Cinema Timiș, cel mai mare dintre cinematografele de tradiție ale orașului, se redeschide în 13 octombrie, după o reabilitare completă care l-a transformat în cel mai modern spațiu multifuncțional pentru filme, concerte și evenimente culturale din inima Timișoarei.

Acesta este cel de-al doilea cinematograf reabilitat de Primăria Municipiul Timișoara, după Cinema Victoria care s-a redeschis anul trecut, și va fi administrat de aceeași echipă din cadrul Centrului de Proiecte. Amplasat chiar în centrul orașului, în Piața Victoriei, nr. 7, Cinema Timiș a fost construit în anii ’80 și a funcționat până în 2017 sub administrarea RADEF România Film, fiind ultima dintre sălile de tradiție ale orașului care și-a sistat activitatea. La subsolul cinematografului se găsea Club 30, local binecunoscut de iubitorii de muzică din Timișoara.

„Sunt bucuros că în mai puțin de 2 săptămâni Cinema Timiș devine una dintre cele mai mari și moderne locații din circuitul cultural al orașului. Acest spațiu complet renovat va oferi un program constant și variat timișorenilor, păstrând la loc de cinste cele două componente care l-au consacrat: proiecțiile de filme și concertele. Este al doilea cinematograf din oraș pe care îl redeschidem în ultimul an, continuând strategia noastră de valorificare a patrimoniului cultural abandonat în ultimele decenii”, declară Dominic Fritz, Primarul Timișoarei.

Clădirea renovată cuprinde:

sală principală pentru proiecții de film, concerte și alte evenimente, cu o capacitate de 529 locuri pe scaune, dotată cu ecran fix de cinema 2D/3D, proiector digital Barco 4k, sistem de sunet pentru cinema Dolby Surround 7.1 și instalaţie auxiliară de sunet pentru evenimente;

sală multifuncțională la subsol, în spațiul fostului Club 30, cu o suprafață de 160 mp, care poate găzdui până la 120 de persoane, dotată cu ecran retractabil și videoproiector, sistem de sunet profesional și mobilier modular

3 săli de 50, 40 și respectiv 35 mp, dotate cu ecrane interactive și mobilier modular, care pot găzdui cursuri, workshopuri și alte evenimente cu un număr restrâns de participanți.

Cinema Timiș mai dispune de un hol de acces și un foaier generos, de peste 100 mp, precum și de o zonă de cafenea, la frontonul stradal, și alta de bar, la subsol.

Accesul persoanelor care folosesc scaunul cu rotile este posibil, spațiul fiind dotat cu 3 platforme elevatoare pentru acces în diferitele spații ale cinematografului, locuri special rezervate în sala de cinema și toatele adaptate.

Valoarea investiției de reabilitare și dotare la standarde tehnice moderne este de 22.322.857 lei fără TVA. Execuția a fost realizată de Audiotech Multimedia Group SRL, după un proiect întocmit de Archistudio SRL.

În weekendul 13-15 octombrie, spectatorii curioși să redescopere Cinema Timiș sunt așteptați cu un program special care cuprinde filme în exclusivitate, întâlniri cu regizori și actori, un concert, dar și un party retro, în locația fostului Club 30.

Vineri, 13 octombrie, sala de peste 500 de locuri va fi inaugurată cu proiecția filmului „Asteroid City”, în exclusivitate pe ecran mare – unul dintre cele mai mari din oraș. Comedia în stilul inconfundabil al regizorului Wes Anderson are în distribuție nume mari precum Scarlett Johansson, Tom Hanks și Tilda Swinton. Și, fiindcă Cinema Timiș este și un loc dedicat muzicii, înaintea proiecției publicul va avea parte de un concert al trupei Soul Serenade care va interpreta, împreună cu îndrăgitul muzician de origine timișoreană Hanno Höfer, un repertoriu de blues și swing inspirat chiar din coloana sonoră a filmului.

Sâmbătă, 14 octombrie, este ziua dedicată întâlnirii cu două dintre cele mai așteptate producții românești ale toamnei și echipele lor. De la 17:30 are loc proiecția comediei „Nuntă pe Bani”, în premieră, urmată de o întâlnire cu apreciatul vlogger Mircea Bravo, însoțit de regizorul Cristian Ilișuan și actorii Alexandra Spătărelu, Bob Rădulescu, Adrian Cucu. De la 20:30 urmează proiecția dramei „Libertate”, cel mai recent film semnat de Tudor Giurgiu, care abordează Revoluția din 1989. Regizorul și o parte din echipa filmului, printre care actorii Iulian Postelnicu și Ștefan Iancu, vor răspunde întrebărilor publicului după proiecție.

Ultima zi a weekendului de inaugurare începe cu o altă producție proiectată în exclusivitate, „Empire of Light”, care celebrează chiar magia cinematografului și influența pe care aceasta o poate avea în viețile oamenilor. Este vorba de cel mai recent și cel mai personal film al regizorului Sam Mendes, cunoscut pentru superproducțiile „Skyfall” sau „1917”, care îi are în distribuție pe Olivia Colman, Toby Jones și Colin Firth, și se vede pentru prima dată pe un ecran mare în România.

Programul se încheie cum începe, pe ritmuri muzicale, cu proiecția în avanpremieră a documentarului „Playback”, de la ora 20:00. Filmul realizat de Iulia Rugină este un road movie emoțional prin muzica României ultimilor 50 de ani. După discuția cu regizoarea, spectatorii sunt invitați la un party retro, unde muzica va fi aleasă chiar de DJ Sorin Lupașcu, protagonistul filmului. Acesta se va desfășura la subsolul cinematografului, în fostul Club 30, acum renovat și multifuncțional, dar care se păstrează cu siguranță în amintirea multor timișoreni.

„Ne dorim ca vineri 13 să fie o zi cu noroc și acest program special să dea tonul unui sezon bogat la Cinema Timiș, care va găzdui festivaluri de film și avanpremiere cu invitați ale celor mai așteptate producții cinematografice ale toamnei, dar și programe tematice și alte surprize. Așteptăm cât mai mulți timișoreni să se bucure de program și să redescopere acest cinematograf emblematic al orașului!” declară Ioana Dragomirescu, coordonatoarea cinematografelor din cadrul Centrului de Proiecte.

Toate detaliile despre programul special și biletele se găsesc deja pe www.cinematimis-tm.ro. Spectatorii pot afla noutăți despre Cinema Timiș și pe Facebook și Instagram, cât și abonându-se la newsletterul săptămânal al cinefiliilor de Cimișoara, care cuprinde programul cinematografelor Victoria și Timiș.

Kunsthalle Bega, Timișoara, 13 octombrie 2023 — 11 februarie 2024

Concept: Călin Dan

Curatori: Călin Dan & Celia Ghyka

Fundația Calina, prin Kunsthalle Bega, prezintă: „Răsucirea. 5 niveluri pentru edificarea Banatului Etern”, autori Călin Dan și Celia Ghyka, un proiect de cercetare al cărui rezultat vizual s-a concretizat într-o expoziție care își propune explorarea palierelor simbolice pe care cultura Banatului le-a acumulat în timp.

„Inspirați de indiciile pe care le oferă geologia, topografia sau morfologia provinciei triunghiulare numită Banatul istoric, am identificat câteva trăsături de continuitate care păreau să se desprindă din traiectoria temporală a acestui construct cultural: răsucirea, conversia, revenirea. Trei teme ce pot fi legate de conceptul platonician de „răsucire a sufletului” (așa cum este descris în faimoasa alegorie a peșterii din Republica), și care pot fi retrasate istoric în limbajul simbolic și/sau profesional al religiei, retoricii, filosofiei, psihologiei sau științei. „Răsucirea. 5 niveluri pentru edificarea Banatului etern“ explorează amploarea vizuală pe care o poate căpăta această temă, uitându-se la felul în care variațiunile motivului „răsucirii” sunt reflectate în cultura istorică a Banatului, într-o expoziție al cărei format transdisciplinar, sincronic și trans-media alătură genuri, tehnici și perioade diferite într-o instalație cu multiple straturi și înțelesuri.

Pornind de la cercetarea unor surse istorice, bibliografice, vizuale și literare, precum și a patrimoniului unor colecții publice și private din regiune, RĂSUCIREA se uită la un interval lung de timp, de la antichitate până după al Doilea Război Mondial și — fără a avea pretenția abordării exhaustive — aduce împreună, într-un discurs fragmentar, piese arheologice, etnografice, ale inventarului domestic sau produs industrial, împreună cu lucrări artistice din secolele XIX sau XXI.

Expoziția reunește într-o scenografie arhitecturală originală un mare număr de obiecte (în jur de o sută), care au fost descoperite și selectate după criterii diferite, de la cel iconografic (spirala, răsucirea, cercul, intersecția de volume), funcțional (cilindru, sferă, coloană, boltă, portal, roată, compas) la acțiuni care pot fi utilitare (cosit, țesut, cernut, pescuit, tors etc.), rituale (dans, incantație, rugăciune), sportive sau intelectuale (scrisul, cititul), ontologice (conversia, învierea, transfigurarea, reîntoarcerea, mântuirea, revenirea, repetiția) sau politice (exodul, emigrația, imigrația, penitența, răzbunarea).

Straturile narative ale acestei călătorii poetice și vizuale țes între ele prin legături mai mult sau mai puțin imediate cinci niveluri diferite: protoistoria (piese de arheologie sau geologie), premodernitatea (obiecte etnografice sau vernaculare), modernitatea locală (obiecte domestice, mobilier, modă), un strat pe care l-am numit pe deasupra istoriei (și care se referă la patrimoniul imaterial, precum dansurile, muzica sau poezia) și în fine stratul artei contemporane, acela al prezentului nostru: acum.

Răsucirea — simbolică dar și morfologică — este de altfel surprinzător de prezentă în opera unui număr important de artiști români contemporani. Lucrări de Horia Bernea, Ștefan Bertalan, Ion Condiescu, Roman Cotoșman, Cristian Dițoiu, Constantin Flondor, Dani Ghercă, Ion Grigorescu, Ana Maria Micu, Ciprian Mureșan, Paul Neagu, Sorin Neamțu, Mihai Olos, Șerban Savu, Liviu Stoicoviciu, Napoleon Tiron sunt completarea și contrapunctul acestui itinerariu cultural, desfășurat în insitalația site-specific pe care o propunem în spațiile Kunsthalle Bega.”

(Călin Dan, Celia Ghyka)

Expoziția se deschide vineri, 13 octombrie 2023, la 19:00, la Kunsthalle Bega, ca parte a programului Timișoara – Capitală Europeană a Culturii și va dura până în 11 februarie, de miercuri până duminică, între 12:00 și 18:00.

****

Kunsthalle Bega este un spațiu alternativ și experimental de artă, cofondat în 2019 la Timisoara de Alina Cristescu, Liviana Dan și Bogdan Rața, Fundația Calina. Dedicată susținerii producției artistice și înțelegerii problemelor actuale ale spectrului creativ din perspectivă curatorială, acordă premiul Bega Art Prize unui curator român care reușește sa schimbe regulile percepției actului curatorial.

****

Călin Dan

Artist vizual cu studii de istoria și teoria artei, Călin Dan a ajuns la recunoaștere internațională ca membru al grupului subREAL și ca autor al proiectelor pe termen lung Arhitectura Emoțională (2002-prezent), Anturaju’ și alte întâmplări (2006-2010) și Autorul colectiv (2012-prezent). După 1989 a fost consultant al fundațiilor Mondriaan și Pro Helvetia și a condus revista “Arta” și Centrul Soros pentru Arta Contemporană București. Actualmente director al Muzeului Național de Artă Contemporană – MNAC București. Opera sa a fost prezentă în bienalele de la Veneția, Istanbul, Sao Paolo, Sydney, precum și în festivalele Ars Electronica, Linz; Dutch Electronic Arts Festival, Rotterdam; Media, film and video Osnabruck; Kurzfilmtages, Oberhausen; OSTranenie. Video Forum an der Stiftung Bauhaus Dessau; ZKM Karlsruhe, etc. A primit premiul special al Festivalului de film Experimental Split (2000) și premiul Videonale Bonn (2001).

În activitatea sa, Călin Dan se concentrează asupra funcției artelor vizuale în secolul 21. La MNAC, el a elaborat strategii de recuperare a artiștilor locali activi în anii ’70 și ’80, lucrând la contextualizarea lor regională, cu scopul de a crea un pol de interes pentru cultura vizuală din fostele țări comuniste. Proiectele sale cele mai recente includ expoziții și publicații dedicate unor nume precum  Horia Bernea, Ion Bitzan, Alexandru Chira, Ion Grigorescu, Jiři Kovanda, Iulian Mereuță, Ciprian Mureșan, Deimantas Narkevičius, Mihai Olos, Șerban Savu, Liviu Stoicoviciu.

Celia Ghyka este curator independent, editor, cercetător și profesor de teoria arhitecturii. Temele sale de cercetare și reflecție gravitează în jurul memoriei, spațiului public, monumentului de for public, sculpturii, istoriei artei și arhitecturii. Membru în Comisia Națională pentru Monumente de for public și în alte comisii și jurii culturale și academice. Alumna Getty Research Institute (2019), Colegiul Noua Europă (2002, 2012-2013), Fondazione Bogliasco (2021). Interesată de expozițiile tip eseu, cu o importantă componentă de cercetare, care combină și traversează diferite medii și perioade, cu o atenție deosebită pentru dimensiunea spațială a poeticii vizuale. Actualmente este director al Departamentului de Istoria și Teoria Arhitecturii și Conservarea Patrimoniului la Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu” din București.

****

Parteneri instituționali: Muzeul Național al Banatului, Muzeul Regiunii Porților de Fier – Drobeta Turnu-Severin, Muzeul Banatului Montan-Reșița, Muzeul de Istorie, Etnografie și Arte Vizuale Lugoj, Muzeul Național Prof. ing. Dimitrie Leonida București, Muzeul Național de Artă Contemporană, Complexul Muzeal Arad,  colecționari privați.

Parteneri Media: Radio România Cultural, Revista ARTA, Zeppelin, Observator cultural, Modernism.ro, Propagarta, IQads/SMARK, Renașterea Bănățeană, Agenția de Carte.ro

Parteneri: BRD – Groupe Société Générale, Kerber Verlag

Sponsori: Bega, PINTeam, Egeria, Flexik, VendTeam

Asociația Inițiativă în Educație, alături de Muzeul Național al Banatului, vă lansează invitația de a descoperi spațiul cosmic. Vă așteptăm cu entuziasm la vernisajul expoziției intitulate „Cosmoteca deSemne spațiale”, miercuri, 4 octombrie, începând cu ora 17:00!

Expoziția „Cosmoteca deSemne spațiale” va avea o anvergură ce reprezintă o premieră în România, punând în prim-plan subiecte și obiecte inedite, unele dintre ele unice și aproape necunoscute chiar și pe plan mondial. Această selecție a fost realizată de Alec Bartos, președintele Comisiei de Astrofilatelie a Federației Filatelice Române și membru cooptat al secțiunii de astrofilatelie a Federației Internaționale de Filatelie (FIP).

Machetator de timbre premiat, pictor și designer apreciat pe plan internațional, Alec Bartos și-a descoperit fascinația pentru spațiu și a îmbinat-o cu un interes pentru filatelie încă de la la o vârstă fragedă. Membru al Federației Filatelice Române de la vârsta de șapte ani, el a machetat toate emisiunile filatelice legate de spațiul cosmic ale Poștei Române din 2007 până în prezent, precum și cărți poștale, ștampile poștale, dar și alte timbre cu diferite tematici, cum ar fi flori, animale sălbatice, istorie, natură sau jocuri olimpice pentru tineret.

Astfel, expoziția „Cosmoteca deSemne spațiale” este structurată în trei secțiuni distincte, dar cu elemente interconectate și comune.

În prima secțiune se regăsesc machetele de timbre cu tematică spațială create de Alec Bartos de-a lungul anilor pentru Poșta Română.

A doua secțiune prezintă publicului colecția de astrofilatelie premiată în repetate rânduri cu Medalia Aur Mare și „Best in the class” la competiții filatelice internaționale de nivel FIP (Fédération Internationale de Philatélie).

În cel de-al treilea segment se poate vedea selecția personală a lui Alec Bartos de obiecte istorice legate de explorarea cosmică.

Ultimele două secțiuni, elaborate cu grijă în decursul a aproape patru decenii, aduc în prim-plan piese istorice, multe dintre ele unicat în lume, inclusiv câteva care vor fi prezentate în premieră mondială. Pe lângă documente care marchează etapele cuceririi spațiului, ziare de epocă, insigne, medalii și cărți vechi, expoziția va oferi vizitatorilor ocazia de a descoperi diferența dintre apa destinată cosmonauților și cea pentru astronauți. De asemenea, vor avea ocazia să afle istoria cosmodromului Baikonur (locul de unde a plecat în spațiu și singurul cosmonaut român, domnul Dumitru-Dorin Prunariu) prin intermediul unei colecții unice de obiecte. Acestea din urmă reprezintă punctele de atracție ale celei de-a treia colecții, fiind exponate surpriză prezentate pentru prima dată într-un muzeu din lume!

Cei mici sunt de asemenea bineveniți, deoarece vor avea ocazia să se bucure de o mini-colecție de jucării legate de spațiu, atât mai vechi, cât și mai noi.

Expoziția va fi deschisă publicului în perioada 4 octombrie – 27 noiembrie 2023 și va găzdui tururi ghidate, evenimente și ateliere educaționale pentru elevi, profesori și pentru întreaga comunitate din Timișoara sub umbrela proiectului comun „De la pământ la stele” realizat de Asociația Inițiativă în Educație în parteneriat cu Muzeul Național al Banatului. Activitățile educaționale se vor realiza de Departamentul de Pedagogie Muzeală, sub îndrumarea doamnei Cranciova Corina, muzeograf.

Vă așteptăm cu drag să explorați această expoziție fascinantă care aduce universul mai aproape de noi!

Asociația Inițiativă în Educație

𝐕𝐞𝐫𝐧𝐢𝐬𝐚𝐣: 𝐦𝐢𝐞𝐫𝐜𝐮𝐫𝐢, 𝟒 𝐨𝐜𝐭𝐨𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞, 𝐨𝐫𝐚 𝟏𝟕:𝟎𝟎

𝐀𝐝𝐫𝐞𝐬𝐚̆: 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐚𝐥 𝐁𝐚𝐧𝐚𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢, 𝐁𝐚𝐬𝐭𝐢𝐨𝐧 𝐌𝐚𝐫𝐢𝐚 𝐓𝐡𝐞𝐫𝐞𝐬𝐢𝐚, 𝐬𝐭𝐫. 𝐌𝐚𝐫𝐭𝐢𝐧 𝐋𝐮𝐭𝐡𝐞𝐫, 𝐧𝐫. 𝟒, 𝐓𝐢𝐦𝐢𝐬̦𝐨𝐚𝐫𝐚.

Intrarea este liberă.

Persoană de contact:

Andrada Mazilu

Coordonator proiect „Spațiul de cultură”

0755 539 613

contact@inedu.ro

Evenimentul este organizat în cadrul proiectului „Spațiul de cultură”. Proiectul creează contexte educaționale interdisciplinare cu conținut cultural, artistic și științific pentru activarea, dezvoltarea și implicarea comunității locale, valorificarea patrimoniului cultural local și european și întărirea relațiilor culturale europene și face parte din Programul cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023” și este finanțat prin programul Grow Timișoara 2023, derulat de Centrul de Proiecte Timișoara, cu sume alocate de la bugetul de stat, prin buget de la Ministerul Culturii.

Mai multe detalii pe site-ul https://timisoara2023.eu/en/projects/spatiul-de-cultura/ și pe pagina de Facebook a asociației https://www.facebook.com/InitiativaInEducatie