Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

STUDIU. Marile temeri ale românilor: incendiile și cutremurele

Publicat

pe

Ca măsură de precauţie, peste jumătate din români (52%) susţin că scot din priză toate aparatele electrice atunci când pleacă de acasă pentru o perioadă mai lungă de timp, reiese dintr-un sondaj desfăşurat în cadrul unei campanii dedicate asigurărilor de locuinţe. Cele mai mari frici ale românilor, atunci când vine vorba de casa lor, sunt izbucnirea unui incendiu în locuinţa lor sau la vecini (42,14% din respon­denţi) şi cutremurul (15,03%).

Conform cercetării realizate în cadrul celei de-a şasea ediţii a campaniei „Octombrie – Luna Asigurărilor de Locuinţe”, când vine vorba despre pregătirea pentru un potenţial dezastru, mai puţin de jumătate din români au în casă o trusă de urgenţă în caz de cutremur, în care să fie incluse câteva elemente esenţiale (o lanternă, un fluier, câteva provizii, o pătură etc.). De asemenea, aproape 8 din 10 români nu au stabilit un loc de întâlnire cu familia, în cazul unui dezastru.

În ceea ce priveşte luarea măsurilor speciale de prevenţie şi/sau combatere a unui incendiu, peste 60% din respondenţi au răspuns negativ. Doar 12% au declarat că au în casă atât detectoare de fum, cât şi stingător de incendiu, în timp ce aproape 15% au doar detectoare de fum, iar 12% au doar stingător de incendiu.

Rezultatele studiului citat dezvăluie o altă problemă, cea referitoare la utilizarea mijloacelor de încălzire sau a instalaţiilor electrice improvizate. Astfel, în acest caz, unul din 10 români (9,82%) afirmă că foloseşte, în prezent, astfel de improvizaţii.

Totodată, peste jumătate din participanţii la sondaj (52%) au declarat că scot din priză toate aparatele electrice atunci când pleacă de acasă pentru o perioadă mai lungă de timp, în timp ce 36%, doar o parte din acestea. De asemenea, 3 din 4 români (75,6%) declară că verifică instalaţiile de utilizare a gazelor şi opresc gazele atunci când pleacă de acasă pentru mai mult timp.
Potrivit sursei citate, 8 din 10 români nu au instalate sisteme de alarmă sau sisteme video pentru protecţia casei lor, în timp ce, dacă aproape 70% din respondenţi au declarat că închid complet toate geamurile atunci când pleacă de acasă, peste 28% din aceştia lasă geamuri deschise rabatat.

Cea mai mare teamă a românilor, atunci când vine vorba de casa lor, este izbucnirea unui incendiu în locuinţa lor sau la vecini (42,14% din respondenţi); aceasta este urmată de cutremur (15,03%), spargerea locuinţei de către hoţi (11,29%), inundarea cu apă din conducte (5,91%), alunecare de teren (3,13%) şi inundaţie din cauze naturale (2,17%).

Chestionaţi în legătură cu motivul pentru care nu au încheiat o asigurare obligatorie de locuinţă, 29,7% din români au declarat că nu îşi permit financiar, alţi 14,85% nu au încredere că vor primi despăgubirea, iar alţi 11,39% au declarat că nu consideră că această asigurare le este utilă. În acelaşi timp, întrebaţi dacă ştiu că pot fi amendaţi în cazul în care nu încheie o poliţă de asigurare a locuinţei, doar 25,8% din respondenţi au arătat că da, 62,47% au declarat că nu ştiu, iar 11,73% au afirmat că nu.

Sondajul, la care au participat 1.151 de respondenţi, s-a desfăşurat online, în perioada 15 octombrie – 5 noiembrie 2018. Din totalul persoanelor chestionate, 49% locuiesc la bloc, iar 51% la casă. De asemenea, 63% locuiesc în mediul urban, iar 37% în mediul rural.

În România, gradul de cuprindere în asigurare a locuinţelor este unul extrem de scăzut, doar 19% din cele aproximativ 8,9 milioane de locuinţe din România au o poliţă obligatorie PAD, iar 16% au şi o asigurare facultativă. Prin comparaţie, în Polonia, Cehia, Slovenia şi Slovacia, gradul de penetrare al asigurărilor de locuinţe a ajuns la 50%, iar în Ungaria la 70%.
Poliţa obligatorie PAD are un caracter de bază, oferind acoperire pentru cele trei riscuri de catastrofă specifice ţării noastre (cutremur, inundaţii, alunecări de teren) în limita a 20.000 de euro pentru locuinţele tip A, respectiv 10.000 euro pentru cele tip B.

Din țară

Mihai Leu, campion mondial la box și campion la raliuri, a murit la spital

Publicat

pe

Mihai Leu, campionul mondial la box şi campion la raliuri a murit, marţi seară, la Spitalul Fundeni, la vârsta de 56 de ani.

El era internat în stare gravă, la terapie intensivă, cu insuficiență pulmonară și metastaze.

„Cu profundă durere, anunțăm trecerea în neființă a lui Mihai, în această seară. Un adevărat campion, atât în ringul de box, cât și pe circuitele de motorsport, Mihai a fost mult mai mult decât un sportiv excepțional, a fost un simbol de voință, curaj și pasiune.

Pentru fani, Mihai a fost și va rămâne un model. Un om care a inspirat prin fiecare luptă, prin fiecare cursă și prin demnitatea cu care și-a trăit viața. Pentru noi, pentru familie, un prieten, un soț și un tată minunat.

Moștenirea lui merge mai departe prin toți cei care l-am iubit, l-am susținut și am fost martori la parcursul său unic.

Nu te vom uita niciodată!“ – este mesajul transmis de familia lui Mihai Leu, marți seara, pe rețelele de socializare.

În 2014, Mihai Leu a fost diagnosticat cu cancer la colon.

Mihai Leu este campion absolut la raliuri şi deţine trei titluri naţionale la Viteză în Coastă.

De asemenea, Mihai Leu a cucerit titlul de campion mondial la box, versiunea WBO, în 1997.

ACTUALIZARE

Familia anunță: „Trupul lui Mihai va ajunge în această seară (miercuri) la Hunedoara, orașul pe care l-a iubit nespus, și va fi depus în Sala Teatrului din Piața Ferdinand. Astăzi și mâine vom fi alături de el la priveghi, iar înmormântarea va avea loc vineri la ora 12:00. Vă mulțumim tuturor care ne sunteți alături în această grea încercare!”

Citeste mai mult

Din țară

Plafonarea prețurilor la energia electrică, eliminată de la 1 iulie

Publicat

pe

Plafonarea preţurilor la energiei electrică se oprește de la 1 iulie, ceea ce înseamnă că preţul plătit pentru energia electrică va fi cel stabilit de consumator împreună cu furnizorul.

„Odată cu încheierea schemei de sprijin, începând cu 1 iulie 2025, veţi plăti preţul stabilit în contractul dumneavoastră cu furnizorul. Preţul nu mai este plafonat prin reglementare – el este cel agreat între părţi, la semnare sau prin actualizări contractuale”, explică ANRE.

Instituţia recomandă ca, pentru a afla exact ce tarif li se va aplica, consumatorii să: analizeze contractul semnat, să contacteze furnizorul pentru clarificări.

„Informaţia corectă vă permite să evaluaţi dacă actuala ofertă este în continuare avantajoasă sau dacă este cazul să căutaţi alternative”, precizează ANRE.

În POSF – https://posf.ro, după înregistrrea locului de consum, poate fi vizualizat contractul activ şi poate fi iniţiat, eventual, procesul de schimbare a furnizorului.

Persoanele vulnerabile vor primi vouchere de ajutor.

Voucherele se vor acorda pentru persoanele singure cu un venit net lunar de maximum 1.940 de lei şi pentru familiile cu un venit net lunar/membru de familie de maximum 1.784 de lei. Tichetele se folosesc doar pentru plata facturilor la energia electrică.

Voucherele se vor acorda la cererea beneficiarului.

Solicitarea beneficiarului poate fi depusă:

– online, prin aplicaţia EPIDS, care va fi dezvoltată şi administrată tehnic de către Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS);

– prin intermediul reprezentanţilor oficiului poştal sau ai primăriilor corespunzătoare locului de consum declarat de beneficiar.

Mecanismul de sprijin se va aplică în perioada 1 iulie 2025 – 31 martie 2026.

Citeste mai mult

Din țară

Guvernul României a fost investit

Publicat

pe

Membrii Guvernului condus de Ilie Bolojan au depus, luni seară, jurământul de învestitură, la Palatul Cotroceni, în prezența președintelui Nicușor Dan.

Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură în funcţie a membrilor Guvernului României a început la ora 20.00.

Primul care a depus jurământul a fost premierul Ilie Bolojan, urmat de vicepremierii Marian Neacşu, Tanczos Barna, Dragoş Anastasiu, Cătălin Predoiu şi Ionuţ Moşteanu.

Preşedintele României, Nicuşor Dan, a semnat luni, 23 iunie 2025, decretul pentru numirea Guvernului României, în următoarea componenţă:

Ilie-Gavril Bolojan – prim-ministru;

Marian Neacşu – viceprim-ministru;

Tánczos Barna – viceprim-ministru;

Michael-Dragoş Anastasiu – viceprim-ministru;

Marian-Cătălin Predoiu – viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne;

Liviu-Ionuţ Moşteanu – viceprim-ministru, ministrul apărării naţionale;

Ciprian-Constantin Şerban – ministrul transporturilor şi infrastructurii;

Alexandru Nazare – ministrul finanţelor;

Radu Marinescu – ministrul justiţiei;

Florin-Ionuţ Barbu – ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale;

Bogdan-Gruia Ivan – ministrul energiei;

Alexandru-Florin Rogobete – ministrul sănătăţii;

Dragoş-Nicolae Pîslaru – ministrul investiţiilor şi proiectelor europene;

Daniel-Ovidiu David – ministrul educaţiei şi cercetării;

Oana-Silvia Ţoiu – ministrul afacerilor externe;

Diana-Anda Buzoianu – ministrul mediului, apelor şi pădurilor;

Petre-Florin Manole – ministrul muncii, familiei, tineretului şi solidarităţii sociale;

Radu-Dinel Miruţă – ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului şi turismului;

Cseke Attila-Zoltán – ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei;

Demeter András István – ministrul culturii.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite