Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Începe Anul Nou chinezesc

Publicat

pe

Sărbătorit în întreaga Asie, cu excepţia Japoniei, Anul Nou chinezesc, care începe duminică, 7 februarie, aduce cu el şi respectarea cu sfinţenie a unor tradiţii şi obiceiuri. Câteva dintre ele sunt trecute în revistă de ouest-france.fr şi lechinois.com, în cadrul unor interviuri cu Yangsong Guillou, preşedintă a Asociaţiei franco-chineze din Quimper, şi Antoine Nguyen, vice-preşedinte.

În 2016 Anul Nou chinezesc începe în China luni, 8 februarie, (duminică, 7 februarie, în America şi Europa) şi se termină în 27 ianuarie 2017. Calendarul este lunar şi nu se sărbătoreşte mereu la aceeaşi dată. Evenimentul de început al anului se numeşte Sărbătoarea Primăverii, marcând sfârşitul iernii şi venirea noului anotimp care înseamnă revenirea la lucrările câmpului. Durează 15 zile şi ia sfârşit cu Sărbătoarea Luminilor, fiind cea mai importantă sărbătoare tradiţională chinezească.

Cu această ocazie, toată lumea poartă haine noi şi se face curăţenie mare în case. Uşile sunt împodobite cu panglici roşii cu diferite inscripţii, iar femeile nu prididesc cu pregătirea unor mâncăruri specifice diferitelor regiuni. În nordul Chinei, de exemplu, unde se cultivă grâu, foarte folosit este ravioli. Cuvântul chinez pentru „ravioli” înseamnă „răsărit de soare”.

În cadrul celor 15 zile în care se sărbătoreşte venirea Anului Nou, primele două sunt dedicate familiilor maternă şi paternă. Se evită cu grijă orice subiect supărător pentru a nu dezonora familia. Timp de o săptămână nu se merge la frizer sau la coafor şi nu se poate mătura spre exteriorul casei. Simbolic, acest lucru înseamnă că trebuie păstrate în casă toate bunurile. Copiii primesc cadouri, constând în plicuri roşii cu bani. Cu cât sunt mai generoşi, cu atât cei care oferă vor câştiga mai mulţi bani în cursul anului.

Anul Maimuţei este un semn bun, care se adaugă focului, numele complet pentru 2016 fiind Anul Maimuţei de Foc. Fiecare va parcurge diferit acest an, în funcţie de propriul său semn chinezesc. Cine este maimuţă poate avea un an excelent sau, dimpotrivă, poate însemna un moment foarte dificil.

Ornamentul specific al Anului Nou sunt lampioanele roşu aprins, pe care sunt inscripţionate cu auriu cuvinte ca „Fu” (bogăţie). În satul Tuntou din provincia Hebei (nord), aflat la 270 de kilometri sud-vest de Beijing, care se recomandă drept „capitala lampioanelor”, se produc între 80 şi 90% dintre cele utilizate în China. Lampioanele vor fi agăţate în căminele a 1,37 de miliarde de chinezi în seara de 7 februarie, la revelionul de Anul Nou, tradiţională reuniune de familie, echivalentă ca importanţă cu Crăciunul la creştini.

Din acest motiv, în această perioadă are loc cel mai mare ‘exod’ festiv de pe planetă, întrucât trecerea în noul an trebuie să îi găsească pe toţi chinezii împreună cu familia lor. Prin urmare, milioane de locuitori ai acestei ţări vor călători, uneori pe distanţe foarte mari, în perioada Festivalului primăverii.

La Tuntou, localitate specializată în producerea artizanală a lampioanelor de aproape 40 de ani, nu există uzine gigantice, ci o mulţime de ateliere unde sarcinile sunt atent împărţite, fiecare familie efectuând o operaţiune precisă: armătura metalică, „pielea” exterioară – din ţesături textile, chiar mătase – sau inscripţii decorative. Lampioanele roşii – culoare simbolică a norocului în China – sunt omniprezente în peisajul urban şi rural, fiind puse la toate ocaziile importante: căsătorie, deschiderea unei afaceri şi de Anul Nou.

” În afară de perioada de vârf a sărbătorilor, primim şi comenzi speciale, de exemplu modele gigantice sau pentru decorarea oraşului Interzis din Beijing”, spune Bai Liwei, liderul Partidului comunist din sat. „Anual se produc zeci de milioane de perechi şi se vând toate sau aproape toate. O parte din ele sunt exportate în Asia de Sud-Est, Statele Unite sau Japonia. Activitatea a devenit stâlpul economic al satului”, adaugă el.

Cu caractere aurite sunt inscripţionate diferite cuvinte cu semnificaţie pozitivă, ca „fericire”, „linişte”, „familie”. Inscripţiile ajung să aibă însă şi un caracter politic. „Pe majoritatea lampioanelor este trecută una din cele 12 +valori centrale ale socialismului+ promovate de preşedintele Xi Jinping”, arată Bai Liwei. Prin urmare, în majoritatea căminelor din China vor trona de Anul Nou chinezesc lampioane cu „democraţie”, „egalitate”, „guvernare conform legii” sau „patriotism”.

AGERPRES

Cultură

Ziua Culturii Naționale. Spectacolul „Eminescu“, pe scena Teatrului Național din Timișoara

Publicat

pe

În fiecare an, Ziua Culturii Naționale, marcată la 15 ianuarie, este dedicată chipului și numelui lui Mihai Eminescu, cel care a dat Culturii naționale române chipul și numele său.

Eminescu reprezintă esența limbii române, a identității, istoriei și memoriei noastre, fiind, dincolo de simbolul Poetului, Omul care ne-a călăuzit prin arta sa pe drumul propriei noastre culturi și limbi.

Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara sărbătorește, așadar, Ziua Culturii Naționale joi, 15 ianuarie 2026, de la ora 19, în Sala Mare, printr-o nouă întâlnire cu EMINESCU,  spectacol ale cărui scenariu și regie sunt semnate de regizoarea Mihaela Lichiardopol.

În dorința de a recupera spiritul celui care a pus istoria și memoria noastră în cuvinte, Mihai Eminescu, spectacolul recompune traseul spiritual, emoțional și intelectual al poetului, prin fragmente din  poezia, proza și publicistica sa, reflectând, astfel, versurile eminesciene în lumina puternicei lor teatralități, ca voce a spațiului identitar românesc și, totodată, ancorând gândirea filosofică eminesciană în marile curente de gândire europene.

Distribuția spectacolului reunește trei apreciați actori ai Teatrului Național din Timișoara – Ana Maria Cojocaru, Cătălin Ursu și Cristian Szekeres. Echipa de creație este completată de Gabrielei Strugaru-Popa (spațiu scenografic) și Sebastian Hamburger (video și sound design).

Biletele sunt disponibile la Agenția de bilete „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2, orar: marți – duminică, între orele 11 – 19, tel. 0256 201 117 sau on-line pe www.tntm.ro.

Citeste mai mult

Cultură

NECTAR. Cosmin Alin Vâlceanu expune artă contemporană la Galeria 5 din Timișoara

Publicat

pe

Artistul vizual Cosmin Alin Vâlceanu prezintă expoziția personală NECTAR, un proiect de artă contemporană care reunește sculptură, pictură și desen, explorând relația dintre corp, materie, lumină și percepție.

Titlul NECTAR evocă mitologia hrana zeilor, esența vitală a transformării și realitatea procesului artistic: rezultatul muncii, al efortului și al gesturilor condensate în formă și lumină.

Expoziția invită publicul să reflecteze asupra a ceea ce poate fi oferit în final, ca rod al unui proces de creație intens și al dialogului dintre artist, material și spațiu.

Vernisajul va avea loc joi, 15 ianuarie 2026, ora 19:00, la Galeria 5 (Str. Vasile Alecsandri, nr. 1, Timișoara) și va include cuvinte de deschidere susținute de Robert Șerban și Livia Mateiaș, alături de un moment muzical special oferit de Petre Ionuțescu.

Evenimentul marchează deschiderea expoziției și primul contact al publicului cu lucrările și conceptul proiectului.

Pe durata celor 18 zile de expoziție, vizitatorii pot participa la un program de activități conexe:

  1. Tururi ghidate susținute de artist (18.01 și 25.01.2026) perspective asupra conceptului, procesului de lucru, tehnicilor și materialelor utilizate.
  2. Artist Talk (30.01.2026) dialog despre parcursul artistic, temele recurente și direcțiile viitoare.
  3. Finisaj (01.02.2026) întâlnire finală cu publicul și reflecție asupra întregului demers artistic.

Expoziția va fi deschisă publicului minimum 3 ore pe zi:

  • Marți – Vineri: 16:00 – 20:00
  • Sâmbătă – Duminică: 14:00 – 19:00

Toate activitățile sunt cu acces liber.

Prin NECTAR, Cosmin Alin Vâlceanu creează un spațiu imersiv și dinamic, unde arta devine experiență și dialog, evidențiind efortul, transformarea și darul ce se oferă în final. Expoziția contribuie la diversificarea peisajului cultural timișorean, oferind o perspectivă contemporană asupra interconectării, identității și relației dintre om și tehnologie.

Proiect realizat în parteneriat cu: Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte, sprijinit de Artouching, Moora Legacy, Asociația No sheep și Nemesis Art club.

Citeste mai mult

Administrație

Regenerare urbană în zona Piața Traian din Timișoara

Publicat

pe

Primăria Municipiului Timișoara a atribuit contractul de lucrări pentru regenerarea urbană a zonei Piața Traian. Rezultatul licitației a fost contestat la finalul anului trecut, însă CNSC a respins contestația și a dat câștig de cauză municipalității. Astfel, oferta asocierii PORR Construct SRL și Electroechipament Industrial SRL a fost desemnată câștigătoare.

Regenerarea Pieței Traian este un proiect complex, cu lucrări subterane majore, la liniile de tramvai, la drumuri și trotuare, la spațiile verzi, dar acestea vor fi programate etapizat, astfel încât impactul asupra locuitorilor și afacerilor din cartier să fie cât mai redus.

”Este unul dintre șantierele mult așteptate ale Timișoarei și mă bucur că, după un drum birocratic anevoios, am ajuns la finalizarea licitației pentru constructor. Acest proiect va schimba fundamental întreaga zonă și îi va reda strălucirea de altădată. Vorbim despre un spațiu cu un potențial uriaș, care, prin frumusețe și valoare urbană, poate rivaliza cu centrul orașului. Exact acesta este obiectivul nostru: să transformăm zona Traian într-un al doilea centru al orașului, viu și atractiv, atât pentru timișoreni, cât și pentru vizitatori”, spune primarul Dominic Fritz.

În următoarea perioadă, Primăria Timișoara va semna contractul cu constructorul, conform Legii 101/2016, și va stabili împreună cu acesta detaliile pentru organizarea și etapizarea șantierul.

Prin acest proiect, municipalitatea modernizează aproximativ 60.000 mp de spațiu public. Investiția include refacerea străzilor degradate, înlocuirea liniei de tramvai și a rețelelor edilitare vechi, extinderea suprafețelor verzi și plantarea a 355 de arbori noi. La final, timișorenii se vor bucura de un cartier mai prietenos, cu respect pentru caracterul istoric, cu mai multă umbră, cu spații pietonale generoase, infrastructură reabilitată și zone care încurajează viața urbană activă.

Proiectul municipalității include lucrări pe străzile: Bd. 3 August 1919 (parțial), Str. Ion Luca Caragiale, Dr. Gheorghe Marinescu, Episcop Joseph Lonovici, Str. Rabin Dr. Ernest Neumann (fostă Str. Episcop Joseph Nischbach), Dacilor, Ștefan cel Mare (parțial), Anton Pann, Titel Petrescu, Costache Negruzzi (parțial), Petre Ispirescu, Ecaterina Teodoroiu (parțial), Zăvoi și strada Ion Mihalache.

Valoarea totală a investiției este de 34 de milioane de euro, iar Primăria Timișoara a atras o finanțare europeană nerambursabilă în valoare de peste 14 milioane de euro prin Programul Regional Vest 2021-2027, Intervenția Regională 7.1.A – Revitalizare și Regenerare Urbană. Valoarea contractului de execuție este de 109,5 milioane lei (fără TVA). Lucrările vor fi realizate în termen de 24 de luni.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite