anuale, prevăzute de lege; nu a fost declarată inactivă, potrivit art. 92 din Codul de procedură fiscală.

„Condiţiile de mai sus sunt verificate de organul fiscal în a cărui evidenţă respectiva entitate/unitate de cult este înregistrată ca plătitor de impozite şi taxe, pe baza informaţiilor existente în evidenţele fiscale. Prezentarea de către entităţile/unităţile de cult a certificatelor de atestare fiscală eliberate de direcţiile de impozite şi taxe din subordinea unităţilor administrativ-teritoriale este necesară, deoarece organul fiscal nu deţine informaţii privind impozitele şi taxele locale datorate de contribuabili unităţilor administrativ-teritoriale”, arată comunicatul MFP.

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Din țară

CÂND nu se fac nunți în anii 2026 și 2027, conform rânduielilor Bisericii Ortodoxe

Publicat

acum 5 zile

pe

27 decembrie 2025

de

Cei care își planifică nunta în anii 2026 și 2027 trebuie să țină cont de rânduielile Bisericii Ortodoxe, care prevăd anumite perioade de post și zile de sărbătoare în care nu se oficiază cununii religioase.

Conform tradiției ortodoxe, nu se fac nunți în zilele de post de peste an (miercurea și vinerea), în posturile mari, în ajunul și în zilele marilor sărbători, precum și în intervalul dintre Nașterea Domnului și Bobotează.

Zile în care nu se fac nunți în 2026

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (16 februarie – 19 aprilie);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (8 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (31 iulie – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

20-21 mai (Înălțarea Domnului);

30 mai – 1 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci).

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2025 – 6 ianuarie 2026.

Zile în care nu se fac nunți în 2027

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (8 martie – 9 mai);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (22 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (1 – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

9-10 iunie (Înălțarea Domnului);

19-21 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci);

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2026 – 6 ianuarie 2027.

Sursa:

https://basilica.ro/ghid-pentru-miri-2026-2027/

0
Citeste mai mult

Din țară

SOLSTIȚIUL de iarnă. Începe iarna astronomică

Publicat

acum 2 săptămâni

pe

20 decembrie 2025

de

Ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă. El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.

Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în data de 21 decembrie 2025, la ora 17.03, conform informațiilor publicate de Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“.

Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.

După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′.

La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

0
Citeste mai mult

Din țară

1 Decembrie – Ziua Națională a României

Publicat

acum o lună

pe

30 noiembrie 2025

de

Patrioți sau nu, cu toții știm ce sarbatorim de 1 decembrie. Această dată specială a fost aleasă ca zi de sărbătoare în anul 1990, fiind declarată Ziua Națională a României. Ziua de 1 decembrie marchează un moment important din istoria românilor. La 1 decembrie 1918, a avut loc Marea Unire a Transilvaniei cu România în Marea Adunare de la Alba Iulia.

În data de 31 iulie 1990, președintele Ion Iliescu a promulgat legea prin care data de 1 decembrie a fost consemnată ca zi națională și sărbătoare publică. Ziua Națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 Mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 August.

Pe 1 decembrie 1918 a avut loc Marea Unire dintre Transilvania și România la Alba Iulia, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.

La Alba Iulia s-a costituit Marele Consiliu Naţional Român, care era format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. După formarea acestuia, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. În data de 11 decembrie se ratifică Marea Unire, iar declarația de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România. Recunoaşterea Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.

În contextual actual provocat de pandemia de coronavirus, Ziua Națională a României nu se va mai celebra cu fast.

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite