Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

„The Spirit of Europe – Origins”, joc video centrat pe istorie, cultură și valori europene, creat de români

Publicat

pe

Un joc video educațional realizat de o echipa de programatori din Arad ajută procesul didactic în instituțiile de învățământ unde se predă istoria Europei ori valorile europene dar este destinat și internauților care doresc pur și simplu să-și îmbunătățească cultura generală.

Echipa IT de la Predict CSD Consulting din Arad a pregătit în ultimii doi ani un joc video educațional în limba engleză, „The Spirit of Europe – Origins”.

În cadrul acestui proiect Erasmus+ au contribuit și partenerii: Asociația Millenium Center din Arad – România, Euro – Net din Italia, IDEC din Grecia și Inercia Digital S.L. din Spania.

Jocul prezintă povestea Europei, de-a lungul unor perioade istorice cheie: Grecia Antică, Imperiul Roman, Migrația popoarelor, Epoca Vikingilor, Evul Mediu și Renașterea.
Site-ul proiectului, care conține detalii cu privire la instalarea jocului, platforme utilizate, evaluare inițială și evaluare finală, este: https://thespiritofeurope.eu.
Jocul se găsește și pe Steam: https://store.steampowered.com/app/1689280/Spirit_of_Europe__Origins.
Un clip sugestiv de introducere se află la: https://youtu.be/fo9_1e6Wuj0?list=PL2rMjThllWgqbtiiRjDkAToSFTSELMzYW
Trailerul jocului poate să fie vizionat aici: https://youtu.be/I4elJoEK0RA?list=PL2rMjThllWgqbtiiRjDkAToSFTSELMzYW
Cum este gândit, mai exact, procesul de învățare?
Vizând dezvoltarea unui mediu simulat captivant, cunoscut în mod obișnuit ca joc video, în care jucătorul călătorește prin istoria Europei, de la începuturile sale mitologice până în prezent, participând activ la evenimente cheie de-a lungul istoriei și mitologiei care au modelat Europa de astăzi, această abordare conectează participanții cu valori, pe lângă învățarea istoriei și mitologiei, culturii și civilizației Europei.

Pentru a obține acces la joc, participanții pot să se înregistreze și să participe la evaluarea inițială constând dintr-un set de întrebări bazate pe istorie, la care au acces pe site-ul jocului: https://thespiritofeurope.eu. O evaluare finală va fi posibilă după finalizarea jocului. Dacă doresc, participanții au opțiunea de a intra direct în joc, fără procesele de înregistrare și evaluările aferente.
Jucătorul primește misiuni care îl duc prin diverse epoci, tabere ori combatanți, în încercările de a urma cursul istoriei având pacea ca valoare esențială. Din zecile de misiuni, se pot exemplifica unele precum: dezvoltarea democrației ateniene, epoca de aur a Atenei, reformele grecești în materie de conducere, dezvoltarea Romei, crearea condițiilor propice pentru instalarea „Pax Romana” (Pacea romană), migrațiile diverselor triburi, divizarea Imperiului Roman, reformele din timpul lui Carol cel Mare (supranumit și Pater Europae), pregătirea tratatului cunoscut mai târziu ca Magna Carta, explorarea Ligii Hanseatice ca precursor al Uniunii Europene, dezvoltarea negoțului și agriculturii în Europa, începuturile Renașterii – Dante, Boccaccio, Francisc de Assisi, Toma de Aquino, Petrarca și mulți alții.

Caracteristici ale jocului:

–    gratuit;

–        conținut educațional adecvat din punct de vedere istoric;

–        două tărâmuri: tărâmul spiritual și cel material;

–        sistem de posesie, ce permite controlarea oricărui personaj din joc;

–        sistem economic și de construcție utilizate pentru modernizarea și recrutarea unităților;

–        luptă tactică, de strategie;

–        poveste profund filozofică, ficțională, care implică zei, virtuți, vicii,

concepte și gânduri, manifestate ca spirite;

–        peste 15 ore de joc;

–        58 de unități de luptă cu peste 50 de abilități unice;

–        peste 240 de personaje cu care să interacționezi, din Grecia antică până la Renașterea europeană din secolul al XII-lea, de la simpli oameni de rând până la mari figuri ale istoriei europene.

–        13 hărți unice care oferă peste 20 de misiuni;

Ce urmează?

Persoanele interesate de integrarea jocului video în diverse contexte educaționale la școală sau în alte structuri dedicate învățării pot face acest lucru direct studiind site-ul proiectului, https://thespiritofeurope.eu sau îi pot scrie coordonatorului de proiect, Sorin-Victor Roman, la office@predictconsulting.ro pentru mai multe detalii cu privire la diverse variante de utilizare.
Acest produs a fost creat cu sprijinul financiar al Comisiei Europene. Conținutul prezentului material reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorilor, iar Agenția Națională și Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru modul în care va fi folosit conținutul informației.

Din țară

CÂND nu se fac nunți în anii 2026 și 2027, conform rânduielilor Bisericii Ortodoxe

Publicat

pe

Cei care își planifică nunta în anii 2026 și 2027 trebuie să țină cont de rânduielile Bisericii Ortodoxe, care prevăd anumite perioade de post și zile de sărbătoare în care nu se oficiază cununii religioase.

Conform tradiției ortodoxe, nu se fac nunți în zilele de post de peste an (miercurea și vinerea), în posturile mari, în ajunul și în zilele marilor sărbători, precum și în intervalul dintre Nașterea Domnului și Bobotează.

Zile în care nu se fac nunți în 2026

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (16 februarie – 19 aprilie);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (8 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (31 iulie – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

20-21 mai (Înălțarea Domnului);

30 mai – 1 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci).

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2025 – 6 ianuarie 2026.

Zile în care nu se fac nunți în 2027

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (8 martie – 9 mai);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (22 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (1 – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

9-10 iunie (Înălțarea Domnului);

19-21 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci);

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2026 – 6 ianuarie 2027.

Sursa:

https://basilica.ro/ghid-pentru-miri-2026-2027/

Citeste mai mult

Din țară

SOLSTIȚIUL de iarnă. Începe iarna astronomică

Publicat

pe

Ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă. El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.

Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în data de 21 decembrie 2025, la ora 17.03, conform informațiilor publicate de Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“.

Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.

După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′.

La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

Citeste mai mult

Din țară

1 Decembrie – Ziua Națională a României

Publicat

pe

Patrioți sau nu, cu toții știm ce sarbatorim de 1 decembrie. Această dată specială a fost aleasă ca zi de sărbătoare în anul 1990, fiind declarată Ziua Națională a României. Ziua de 1 decembrie marchează un moment important din istoria românilor. La 1 decembrie 1918, a avut loc Marea Unire a Transilvaniei cu România în Marea Adunare de la Alba Iulia.

În data de 31 iulie 1990, președintele Ion Iliescu a promulgat legea prin care data de 1 decembrie a fost consemnată ca zi națională și sărbătoare publică. Ziua Națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 Mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 August.

Pe 1 decembrie 1918 a avut loc Marea Unire dintre Transilvania și România la Alba Iulia, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.

La Alba Iulia s-a costituit Marele Consiliu Naţional Român, care era format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. După formarea acestuia, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. În data de 11 decembrie se ratifică Marea Unire, iar declarația de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România. Recunoaşterea Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.

În contextual actual provocat de pandemia de coronavirus, Ziua Națională a României nu se va mai celebra cu fast.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite