Guvernul a aprobat înfiinţarea Avocatului Copilului, ca structură distinctă în cadrul instituţiei Avocatul Poporului şi care se va ocupa exclusiv de protecţia drepturilor copilului. Noua structură va primi şi va soluţiona plângerile individuale făcute de copii sau de reprezentanţi ai acestora împotriva instituţiilor publice din domeniul sănătăţii, educaţiei şi protecţiei speciale a copilului.

Executivul a adoptat un proiect de lege care modifică şi completează Legea 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului şi care dă posibilitatea copiilor să facă plângeri direct Avocatului Copilului. „Până acum, problematica drepturilor copilului era inclusă într-un domeniu mai larg care viza copiii, familia, tinerii, pensionarii şi persoanele cu handicap”, se spune într-un comunicat al Guvernului.

Noua structură numită Avocatul Copilului va putea primi şi soluţiona plângerile individuale făcute de copii sau de reprezentanţi ai acestora care vizează instituţii publice din domeniul sănătăţii, educaţiei şi protecţiei speciale a copilului. Ulterior, Avocatul Copilului va face verificări la instituţiile publice reclamate. În plus, acesta va realiza studii şi evaluări pentru a stabili gradul în care autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, dar şi specialiştii sau persoanele fizice din România respectă drepturile copilului.

Potrivit actului normativ, începând cu 1 ianuarie 2018 vor fi înfiinţate 18 noi posturi în cadrul noii structuri, din care patru posturi în cadrul aparatului central al Avocatului Poporului şi câte un post pentru fiecare birou teritorial. Persoanele respective vor instrumenta exclusiv dosarele şi cazurile care vizează problematica drepturilor copilului.

„Prin adoptarea acestui act normativ, Guvernul respectă recomandarea de ţară făcută României de Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului de la Geneva, având în vedere că instituţia Avocatului Poporului este organizată şi funcţionează în conformitate cu Principiile de la Paris, conform cărora statele membre sunt încurajate să creeze sau să consolideze instituţiile naţionale, cărora să le confere un mandat cât mai amplu posibil în promovarea şi protecţia drepturilor omului”, se arată în comunicat.

Drepturile copilului sunt precizate clar în Convenţia ONU cu privire la Drepturile Copilului care a fost adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la 20 noiembrie 1989, iar din 1990 a devenit lege internaţională şi a fost ratificată de majoritatea ţărilor din lume, inclusiv România.

Convenția constă din 54 de standarde şi obligaţii universal valabile care definesc nevoile de bază ale copiilor de pretutindeni: dreptul la viață, dreptul de a se dezvolta la potențialul maxim, dreptul la protecție față de abuz și exploatare, dreptul la educaţie, dreptul de a participa pe deplin la viața de familie, viața culturală și socială.

Cele patru principii de bază ale Convenției sunt nondiscriminarea, devotamentul față de interesul superior al copilului, dreptul la viață, supraviețuire și dezvoltare precum și respectul pentru punctele de vedere ale copilului.

Conform ultimului Eurobarometru european, 8 din 10 copii români declară că ştiu care sunt drepturile copilului (83% faţă de media europeană de 65%), România clasându-se astfel pe primul loc din Uniunea Europeană. Cel mai mare procentaj de tineri care consideră că drepturile copilului sunt foarte bine protejate în ţara lor s-a înregistrat în Olanda (97%, cu 21% mai mult faţă de media europeană). Portugalia şi România sunt singurele ţări unde majoritatea respondenţilor au opinii negative în acest sens şi consideră că drepturile copilului şi protecţia copilului nu sunt văzute ca priorităţi.