Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Timișul, în topul județelor în care se plătesc salarii mari

Publicat

pe

Câştigul salarial mediu net lunar pe economie anul trecut a fost 3.217 lei, în creştere cu 7,7% (+231 lei) față de anul precedent, a anunțat Institutul Național de Statistică. Cele mai mari salarii medii au fost înregistrate în IT. Datele statistice mai arată că salariul mediu din 37 de judeţe este sub media națională, salariul mediu net fiind peste media de 3.217 lei doar în Bucureşti, Cluj, Timiş, Ilfov şi Iaşi.

Salariile medii din domeniul informaţii şi comunicaţii (IT), asigurări și administrație publică sunt cele mai mari din economie, în timp ce în sectorul Horeca sunt salariile cele mai mici.

„Cele mai mari câştiguri salariale medii nete lunare realizate în anul 2020, superioare mediei pe economie, s-au înregistrat în următoarele activităţi economice: informaţii şi comunicaţii (+92,4%), intermedieri financiare şi asigurări (+65,2%), administraţie publică (+62,0%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+50,2%), industria extractivă (+41,5%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+28,8%), sănătate şi asistenţă socială (+24,4%), respectiv învăţământ (+11,1%)”, arată un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

Potrivit datelor INS, câştigul salarial mediu brut lunar pe economie a fost anul trecut 5.213 lei, cu 7,4% mai mare faţă de anul precedent, iar salariul mediu net lunar a fost 3.217 lei, în creştere cu 7,7% (+231 lei) comparativ cu anul precedent.

În profil teritorial, pe judeţe, câştigul salarial mediu net lunar în anul 2020 s-a situat sub medie în 37 dintre judeţe, iar cele mai mici salarii medii nete s-au înregistrat în judeţele Harghita (2.483 lei, cu 22,8% mai puţin decât media pe economie), Bistriţa-Năsăud (2.538 lei, cu 21,1% mai puţin decât media pe economie), Teleorman (2.539 lei, cu 21,1% mai puţin decât media pe economie), Vrancea (2.561 lei, cu 20,4% mai puţin decât media pe economie), respectiv Covasna (2.579 lei, cu 19,8% mai puţin decât media pe economie).

La polul opus, cele mai mari salarii medii nete lunare au fost în Bucureşti (4.408 lei, cu 37% peste media pe economie de 3.217 lei), respectiv judeţele Cluj (3.744 lei, +16,4%), Timiş (3.536 lei, +9,9%), Ilfov (3.348 lei, +4,1%) şi Iaşi (3.327 lei, +3,4%), acestea fiind singurele județe în care salariul mediu net a depășit media națională.

Datele statistice oficiale ale anului trecut mai arată că numărul mediu al salariaţilor a fost 5,032 milioane, în scădere cu 132.700 faţă de 2019.

Scăderi semnificative ale salariaţilor s-au înregistrat în industria prelucrătoare (-76.800 persoane), Horeca (-17.400), service-uri auto (-16.100), transport şi depozitare (-13.800) ș.a., în timp ce a crescut numărul mediu al salariaţilor în construcţii (+11.500), sănătate şi asistenţă socială (+8.800), respectiv IT (+6.100).

Din țară

Rovinieta pentru autoturisme, mai scumpă de la 1 septembrie 2025

Publicat

pe

CNAIR informează utilizatorii rețelei de drumuri naționale, drumuri expres și autostrăzi că începând de luni, 1 septembrie 2025, prețul rovinietei se modifică pentru autoturisme, potrivit legii 141/2025.

 Astfel, tarifele pentru autoturisme ale rovinietei se vor modifica, după cum urmează:

– rovinieta de o zi: de la 2,5 euro la 3,5 euro;

– rovinieta de 10 zile: de la 3,3 euro la 6 euro;

– rovinieta de 30 zile: de la 5,3 euro la 9,5 euro;

– rovinieta de 60 zile: de la 8,4 euro la 15 euro;

– rovinieta de 12 luni: de la 28 de euro la 50 euro.

De asemenea, se schimbă  și cuantumul amenzii pentru lipsa rovinietei pentru autoturisme, după cum urmează: de la 250 la 500 lei (valoarea minimă) și de la 500 la 1.000 lei (valoarea maximă).

În ceea ce privește tarifele achitate înainte de data de 1 septembrie 2025, acestea rămân valabile pentru întreaga perioadă de valabilitate pentru care au fost emise.

CNAIR le reamintește conducătorilor auto că atât rovinieta, cât și peajul (tariful de trecere pentru utilizarea podurilor dintre Fetești și Cernavodă) pot fi achitate astfel:

pe portalul CNAIR www.erovinieta.ro și prin intermediul aplicației eTarife (destinată telefoanelor mobile);

prin SMS, la numerele 7500 (rovinieta) si 7577 (peaj)

la punctele de lucru ale CNAIR – detalii – https://www.cnadnr.ro/sites/default/files/pagini-statice/ROVINIETA-CNAIR.pdf

la punctele de lucru ale partenerilor autorizați de către CNAIR – detalii – https://www.cnadnr.ro/ro/puncte-de-distributie

prin intermediul portalului www.ghiseul.ro  plata putând fi efectuată exclusiv cu cardul bancar

Citeste mai mult

Din țară

De la Timișoara la Zrenjanin cu bicicleta. Trecerea graniței se va putea face pe baza cărții de identitate

Publicat

pe

În weekendul 30–31 august, frontiera româno-sârbă va fi deschisă pentru bicicliști între orele 08:00 și 20:00, oferind timișenilor șansa de a redescoperi țara vecină într-un mod activ și prietenos cu natura.

Traseul pe două roți pornește de la Timișoara și continuă până la Zrenjanin, pe cei aproximativ 70 de kilometri de pistă amenajată pe coronamentul digului Canalului Bega.

Trecerea graniței se va face simplu, pe baza cărții de identitate.

Copiii sub 14 ani pot participa la excursie, cu condiția să fie însoțiți de părinți și să dețină un pașaport valabil.

Pentru cei care aleg să își prelungească șederea, orașul Zrenjanin pune la dispoziție multiple opțiuni de cazare și restaurante, detalii fiind disponibile pe site-ul oficial www.visitzrenjanin.com.

Inițiativa este parte a unui proiect transfrontalier derulat de Consiliul Județean Timiș, în parteneriat cu Administrația Bazinală de Apă Banat și Primăria Zrenjanin.

Evenimentul reconfirmă deschiderea Canalului Bega ca punte de legătură între comunități și încurajează un stil de viață activ, prietenos cu mediul.

Citeste mai mult

Din țară

Pregătiri pentru relansarea Programului Rabla

Publicat

pe

Programul Rabla din acest an va avea o alocare pentru persoanele fizice de 200 de milioane de lei şi va funcţiona pe baza unui ghid actualizat, care prevede valori mai reduse ale voucherelor.

Ghidul de finanțare va fi postat în consultare publică până la finalul săptămânii, urmând ca relansarea programului să aibă loc în septembrie, a anunţat Ministerul Mediului.

Bugetul pentru Rabla este mult mai mic față de anii anteriori când fondurile disponibile pentru persoane fizice și juridice erau de peste un miliard de lei (1,3 miliarde de lei în 2024, din care Rabla Clasic 300 de milioane și Rabla Plus un miliard, și 1,34 miliarde de lei în 2023, din care Rabla Clasic 560 de milioane și Rabla Plus 780 de milioane).

Datele ministerului relevă faptul că România şi-a îndeplinit ţinta din PNRR privind casarea a 250.000 de autoturisme poluante, iar în cei 20 de ani de implementare, Rabla a scos din circulaţie peste un milion de maşini vechi.

Programul încurajează persoanele fizice să-și caseze autovehiculele uzate și să achiziționeze altele noi, mai puțin poluante și mai eficiente energetic.

Ministerul Mediului a mai precizat că, în perioada următoare, va prezenta lista actualizată a programelor finanțate de Administraţia Fondului pentru Mediu, precum şi calendarul relansării acestora, în funcţie de deciziile guvernamentale şi de fondurile europene şi naţionale disponibile.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite