Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

STUDIU. Berea, băutura preferată a românilor

Publicat

pe

Aproximativ o treime dintre români preferă berea, bărbaţii fiind principalii consumatori, iar pe locul doi se situează vinul liniştit, ales de unul din cinci români, urmat îndeaproape de cidru (15,4%), care este preferat mai mult de către femei, conform unui studiu realizat de Reveal Marketing Research.

Românii ocupă în ultimii ani locuri de top atât la producţia cât şi la consumul de alcool. Cele 510 milioane de litri de vin produse în 2018 clasează România pe poziţia 6 în Europa şi 13 în lume, iar cele 1,8 miliarde de litri de bere pun ţara noastră pe locul 9 în UE, se arată în comunicatul transmis de compania de cercetare de piaţă.

„La consum, România ocupă locul 5 în topul ţărilor cu un model de consum excesiv (cel puţin 60 de grame de alcool pur la bărbaţi/40 grame la femei, cel puţin odată la 30 de zile), după locuitorii ţărilor nordice. Din păcate, peste 25% din alcoolul consumat în ţara noastră este nefiscalizat, produs în gospodării, în afara unui regim de control”, menţionează sursa citată.

Studiul mai arată că aproximativ o treime dintre români preferă berea, în general cea produsă în unităţi industriale (28%), dar există un interes în creştere şi pentru cea artizanală (2,7%), bărbaţii fiind principalii consumatori (37,8% dintre respondenţi). Pe locul doi se situează vinul liniştit, ales de unul din cinci români, urmat îndeaproape de cidru (15,4%), care este preferat mai mult de către femei (21,2% dintre doamnele intervievate), probabil datorită conţinutului mai mare de zahăr şi prin diversitatea aromelor.

Spirtoasele, atât cele autohtone cât şi cele de import trezesc interesul a doar 3-7% din populaţia urbană. Acest rezultat este destul de surprinzător pentru o ţară în care pălinca face parte din ospitalitatea caracteristică şi în care mulţi locuitori din mediul urban consumă cocktailuri. Aproape un sfert dintre respondenţi au declarat că nu beau.

Potrivit studiului, berea este cea mai populară alegere: 40% dintre bărbaţii români beau o bere cel puţin o dată pe săptămână, în diverse ipostaze: după serviciu (35,9%), la sărbători (35,7%) sau ca socializare în oraş (30,7%). Asocierile din mintea consumatorilor de bere sunt în zona de mâncare – snacksuri (8,4%), mici (6,6%), grătar, friptură sau răcoritoare/potrivită pentru vară/ potoleşte setea.

De asemenea, unul din zece români alege să bea vin aproximativ o dată pe săptămână, cei tineri şi femeile fiind mai activi în acest sens. În percepţia generală, consumul de vin este asociat cel mai des cu sărbătorile (58%), zilele de naştere (35,2%), degustările (24,3%) şi socializarea în oraş (17,7%).

Deşi majoritatea respondenţilor (62,6%) îşi iau băuturile din comerţ, ce este surprinzător pentru locuitorii mediului urban este procentul relativ mare, de 19 %, care declară că băuturile alcoolice pe care le consumă provin din producţie proprie. Un procent similar există şi în cazul celor care îşi achiziţionează băuturile alcoolice de la rude, prieteni sau producători individuali.

În ceea ce priveşte frecvenţa de consum, cei mai mulţi români (39,2%) consumă o băutură alcoolică o dată pe săptămână, cel mai probabil în weekend, acest procente fiind chiar mai mari în rândul celor sub 35 de ani. În jur de 20% beau de 2-4 ori pe săptămână.

Corelat cu răspunsul de la întrebarea anterioară, peste o treime din respondenţi (34%) beau foarte rar sau deloc, acest comportament precaut fiind întâlnit mai mult de femei (40,7% dintre participante). De remarcat faptul că 44,6% dintre tinerii sub 25 de ani beau mai rar de o dată pe săptămână.

Studiul s-a desfăşurat la finalul anului 2019, pe un eşantion reprezentativ de 1002 persoane, 523 femei şi 479 de bărbaţi, intervievaţi online (CAWI).

Reveal Marketing Research este o companie cu capital românesc înfiinţată în 2007 ce oferă soluţii de cercetare de piaţă complete (tradiţionale şi digitale), strategie şi consultanţă în crearea mărcii şi abordarea clienţilor în România şi Europa Centrală şi de Est.

Din țară

Pita bănățeană cu făină integrală și cartofi și pâinea cu secară – Pâinile Anului 2025

Publicat

pe

A doua zi a celei de-a 16-a ediții a expoziției internaționale GastroPan, cea mai mare expoziție pentru industria panificației, patiseriei, cofetăriei, gelateriei, ciocolateriei, morăritului și HoReCa din România, a adus noi inovații și soluții revoluționare.

În acest an, evenimentul continuă să fie locul unde schimbările din industrie devin vizibile pentru specialiștii din domeniu. Expozanții au prezentat produse de top, tehnologii și soluții pentru fiecare specialist din industrie, iar vizitatorii, vechi și noi, au avut ocazia să cunoască diferențele dintre procesele tehnologice prin discuțiile cu expozanții din țară și nu numai.

Pâinea Anului 2025 realizată artizanal: pita bănățeană cu făină integrală și cartofi

Mult așteptatul concurs al expoziției, Pâinea Anului 2025 realizată artizanal, a adus brutari artizani din toată țara cu produse simple, naturale, gustoase care au fost apreciate de membrii juriului. Printre produse s-au numărat caracteristici precum combinarea făinii de secară cu alune de pădure, folosirea de batata sau a cașului de oaie, însă, pâinea care a impresionat cel mai mult a fost Pita bănățeană cu făină integrală și cartofi care a reprezentat aniversarea de 30 ani a brutăriei. Aceasta a fost realizată din făină integrală măcinată lent, cartofi bănățeni, maia naturală fiind o pâine fără aditivi.

Premianții Pâinea Anului 2025 realizată artizanal:

Locul I: Brutăria Moara Maria, sat Chizatu, jud. Timișoara

Locul II: Brutăria Bocskor, sat Sânmartin, jud. Harghita

Locul III: Brutăria Simplu, Brașov, jud. Brașov

Premiul special: Raema SRL, Mediaș, jud. Sibiu

Pâinea Anului 2025 realizată industrial: pâinea cu făină de secară

La categoria Pâinea Anului 2025 realizată industrial, participanții au venit cu produse care se realizează într-o cantitate minimă de 500 kg/zi, ceea ce înseamnă că ingredientele naturale, continuitatea, calitatea sunt constante tot timpul. Au fost pâini simple, cu cartofi, realizate într-o lungime de un metru, însă cea care a fost considerată a fi pâinea cea mai bună obținută industrial a fost pâinea cu făină de secară caracterizată prin folosirea maielei sălbatice, făină opărită la 80oC și alte ingrediente naturale.

Premianții Pâinea Anului 2025 realizată industrial:

Locul I: Brutăria Bocskor, sat Sânmartin, jud. Harghita

Locul II: Brutăria CEN, sat Axente Sever, jud. Sibiu

Locul III: Brutăria Harmopan, Miercurea-Ciuc, jud. Harghita

 

Citeste mai mult

Din țară

Trecere la ora de vară! Sâmbătă se dau ceasurile înainte cu o oră

Publicat

pe

Trecerea la ora de vară și la cea de iarnă a fost implementată pentru ca oamenii să se poată bucura de cât mai multă lumină naturală.

Schimbarea orei se face în ultima duminică din luna martie, pentru ora de vară, și în ultima duminică din octombrie, pentru ora de iarnă.

În data de 30 martie, ora 03:00 dimineața va deveni ora 04:00, astfel, ultima duminică din luna martie va fi cea mai scurtă zi din an, având doar 23 de ore.

În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932. Din 1943, practica trecerii la ora de vară a fost suspendată și a fost reintrodusă în România începând cu 1979.

Parlamentul European a votat, în 2019, în favoarea unei propuneri de renunţare la obligativitatea trecerii la ora de vară la nivelul Uniunii Europene, însă, potrivit propunerii, fiecare stat membru va avea dreptul să decidă dacă va păstra actualul sistem sau va renunţa la schimbarea orei.

Medicii recomandă ca populația să se pregătească în prealabil pentru schimbarea orei. Cu aproximativ trei zile înainte de modificarea orei se recomandă să mergem la culcare mai devreme cu 10-15 minute. Somnul după-amiaza de aproximativ 30 de minute poate fi benefic.

Expunerea la lumină naturală timp de 15 minute pe zi poate ajuta la reglarea ritmurilor circadiene. În zilele imediat următoare este recomandată reducerea consumului de alcool și cafea și amânarea activităților zilnice cu o oră.

Citeste mai mult

Din țară

Echinocțiul de primăvară. Începe primăvara astronomică

Publicat

pe

Dupa „Mărțișor”, „Babe” și „Mosi”, după “zăpada mieilor”, când calendaristic deja am pășit în anotimpul primăverii deși luna martie se dovedește a fi destul de capricioasă, urmează echinocțiul de primăvară, ce marchează începutul primăverii astronomice.

El se produce în 20 martie, la ora 11.01, când longitudinea astronomică a Soarelui revine la valoarea de zero grade, informează reprezentanții Observatoului Astronomic „Amirel Vasile Urseanu“.

După cum este cunoscut, mișcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată de mișcarea reală a Pământului pe orbita sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor și nopților la diferite epoci ale anului, datorită poziției aproximativ fixe în spatiu a axei de rotație a Pământului, precum și a înclinării sale față de planul orbitei acestuia. Astfel, pe sfera cerească, Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare numit ecliptica (ce marchează de fapt planul orbitei Pământului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23° 27′ .

La momentul echinocțiului de primăvara Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mișcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine. La latitudinile țării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă și valoarea medie a înălțimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est și apune în punctul cardinal vest.

Începând de la aceasta dată, durata zilei (față de cea a nopții) va fi în continuă creștere, iar cea a nopții (față de cea a zilei) în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc momentul solstițiului de vară.

În emisfera sudică a Pământului fenomenul trebuie interpretat invers, astfel ca în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar in cea sudică începe noaptea polară, ce vor dura, fiecare, câte 6 luni.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite