Ne găsiți și pe:

Actualitate

Începe Anul Nou chinezesc

Publicat

acum 10 ani

pe

Sărbătorit în întreaga Asie, cu excepţia Japoniei, Anul Nou chinezesc, care începe duminică, 7 februarie, aduce cu el şi respectarea cu sfinţenie a unor tradiţii şi obiceiuri. Câteva dintre ele sunt trecute în revistă de ouest-france.fr şi lechinois.com, în cadrul unor interviuri cu Yangsong Guillou, preşedintă a Asociaţiei franco-chineze din Quimper, şi Antoine Nguyen, vice-preşedinte.

În 2016 Anul Nou chinezesc începe în China luni, 8 februarie, (duminică, 7 februarie, în America şi Europa) şi se termină în 27 ianuarie 2017. Calendarul este lunar şi nu se sărbătoreşte mereu la aceeaşi dată. Evenimentul de început al anului se numeşte Sărbătoarea Primăverii, marcând sfârşitul iernii şi venirea noului anotimp care înseamnă revenirea la lucrările câmpului. Durează 15 zile şi ia sfârşit cu Sărbătoarea Luminilor, fiind cea mai importantă sărbătoare tradiţională chinezească.

Cu această ocazie, toată lumea poartă haine noi şi se face curăţenie mare în case. Uşile sunt împodobite cu panglici roşii cu diferite inscripţii, iar femeile nu prididesc cu pregătirea unor mâncăruri specifice diferitelor regiuni. În nordul Chinei, de exemplu, unde se cultivă grâu, foarte folosit este ravioli. Cuvântul chinez pentru „ravioli” înseamnă „răsărit de soare”.

În cadrul celor 15 zile în care se sărbătoreşte venirea Anului Nou, primele două sunt dedicate familiilor maternă şi paternă. Se evită cu grijă orice subiect supărător pentru a nu dezonora familia. Timp de o săptămână nu se merge la frizer sau la coafor şi nu se poate mătura spre exteriorul casei. Simbolic, acest lucru înseamnă că trebuie păstrate în casă toate bunurile. Copiii primesc cadouri, constând în plicuri roşii cu bani. Cu cât sunt mai generoşi, cu atât cei care oferă vor câştiga mai mulţi bani în cursul anului.

Anul Maimuţei este un semn bun, care se adaugă focului, numele complet pentru 2016 fiind Anul Maimuţei de Foc. Fiecare va parcurge diferit acest an, în funcţie de propriul său semn chinezesc. Cine este maimuţă poate avea un an excelent sau, dimpotrivă, poate însemna un moment foarte dificil.

Ornamentul specific al Anului Nou sunt lampioanele roşu aprins, pe care sunt inscripţionate cu auriu cuvinte ca „Fu” (bogăţie). În satul Tuntou din provincia Hebei (nord), aflat la 270 de kilometri sud-vest de Beijing, care se recomandă drept „capitala lampioanelor”, se produc între 80 şi 90% dintre cele utilizate în China. Lampioanele vor fi agăţate în căminele a 1,37 de miliarde de chinezi în seara de 7 februarie, la revelionul de Anul Nou, tradiţională reuniune de familie, echivalentă ca importanţă cu Crăciunul la creştini.

Din acest motiv, în această perioadă are loc cel mai mare ‘exod’ festiv de pe planetă, întrucât trecerea în noul an trebuie să îi găsească pe toţi chinezii împreună cu familia lor. Prin urmare, milioane de locuitori ai acestei ţări vor călători, uneori pe distanţe foarte mari, în perioada Festivalului primăverii.

La Tuntou, localitate specializată în producerea artizanală a lampioanelor de aproape 40 de ani, nu există uzine gigantice, ci o mulţime de ateliere unde sarcinile sunt atent împărţite, fiecare familie efectuând o operaţiune precisă: armătura metalică, „pielea” exterioară – din ţesături textile, chiar mătase – sau inscripţii decorative. Lampioanele roşii – culoare simbolică a norocului în China – sunt omniprezente în peisajul urban şi rural, fiind puse la toate ocaziile importante: căsătorie, deschiderea unei afaceri şi de Anul Nou.

” În afară de perioada de vârf a sărbătorilor, primim şi comenzi speciale, de exemplu modele gigantice sau pentru decorarea oraşului Interzis din Beijing”, spune Bai Liwei, liderul Partidului comunist din sat. „Anual se produc zeci de milioane de perechi şi se vând toate sau aproape toate. O parte din ele sunt exportate în Asia de Sud-Est, Statele Unite sau Japonia. Activitatea a devenit stâlpul economic al satului”, adaugă el.

Cu caractere aurite sunt inscripţionate diferite cuvinte cu semnificaţie pozitivă, ca „fericire”, „linişte”, „familie”. Inscripţiile ajung să aibă însă şi un caracter politic. „Pe majoritatea lampioanelor este trecută una din cele 12 +valori centrale ale socialismului+ promovate de preşedintele Xi Jinping”, arată Bai Liwei. Prin urmare, în majoritatea căminelor din China vor trona de Anul Nou chinezesc lampioane cu „democraţie”, „egalitate”, „guvernare conform legii” sau „patriotism”.

AGERPRES

14
Știri asemănătoare
Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cultură

Actorul Ion Rizea este noul manager al Teatrului Național din Timișoara

Publicat

acum 2 ore

pe

15 iulie 2026

de

Ministerul Culturii a anunțat astăzi câștigătorul concursului pentru postul de manager al Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara. Astfel, după un interimat care a început în 1 mai 2026 și care durează, conform legii, maximum 120 de zile, bine-cunoscutul  actor Ion Rizea va prelua conducerea Teatrul Național pentru următorii cinci ani. Stabilitate, echilibru, realism – aceștia sunt pilonii pe care se bazează proiectul cu care Ion Rizea își începe mandatul ca manager al Teatrului Național din Timișoara.

Așa cum declara la preluarea mandatului interimar, Ion Rizea se definește ca „om de scenă, actor al Naționalului timișorean de aproape trei decenii și director general adjunct de două”. Din această perspectivă, proiectul de management al noului manager a probat o viziune exhaustivă asupra Teatrului Național, construind o arhitectură strategică unitară, articulată în jurul Sălii 2023.

În continuarea unei viziuni care, în ultimele două decenii, a plasat Spectacolul și Spectatorul în centrul  absolut al activității sale, noul mandat duce mai departe acest demers, aducând în această ecuație Orașul și Comunitatea. Astfel, deschiderea spațiilor viitoarei Săli 2023 ca platformă culturală conectată la suflul artistic al Timișoarei, dezvoltarea unor programe, inițiative dedicate copiilor, adolescenților și tinerilor, dezvoltarea unei dimensiuni incluzive și educative sunt doar câteva dintre direcțiile care vor configura mandatul lui Ion Rizea.

„Cariera și viața mea sunt legate inextricabil de Teatrul Național din Timișoara. Este o realitate de care sunt mândru și principalul motiv pentru care am decis să particip la concursul pentru postul de manager. Am convingerea că alegerea pe care am făcut-o va face posibil ca Teatrul Național să-și valorifice în continuare istoria recentă – cea a ultimilor 20 de ani – în termenii profesionalismului, ai competenței și, evident, în cei ai excelenței artistice, deschizând, în același timp, drumuri noi pe care echipa TNTm le va explora în viitorul apropiat. Pășesc pe acest drum cu o viziune clară: am proiectat Teatrul Național ca spațiu în care tradiția întâlnește curajul avangardei; mai mult decât o scenă, Teatrul Național trebuie să fie un spațiu al dialogului, al implicării, un spațiu în care fiecare spectator să se simtă acasă și, în egală măsură, să își poată deschide mintea și inima pentru idei și experiențe noi. Teatrul Național va urmări în continuare diversitatea tematică a spectacolelor sale, dar vom deschide larg porțile și pentru noi forme de expresie, conectând teatrul românesc la marile circuite internaționale și aducându-l mai aproape de oameni. Am plecat, de asemenea, de la ideea că noile generații trebuie să descopere Teatrul Național, iar Teatrul Național trebuie să răspundă intereselor și întrebărilor acestora. Îmi doresc, de asemenea, ca în acest mandat, să construiesc împreună cu echipa TNTm o nouă formulă de interacțiune cu spectatorul pe care îl invităm să devină participant activ prin ateliere, dezbateri și spectacole cu deznodământ deschis. Și, nu în ultimul rând, îmi propun să replicăm modelul de conviețuire pe care îl afirmă Timișoara prin colaborări și spectacole accesibile tuturor comunităților și să eliminăm barierele, dezvoltând programe pentru cei care ajung mai greu la cultură”, a precizat Ion Rizea, noul manager al Teatrului Național din Timișoara.

Ion Rizea este membru al trupei Teatrului Național din Timișoara încă din perioada studenției, devenind unul dintre cele mai importante nume ale scenei timișorene, grație amplitudinii interpretative, talentului și magnetismului său, ceea ce i-a adus inclusiv un premiu UNITER pentru interpretare. Din anul 2006, în calitate de director general adjunct, Ion Rizea a coordonat, alături de Ada Hausvater, cele mai importante proiecte ale instituției, numele său fiind pentru totdeauna legat de realizarea Sălii 2 a Teatrului Național, sau de realizarea Atelierelor Fabrica de decoruri, prima linie de producție profesională de decoruri de teatru din România. Cu o carieră care îl recomandă ca fiind unul dintre cei mai importanți actori români ai generației sale, Ion Rizea reprezintă o prezență solidă în istoria culturală contemporană a Timișoarei.

Foto: Adrian Pîclișan / TNTm

5
Citeste mai mult

Administrație

Regenerare urbană în Piața Traian din Timișoara. Circulația tramvaielor va fi modificată

Publicat

acum 3 ore

pe

15 iulie 2026

de

Din 3 august 2026, încep lucrările la cel mai important tronson de infrastructură pentru tramvaie din oraș, respectiv la Bulevardul 3 August 1919 și în intersecția de la colțul Pieței Traian.

Intervențiile fac parte din investiția de regenerare urbană a zonei și presupun modernizarea liniilor și a rețelei de catenară. Astfel, circulația tramvaielor va fi întreruptă până la finalizarea lucrărilor pe tronsonul Piața 700 – Piața Traian – Stația Meteo și va fi înlocuită cu linia de autobuz 5A.

Cele mai complexe lucrări vor fi executate în intersecția Piața Traian – Ștefan cel Mare – 3 August – Dacilor. Totodată, linia de tramvai de pe Bulevardul 3 August, puternic degradată după aproape 30 de ani fără reparații capitale, necesită refacere de la fundație până la șine.

În plus, schimbătoarele de cale și sistemul de drenaj vor fi modernizate, iar stațiile de lângă Parcul Regina Maria (fost Poporului) și din Piața Traian vor fi reamenajate pentru a fi accesibile tuturor. Noile șine, sudate continuu, vor asigura o circulație mai sigură, mai stabilă și mai silențioasă, iar noua structură va rezista mai bine în timp. Estimările constructorului sunt că lucrările vor fi încheiate până la finalul iernii, în funcție de livrarea schimbătoarelor de cale și de alte situații neprevăzute ce pot apărea în teren.

Astfel, din data de 3 august 2026, circulația tramvaielor va fi modificată astfel:

  • Linia 1 – tramvaiul va circula de la Gara de Nord pe traseul normal până la Piața Sf. Maria și va fi deviat apoi pe traseul Piața N. Bălcescu – Str. Drubeta – Bdul. Liviu Rebreanu – AEM;
  • Linia 2 – tramvaiul va circula de la Shopping City pe traseul normal până pe Str. Nemoianu și va fi deviat apoi pe traseul Balta Verde – Calea Torontalului;
  • Linia 5 – tramvaiul va fi înlocuit temporar cu linia 5A de autobuz cu următorul traseu (dus-întors): Ronaț (Str. Dunărea) – Piața 700 – Piața Libertății – Prefectură – Spl. Nistrului – Str. J.H. Pestalozzi – Str. Baba Dochia – Prințul Turcesc – Piața V. Economu – Stația Meteo – Gara de Est;
  • Liniile 4, 7, 8 și 9 nu vor fi modificate.

7
Citeste mai mult

Locale

Continuă modernizarea Pasajului Solventul. Trafic închis pentru mașini, pietoni și bicicliști

Publicat

acum 3 zile

pe

12 iulie 2026

de

Primăria Municipiului Timișoara reia lucrările la Pasajul Solventul, parte a nodului strategic de infrastructură din zona de Vest care va asigura noi conexiuni între Nordul și Sudul orașului. Pentru integrarea liniilor de tramvai de pe Calea Bogdăneștilor, de la Solventul și de pe Strada Gării, vor dema lucrări de reamenajare a buclei de la ieșirea din pasaj și de montare a unor aparate speciale de cale. Aceste echipamente automate vor permite schimbarea direcției tramvaielor și conectarea noilor trasee.

„Pasajul Solventul a schimbat deja modul în care se circulă. Mii de șoferi au câștigat timp timp alegând această rută între Ronaț, Blașcovici și Iosefin. Reluăm acum lucrările cu etapa care va integra noile linii de tramvai și conexiunea cu strada Gării, astfel încât acest nod de infrastructură să funcționeze la întreaga sa capacitate”, a declarat viceprimarul Ruben Lațcău.

Investiția municipalității include șase aparate de cale: două pentru bucla Calea Bogdăneștilor; unul la intrarea în Pasajul Solventul, unul la ieșirea din pasaj, două pe strada Gării. În paralel, constructorul va executa lucrări de montare a liniei de tramvai și de reamenajare a buclei de pe Calea Bogdăneștilor.

Pentru execuția lucrărilor, din 27 iulie până la 31 decembrie, Pasajul Solventul va fi închis pentru mașini, pietoni și bicicliști. Tramvaiele de pe linia 5 vor fi înlocuite temporar cu autobuze începând cu data de 5 august.

De la deschiderea traficului, cu restricții, aproape 829.000 de autoturisme au traversat pasajul dinspre Calea Bogdăneștilor, iar aproximativ 543.000 dinspre zona Gării.

Investiția pe Strada Gării, cu o nouă linie de tramvai de peste 1,3 km și cale dublă, stații noi cu peroane, carosabil modernizat, trotuare noi și piste de biciclete, este programată să demareze, de asemenea, în acest an. Proiectul include și modernizarea rețelelor edilitare de apă, canalizare, gaze și telecomunicații, precum și instalarea unui sistem de supraveghere video integrat în managementul traficului.

Pasajul Solventul are o valoare de 132 de milioane de lei, din care 89 de milioane de lei de la bugetul local și 43 de milioane prin programul Anghel Saligny. Face legătura între Calea Bogdăneștilor și Strada Gării și are șosea cu două benzi pe sens, linie dublă de tramvai, trotuare și piste de biciclete. Investiția a inclus și o operațiune deosebit de complexă – împingerea pe sub linii de cale ferată a unui cheson de 3.500 mc de beton și 420 de tone de fier, fără oprirea trenurilor. Structura, cu o lungime de aproximativ 70 de metri și o lățime de 28 de metri, a fost împinsă dinspre strada Gării pe o distanță de circa 70 de metri, într-un timp record pentru o astfel de operațiune, desfășurată în sezonul rece: 3 luni.

15
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite