Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Finanțele au publicat proiectele de modificare ale Codurilor fiscal și de procedură fiscală. Care sunt noutățile

Publicat

pe

Proiectul de modificare a Codului fiscal propune eliminarea Registrului Operatorilor Intracomunitari, suspendarea unor declarații, prelungirea facilității de scutire a profitului reinvestit, deducerea integrală a unor cheltuieli efectuate de operatorii economicii pentru elevi în sistemul dual de învățământ, precum și neimpozitarea beneficiilor primite de aceștia, instituirea regimului special de TVA pentru agricultori.

O altă măsură stabilește că persoanele care își redobândesc codul de TVA, vor putea deduce taxa pentru achizițiile de bunuri/servicii în perioada anulării codului de TVA. Totodată, declarațiile informative 392A, 392B și 393 se suspendă până la data de 31 decembrie 2019.

 

Modificările Codului fiscal

 

Se modifică noțiunea de stock option plan în sensul că aceasta nu mai vizează doar persoanele juridice ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată sau tranzacționate în cadrul unui sistem alternativ de tranzacționare, ci vizează orice persoană juridică care acordă angajaților, administratorilor și/sau directorilor acesteia sau ai persoanelor juridice afiliate ei, dreptul de a achiziționa la un preț preferențial sau de a primi cu titlu gratuit un număr determinat de titluri de participare, emise de entitatea respectivă.

Se modifică prevederile referitoare la măsurile aplicabile contribuabililor care își recapătă codul de TVA după ce acesta a fost anulat organele fiscale, în sensul că: – aceștia vor factura cu TVA către clienți toate vânzările pe care le-au realizat în perioada în care nu au avut cod de TVA, putând astfel să-și recupereze de la aceștia taxa pe care au colectat-o, – pentru cumpărările aferente vânzărilor efectuate în perioada în care contribuabilii au codul anulat vor putea deduce TVA după reînregistrare, – beneficiarii acestora vor putea deduce taxa aferentă cumpărărilor efectuate în perioada în care furnizorul a avut codul anulat, – cheltuielile înregistrate de contribuabilii inactivi și de beneficiarii acestora, vor fi luate în calcul la determinarea rezultatului fiscal privind impozitul pe profit, la reactivarea potrivit Codului de procedură fiscală, fie în perioada fiscală din anul în curs, fie prin rectificarea declarației de impozit pe profit a anului fiscal precedent.

 

Se propune introducerea unor reglementări cu privire la stabilirea anului fiscal modificat. Astfel, se propun următoarele reguli: a) dacă anul fiscal modificat redevine an fiscal calendaristic, ultimul an fiscal modificat include și perioada cuprinsă între ziua ulterioară ultimei zile a anului fiscal modificat și 31 decembrie a anului calendaristic respectiv;

 

b) dacă se modifică perioada anului fiscal modificat, primul an nou fiscal modificat include și perioada cuprinsă între ziua ulterioară ultimei zile a anului fiscal modificat și ziua anterioară primei zile a noului an fiscal modificat. De asemenea, aceste reglementări cuprind și precizări legate de termenele privind comunicarea către organele fiscale competente a modificării perioadei anului fiscal.

 

Aplicarea nelimitată în timp a facilității fiscale de scutire de impozit a profitului reinvestit prin eliminarea termenului până la care este aplicabilă facilitatea fiscală, respectiv termenul de 31 decembrie 2016, inclusiv, are ca obiectiv stimularea competitivității și inovării, atragerea investițiilor, creșterea locurilor de munca, generarea și menținerea ritmului de creștere economică pe termen lung, dezvoltarea unei economii competitive, capabilă de performanțe tehnologice, în concordanță cu condițiile concurențiale la nivel european și global. De asemenea, se propune extinderea aplicării facilității și asupra dreptului de utilizare a programelor informatice.

 

Se propune clarificarea principiului de alocare a cheltuielilor nedeductibile aferente veniturilor neimpozabile, în sensul stabilirii unor venituri care nu au cheltuieli alocabile precum și definirea sferei cheltuielilor de conducere și administrare.

 

Introducerea unor prevederi referitoare la deducerea cheltuielilor effectuate cu pregătirea teoretică și/sau practică a elevilor în cadrul învățământului profesional și tehnic, potrivit legii.

Se propune modificarea prevederilor actuale în sensul diminuării limitei capitalului social al microîntreprinderilor de la 25.000 euro la 45.000 lei, pentru care se poate aplica opțiunea pentru plata impozitului pe profit. În acest context, se reglementează și situația persoanelor juridice care au nivelul capitalului social de 25.000 euro, și care au optat pentru plata impozitui pe profit, în sensul că, după intrarea în vigoare a acestor prevederi, își mențin statutul de plătitor de impozit pe profit chiar dacă nivelul capitalului se reduce până la noua limită de 45.000 lei. De asemenea, se propune introducerea unor prevederi potrivit cărora opțiunea pentru plata impozitului pe profit să poată fi aplicată și de către microîntreprinderile existente care au sau își majorează capitalul social până lam noua limită de 45.000 lei, similar persoanelor juridice române nou înființate.

 

Se includ în categoria de veniturilor neimpozabile bursele, premiile și alte drepturi sub formă de cazare, masă, transport, echipamente de lucru/protecție și altele asemenea primite de elevi pe parcursul învățământului profesional și tehnic, potrivit reglementărilor legale în domeniul educației naționale.

 

Sunt considerate cheltuieli deductibile la stabilirea venitului net anual determinat în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, cheltuielile effectuate pentru organizarea și desfășurarea învățământului profesional și tehnic, potrivit reglementărilor legale în domeniul educației naționale.

 

Revizuirea prevederilor privind obligațiile declarative ale plătitorilor de venituri cu reținere la sursă, în sensul clarificării termenelor de depunere a declarațiilor și eliminarea obligației de a depune declarația anuală referitoare la calculul și reținerea impozitului pe fiecare beneficiar de venit de către plătitorii de venituri cu reținere la sursă, pentru veniturile din: valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală, din pensii, din arendare, precum și venituri din asocierea unei personae fizice cu o persoană juridică plătitoare de impozit pe profit sau de tip microîntreprindere .

Includerea remunerației brute primite pentru activitatea prestată de zilieri în categoria veniturilor exceptate de plata contribuțiilor sociale obligatorii.

 

Ajustarea TVA pentru bunurile de capital se va efectua anual, în cadrul perioadei de ajustare, pentru 1/5 sau 1/20 din taxa aferentă achiziției, fabricării, construcției bunurilor respective, ca urmare a deschiderii unui dosar EU PILOT de către Comisia Europeană premergătoare procedurii de infringement.

 

Începând cu 1 ianuarie 2017 se introduce regimul special pentru agricultori, persoane fizice, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale care efectuează activități/servicii agricole și care, în prezent, întâmpină dificultăți în aplicarea regimului normal de TVA

Regimul special pentru agricultori îi degrevează pe aceștia de cele mai multe sarcini administrative, cum ar fi: ținerea de evidențe, depunerea decontului de TVA, cu excepția emiterii de facturi și a sarcinilor care derivă din efectuarea de operațiuni intracomunitare, pentru care Directiva TVA impune luarea tuturor măsurilor pentru asigurarea funcționării corecte a regimului tranzitoriu la nivelul Europene.

 

Întrucât, începând cu data de 1 ianuarie 2016,  inactivitatea temporară înscrisă la registrul comerțului este una dintre situațiile în care contribuabilul este declarat inactiv, se impune eliminarea acestei situații din Codul fiscal, aceasta fiind inclusă în prevederea referitoare la anularea înregistrării în scopuri de TVA a persoanei care este declarată inactivă conform prevederilor Codului de procedură fiscală. Totodată, se impune corelarea celorlalte prevederi din Codul fiscal care includ trimiteri la zceastă prevedere cu modificarea sus menționată.

 

În vederea reducerii sarcinilor administrative ale operatorilor economici, se abrogă prevederile referitoare la Registrul operatorilor intracomunitari, având în vedere că în prezent există alte pârghii, mai eficiente, pentru prevenirea evaziunii fiscale, inclusiv în ceea ce privește operațiunile intracomunitare.

 

Se suspendă, până la data de 31 decembrie 2019, obligația depunerii declarațiilor informative (cod 392A, 392B și 393).

 

Se propune scutirea integrală pentru clădirea de domiciliu, terenul afferent clădirii de domiciliu și pentru un mijloc de transport, la alegerea contribuabilului, pentru bunurile deținute în comun cu soțul/soția de către persoanele cu handicap grav sau accentuat și a persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate, respectiv a reprezentanților legali ai minorilor cu handicap grav sau accentuat și ai minorilor cu încadrați în gradul I de invaliditate.

 

Modificările Codului de procedură fiscală

 

Reglementarea competenței președintelui ANAF de a stabili, prin ordin, tipurile de declarații fiscale care urmează a fi transmise obligatoriu prin mijloace electronice.

 

Se propune extinderea documentelor acceptate ca dovadă a plății în relația cu instituțiile publice, pentru toate modalitățile de plată existente la nivel național (internet banking, mobile banking, terminale de plata și ATM-uri aparținând instituțiilor de credit).

 

Reglementarea acceptării ca dovadă a plății, de către toate instituțiile publice, a documentelor care atestă realizarea tranzacțiilor atât la ghișeu, cât și în online. Astfel vor fi recunoscute ca dovadă a plății, documentele printate în electronic, declarația pe propria răspundere cuprinzând detaliile plății, inclusiv transmiterea datelor în format electronic către instituțiile prestatoare care au aplicații de furnizare a serviciilor online. Verificarea încasării sumelor se realizează de către instituțiile publice.

 

Pentru diferențele de obligații fiscale principale stabilite de organul fiscal competent, precum și pentru obligațiile fiscale accesorii, stingerea să se realizeze în ordinea vechimii stabilită în funcție de data comunicării acestora contribuabilului/plătitorului pentru a se asigura o abordare unitară între data stingerii prin plată și data stingerii prin compensare.

 

În scopul reducerii duratei inspecției fiscale efectuată pentru soluționarea cererilor de rambursare a TVA, se propune instituirea regulii potrivit căreia, ori de câte ori o cerere a unui contribuabil privind rambursarea taxei pe valoarea adăugată se soluționează cu efectuarea în prealabil a inspecției fiscale, inspecția fiscală va viza exclusiv perioadele fiscale în care s-au derulat operațiunile care au generat soldul negativ al taxei pe valoarea adăugată. Astfel, inspecția fiscală va viza numai perioadele în care s-au derulat operațiunile care au generat soldul negativ al taxei dar pentru care nu s-a ridicat rezerva verificării ulterioare în sensul că nu pot forma obiect al inspecției perioadele fiscale pentru care s-a împlinit termenul de prescripție a dreptului organului fiscal de a stabili obligații fiscale și nici perioadele care au fost supuse inspecției fiscale anterior.

 

Pentru a simplifica procedura de soluționare a contestațiilor sub aspectul măsurilor asiguratorii dispuse de organul fiscal, având în vedere faptul că acest gen de măsuri au, în cele mai multe cazuri, un impact financiar semnificativ și imediat asupra contribuabilului, s-a prevăzut ca împotriva deciziei prin care se dispune instituirea măsurilor asigurătorii, cel interesat poate face contestație la instanța de contencios administrativ competentă, în termen de 30 de zile de la comunicare, fără parcurgerea procedurii prealabile.

 

Se propune reglementarea posibilității președintelui ANAF ca prin ordin să stabilească alte organe fiscale competente pentru emiterea unor acte de executare silită. Astfel, prin această măsură se urmărește, în contextul comunicării electronice dintre ANAF, ca organ fiscal central, pe de o parte, și bănci, în calitatea lor de terți popriți, pe de altă parte, implementarea unui mecanism mai rapid de comunicare în cazul înființării/ridicării popririlor, scopul fiind de a evita apariția eventualelor cazuri în care contribuabililor li s-au indisponibilizat și executat sume de bani care depășesc nivelul creanței pentru care s-a înființat poprirea. Astfel, ori de câte ori o bancă va informa organul fiscal că a indisponibilizat sumele de bani pentru care s-a înființat poprirea, trebuie să existe un mecanism rapid în care organul fiscal să ridice celelalte popriri, iar acest lucru nu se poate realiza de către organul fiscal competent cu executarea ci este necesar să se stabilească un alt organ care să efectueze asemenea acte de executare la nivel național.

 

Se propune modificarea plafonului de competență între structurile specializate de soluționare a contestațiilor din cadrul direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice și Direcția generală de soluționare a contestațiilor din cadrul A.N.A.F. în sensul scăderii acestuia la 1.000.000 lei.

 

 Sursa: profit.ro

 

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Administrație

ATENȚIE șoferi! Restricții de trafic în mai multe zone din Timișoara

Publicat

pe

La solicitarea Aquatim și Asociației Club Sportiv Yolo, comisia de circulație din cadrul Primăriei Municipiului Timișoara a avizat restricționarea traficului rutier în mai multe zone din oraș, începând de luni, 2 martie 2025, în vederea realizării lucrărilor la rețelele de canalizare și a desfășurării unui eveniment sportiv de alergare.

Astfel, în perioada 02.03.2026 – 14.03.2026 traficul rutier va fi restricționat pe strada Amzei, pe un sector de 50 m, în dreptul imobilului cu nr. 9, în vederea executării lucrărilor de execuție a branșamentelor de apă și racordului la canalizare. 

De asemenea, circulația rutieră va fi restricționată pe strada Treboniu Laurian în perioada 2 martie 2026 – 9 aprilie 2026, în vederea execuției rețelei de alimentare cu apă și pe strada Liviu Rebreanu, în perioada 2 martie 2026 – 20 martie 2026, pentru execuția lucrărilor de reabilitare a căminelor de monitorizare.

Totodată, traficul rutier va fi restricționat pe strada Aleea Pădurea Verde, în perioada 02.03.2026 – 31.05.2026, în intervalul orar 08:00 – 17:00, în vederea executării lucrărilor de extindere a rețelei de canalizare menajeră.

În data de 8.03.2026, atât traficul rutier, cât și cel pietonal vor fi închise, în intervalul orar  07:00-15:00, în vederea desfășurării curselor din cadrul evenimentului de alergare „Timișoara 21K 2026”. Cursele de semi maraton (21 km), cros (10 km), cursa populară (2,5 km) și cursa copiilor se vor desfășura pe următorul traseu: Piața Libertății – strada Mărășești – Piaţa Victoriei – bulevardul Mihai Eminescu – strada 20 decembrie 1989 – bulevardul Ferdinand I – Splaiul Tudor Vladimirescu – întoarcere la intersecție cu bulevardul 16 decembrie 1989 – Splaiul Tudor Vladimirescu – Mihai Viteazu – întoarcere înainte de Piața Nicolae Bălcescu – Mihai Viteazu – strada Vasile Pârvan – Pasaj Michelangelo – bulevardul Corneliu Coposu – strada Johann Heinrich Pestalozzi – Întoarcerere la intersecție cu strada Stefan cel Mare – strada Johann Heinrich Pestalozzi – Splaiul Nistrului – Întoarcere înainte de Podul Decebal – strada Splaiul Nistrului – bulevardul Corneliu Coposu – Pasaj Michelangelo – bulevardul Vasile Pârvan – Podul Mitropolit Andrei Șaguna – strada 20 decembrie 1989 – bulevardul C. D. Loga – strada Academician Al. Borza – strada Patriarh Miron Cristea – bulevardul Mihai Eminescu – strada 20 decembrie 1989 – bulevardul Ion C. Brătianu – strada Carol Telbisz – strada Dimitrie Cantemir – Piața Libertății – strada Mărășești – strada Gheorghe Lazăr – Piaţa Unirii – strada Eremia Grigorescu – strada Mărășești – Piața Libertății. 

Totodată, în perioada 9 martie 2026 – 10 aprilie 2026, circulația pe strada Hebe va fi restricționată, pe tronsonul cuprins între intersecția cu strada Iris și intersecția cu strada Intrarea Munților, pe o lungime de aproximativ 60 m. Lucrările sunt necesare pentru execuția rețelei de canalizare menajeră.

Citeste mai mult

Actualitate

Mărțișorul – vestitorul primăverii. Ce tradiții se păstrează în 1 martie

Publicat

pe

Mărţişorul, care a fost inclus în lista reprezentativă a patrimoniului imaterial UNESCO la sfârşitul anului trecut şi care potrivit unei legende ar fi fost tors de Dochia, este un simbol al trecerii de la iarnă la primăvară şi un vestitor al înnoirii, reprezentat de un şnur împletit dintr-un fir alb şi unul roşu, căruia i-au fost adăugate ulterior alte ornamente.
Scopul mărţişorului este de a aduce vestea înnoirii, speranţa, bucuria, iubirea şi concilierea în vieţile oamenilor care îl dăruiesc sau îl primesc.

Tradiţii

Mărţişorul este dăruit mai întâi între oameni, apoi este oferit plantelor şi, prin extensie, întregului Univers. Astfel, prin răspândirea mărţişorului, omul doreşte să echilibreze principiile contrare şi complementare care îi guvernează Universul, precum viaţa-moartea, lumina-întunericul, vara-iarna, masculinul-femininul, semnificaţii cuprinse în albul şi roşul şnurului, potrivit enciclopedia-dacica.ro.

Pe vremuri, mărţişorul consta într-un bănuţ de aur prins de un găitan de mătase împletit cu fire albe şi roşii, pe care persoana care îl primea îl purta la gât până când întâlnea prima roză înflorită, pe crengile căreia depunea apoi darul primit. Bănuţul însemna Soarele la trecerea dintre anotimpuri, îmbelşugarea, iar firele albe şi roşii ale găitanului însemnau faţa albă ca un crin şi rumenă ca o roză.

Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

Copiilor li se lega o monedă de argint la mână cu un fir răsucit de lână sau de bumbac alb şi roşu ca să fie feriţi de boală, pe care aceştia îl legau după 12 zile în pom ca să fie pomul roditor. Vitelor li se agăţa fir roşu cu alb ca să fie sănătoase şi la fel, bune de rod, potrivit cercetătorilor de la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

O altă variantă de mărţişor autentic presupune ca şnurul bicolor să fie decorat la capete cu câte un ciucur: unul alb, sub forma unei reprezentări antropomorfe masculine, şi unul roşu, sub forma unei siluete feminine. Unirea masculinului, prin intermediul şnurului, cu femininul reprezintă în context reconcilierea principiilor contrare la nivel teluric şi cosmic, după cum afirma cercetătoarea Sabina Ispas.

În unele sate din Moldova şnurul era confecţionat doar din lână roşie sau neagră, amintind de amuleta folosită împotriva deochiului, destul de răspândită în trecut.

În alte localităţi, mărţişorul era tricolor, în două variante cromatice – roşu, alb şi verde sau roşu, alb şi negru, aşa cum reiese din informaţiile oferite de localnici din satul Hagi-Curda, o localitate cu populaţie preponderent românească, aflată în prezent în Ucraina. Şi moldovenii stabiliţi în nordul Caucazului la mijlocul secolului al XIX-lea au păstrat varianta mărţişorului tricolor, cu firul negru.

Conform studiilor etnologice, mărţişorul este strâns legat de tradiţiile Anului Nou, sărbătorit în trecut în luna martie, ca formă primitivă de celebrare a Anului Agrar, corelat cu ciclurile vegetative şi astronomice.

Preluat de lumea urbană şi devenit modă, firul de bumbac, uneori fir de argint sau de aur, este purtat drept colier şi podoabă, ţinut la piept, primit ca suvenir şi, mai nou, drept cadou.

În prezent, mărţişorul este oferit şi virtual, pe platformele de socializare, prin imagini sau animaţii haioase.

Legende legate de Mărţişor

O poveste legată de Mărţişor spune că Soarele a coborât pe Pământ în chip de fată frumoasă, pe care un zmeu a furat-o şi a închis-o în palatul său, astfel că lumea întreagă a căzut în mâhnire. Văzând ce se întâmplă fără Soare, un tânăr curajos a învins zmeul în luptă şi a eliberat fata, care s-a urcat înapoi pe Cer în chip de Soare. A venit primăvara, oamenii şi-au recăpătat veselia, însă nimeni nu şi-a amintit de tânărul luptător care zăcea în palatul zmeului, după luptele grele ce le dusese. Sângele cald al tânărului s-a scurs pe zăpadă, până când el a rămas fără suflare, iar în locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei – vestitori ai primăverii.

La români, mărţişorul, ca obiect simbolic, este corelat şi cu Dochia, personaj mitologic, a cărei zi era sărbătorită la 1 martie. Cercetătorul Ion Ghinoiu spune despre şnurul de mărţişor că este o funie a timpului, de 365 sau 366 de zile, toarsă de însăşi legendara Dochie, în timp ce urca cu oile la munte. Asemănător ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia toarce firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic.

Cercetările arheologice efectuate pe teritoriul României au scos la iveală amulete asemănătoare cu mărţişorul, datând din urmă cu aproximativ 8.000 de ani. Amuletele reprezintă nişte pietricele perforate şi purtate la gât sub formă de coliere. Pietricele amuletelor erau vopsite în alb şi roşu, aranjate alternativ.

Se presupune că albul şi roşul au fost preferate, întrucât, în acele timpuri, venirea primăverii era întâmpinată cu ritualuri ce constau în sacrificii umane sau animale, cu scopul de a îmbuna zeii. Astfel, în ritual, roşul sângelui era asociat cu viaţa, fertilitatea, adoraţia şi sacrificiul, iar albul era legat de puritatea zăpezii, a gheţii şi a norilor. Astfel, albul şi roşul, puse laolaltă, ar semnifica dorinţa despărţirii de iarnă.

Sărbătoarea Mărţişorului se mai întâlneşte la aromâni, la bulgari, care o numesc Marteniţa, dar şi în Macedonia şi Albania.

Citeste mai mult

Administrație

Regenerare urbană în Piața Traian din Timișoara. Când începe execuția lucrărilor

Publicat

pe

Primarul Dominic Fritz a semnat digital, chiar în Piața Traian, contractul pentru execuția lucrărilor de regenerare urbană a zonei. Investiția municipalității va contribui la revitalizarea cartierului Fabric și transformarea acestuia în al doilea centru al Timișoarei. Lucrările efective vor începe în cursul lunii martie, iar Primăria Timișoara va organiza o întâlnire cu comunitatea locală pentru a prezenta etapele șantierului.

„După mai multe contestații, avem în sfârșit contract semnat și ne putem apuca de șantier. Regenerarea zonei Traian e un proiect foarte așteptat de timișoreni. Este cel mai ambițios proiect de regenerare urbană al Timișoarei. Intervenim pe o suprafață de 6 hectare de spațiu public: străzi, piețe, unde păstrăm identitatea istorică a zonei, dar o aducem prin calitatea intervențiilor în secolul XXI. Sunt încrezător că la finalul proiectului, Timișoara va avea în zona Traian un al doilea centru al orașului, cu spațiu public de calitate, viu și modern, care pune în valoare frumusețea istorică a cartierului”, spune primarul Dominic Fritz.

Lucrările se vor desfășura etapizat, pentru a minimiza impactul asupra locuitorilor și afacerilor din cartier, și vizează reabilitarea unui spațiu public de aproximativ 60.000 mp. Proiectul municipalității include refacerea străzilor degradate, înlocuirea liniilor de tramvai și a rețelelor edilitare vechi, dar și extinderea suprafețelor verzi prin plantarea a 355 de arbori noi.

Lucrările de regenerare urbană se vor desfășura pe următoarele artere: Bulevardul 3 August 1919 (parțial), Strada Ion Luca Caragiale, Strada Dr. Gheorghe Marinescu, Episcop Joseph Lonovici, Strada Rabin Dr. Ernest Neumann (fostă Str. Episcop Joseph Nischbach), Strada Dacilor, Strada Ștefan cel Mare (parțial), Strada Anton Pann, Strada Titel Petrescu, Strada Costache Negruzzi (parțial), Strada Petre Ispirescu, Strada Ecaterina Teodoroiu (parțial), Strada Zăvoi și Strada Ion Mihalache.

Lucrările, estimate la 24 de luni, vor fi executate de asocierea PORR Construct SRL și Electroechipament Industrial SRL, iar valoarea contractului de execuție se ridică la 109,5 milioane lei (fără TVA). Valoarea totală a investiției este de 34 de milioane de euro, iar Primăria Timișoara a atras o finanțare europeană nerambursabilă în valoare de peste 14 milioane de euro prin Programul Regional Vest 2021-2027, Intervenția Regională 7.1.A – Revitalizare și Regenerare Urbană.

Al doilea centru istoric al Timișoarei, Piața Traian și 15 străzi adiacente, reabilitat complet

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite