Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Începe Anul Nou chinezesc

Publicat

pe

Sărbătorit în întreaga Asie, cu excepţia Japoniei, Anul Nou chinezesc, care începe duminică, 7 februarie, aduce cu el şi respectarea cu sfinţenie a unor tradiţii şi obiceiuri. Câteva dintre ele sunt trecute în revistă de ouest-france.fr şi lechinois.com, în cadrul unor interviuri cu Yangsong Guillou, preşedintă a Asociaţiei franco-chineze din Quimper, şi Antoine Nguyen, vice-preşedinte.

În 2016 Anul Nou chinezesc începe în China luni, 8 februarie, (duminică, 7 februarie, în America şi Europa) şi se termină în 27 ianuarie 2017. Calendarul este lunar şi nu se sărbătoreşte mereu la aceeaşi dată. Evenimentul de început al anului se numeşte Sărbătoarea Primăverii, marcând sfârşitul iernii şi venirea noului anotimp care înseamnă revenirea la lucrările câmpului. Durează 15 zile şi ia sfârşit cu Sărbătoarea Luminilor, fiind cea mai importantă sărbătoare tradiţională chinezească.

Cu această ocazie, toată lumea poartă haine noi şi se face curăţenie mare în case. Uşile sunt împodobite cu panglici roşii cu diferite inscripţii, iar femeile nu prididesc cu pregătirea unor mâncăruri specifice diferitelor regiuni. În nordul Chinei, de exemplu, unde se cultivă grâu, foarte folosit este ravioli. Cuvântul chinez pentru „ravioli” înseamnă „răsărit de soare”.

În cadrul celor 15 zile în care se sărbătoreşte venirea Anului Nou, primele două sunt dedicate familiilor maternă şi paternă. Se evită cu grijă orice subiect supărător pentru a nu dezonora familia. Timp de o săptămână nu se merge la frizer sau la coafor şi nu se poate mătura spre exteriorul casei. Simbolic, acest lucru înseamnă că trebuie păstrate în casă toate bunurile. Copiii primesc cadouri, constând în plicuri roşii cu bani. Cu cât sunt mai generoşi, cu atât cei care oferă vor câştiga mai mulţi bani în cursul anului.

Anul Maimuţei este un semn bun, care se adaugă focului, numele complet pentru 2016 fiind Anul Maimuţei de Foc. Fiecare va parcurge diferit acest an, în funcţie de propriul său semn chinezesc. Cine este maimuţă poate avea un an excelent sau, dimpotrivă, poate însemna un moment foarte dificil.

Ornamentul specific al Anului Nou sunt lampioanele roşu aprins, pe care sunt inscripţionate cu auriu cuvinte ca „Fu” (bogăţie). În satul Tuntou din provincia Hebei (nord), aflat la 270 de kilometri sud-vest de Beijing, care se recomandă drept „capitala lampioanelor”, se produc între 80 şi 90% dintre cele utilizate în China. Lampioanele vor fi agăţate în căminele a 1,37 de miliarde de chinezi în seara de 7 februarie, la revelionul de Anul Nou, tradiţională reuniune de familie, echivalentă ca importanţă cu Crăciunul la creştini.

Din acest motiv, în această perioadă are loc cel mai mare ‘exod’ festiv de pe planetă, întrucât trecerea în noul an trebuie să îi găsească pe toţi chinezii împreună cu familia lor. Prin urmare, milioane de locuitori ai acestei ţări vor călători, uneori pe distanţe foarte mari, în perioada Festivalului primăverii.

La Tuntou, localitate specializată în producerea artizanală a lampioanelor de aproape 40 de ani, nu există uzine gigantice, ci o mulţime de ateliere unde sarcinile sunt atent împărţite, fiecare familie efectuând o operaţiune precisă: armătura metalică, „pielea” exterioară – din ţesături textile, chiar mătase – sau inscripţii decorative. Lampioanele roşii – culoare simbolică a norocului în China – sunt omniprezente în peisajul urban şi rural, fiind puse la toate ocaziile importante: căsătorie, deschiderea unei afaceri şi de Anul Nou.

” În afară de perioada de vârf a sărbătorilor, primim şi comenzi speciale, de exemplu modele gigantice sau pentru decorarea oraşului Interzis din Beijing”, spune Bai Liwei, liderul Partidului comunist din sat. „Anual se produc zeci de milioane de perechi şi se vând toate sau aproape toate. O parte din ele sunt exportate în Asia de Sud-Est, Statele Unite sau Japonia. Activitatea a devenit stâlpul economic al satului”, adaugă el.

Cu caractere aurite sunt inscripţionate diferite cuvinte cu semnificaţie pozitivă, ca „fericire”, „linişte”, „familie”. Inscripţiile ajung să aibă însă şi un caracter politic. „Pe majoritatea lampioanelor este trecută una din cele 12 +valori centrale ale socialismului+ promovate de preşedintele Xi Jinping”, arată Bai Liwei. Prin urmare, în majoritatea căminelor din China vor trona de Anul Nou chinezesc lampioane cu „democraţie”, „egalitate”, „guvernare conform legii” sau „patriotism”.

AGERPRES

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Locale

Turnul de Apă din Timișoara va deveni centru cultural. Lucrările sunt realizate în proporție de 65 la sută

Publicat

pe

Lucrările de transformare a Turnului de Apă din Iosefin în centru cultural sunt realizate în proporție de 65%.

Investiția Primăriei Municipiului Timișoara se află în prezent în etapa de realizare a finisajelor interioare și exterioare, de montare a structurii metalice din interior și a refacerii învelitoarei acoperișului.

Procesul de restaurare a tâmplăriei exterioare a fost finalizat, iar elementele au fost remontate, respectând aspectul original al clădirii. În prezent, constructorul execută lucrări de consolidare a zidurilor interioare, de refacere a acoperișului, precum și finisaje interioare și exterioare. Totodată, este în curs de montare o structură metalică specială, care va permite vizitatorilor să exploreze fostul rezervor de apă. Acesta va deveni un spațiu cultural care va putea găzdui mici evenimente și expoziții la înălțime.

Proiectul de refuncționalizare a Turnului de Apă Iosefin va oferi comunității un spațiu dedicat evenimentelor culturale, expozițiilor și activităților artistice, punând în valoare patrimoniul istoric al orașului. Unul dintre principalele puncte de atracție va fi un punct de belvedere la 45 de metri înălțime, de unde vizitatorii vor putea admira o panoramă spectaculoasă asupra cartierului istoric Iosefin și a canalului Bega.

După ce, în toamna anului 2023, Primăria Timișoara a reziliat contractul pentru întârzieri majore și o execuție de doar 30%, lucrările au fost atribuite, în urma licitației, firmei  ALEX-DIA CONSTRUCT S.R.L. Contractul în valoare de 9.153.404,86 lei (TVA inclus) are termen de finalizare luna mai 2025.

Foto: Primăria Timișoara

Turnul de apă „Iosefin“ din Timișoara, transformat în centrul cultural

Citeste mai mult

Din țară

„Morile de la Rudăria”. Se lansează cartea despre situl unic în România, cu 25 de mori de apă

Publicat

pe

Cel mai mare complex mulinologic din România a fost studiat pentru prima dată atât din punct de vedere istoric cât și etnografic.

Cercetarea lui Radu Trifan, președintele Asociației Acasă în Banat a început în 2021 și a cuprins sute de documente de arhivă analizate, zeci de interviuri cu localnicii pentru conceperea și publicarea acestui volum – Morile de la Rudăria. Patrimoniul mulinologic al comunei Eftimie Murgu din județul Caraș Severin.

Lansarea va avea loc vineri, 28 februarie 2025, de la ora 14.00 la Căminul Cultural din localitate, în prezența localnicilor, a autorităților locale, precum și a membrilor Asociației Acasă în Banat.

„Am pornit de la necesitatea de a lămuri când au fost construite aceste mori și ce le face să fie atât de valoroase. Pe parcursul cercetării am descoperit numeroase lucruri neștiute despre morile dispărute, despre modul de organizare și de transmitere a proprietății, despre diferite instalații hidraulice construite de rudăreni. Am reconstituit firul istoric care arată originea morilor și explică cum s-a ajuns ca aceste instalații arhaice să supraviețuiască până în prezent”, a spus Radu Trifan, președintele Asociației Acasă în Banat.

În carte sunt cercetate în detaliu cele 22 de mori din Rudăria, dar și cele trei mori din afara satului, mai puțin cunoscute publicului. Sunt identificate și descrise zece mori dispărute, două firize, dar și alte modalități ingenioase de folosire a apei. Este analizată în detaliu fiecare componentă a morilor, fiind scoase în evidență acele trăsături particulare care aduc unicitate morilor de la Rudăria. Nu în ultimul rând, cartea tratează și aspecte culturale, de la legende și povești țesute în jurul morilor până cultura gastronomică a localității construită în jurul făinii măcinată la moară.

Volumul a fost tipărit cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România, prin Timbrul de Arhitectură, are 252 de pagini, în condiții grafice excelente și a fost publicat într-un număr limitat de exemplare.

„Pentru efortul voluntar depus în studierea patrimoniului mulinologic din Rudăria (…) investigațiile sistematice efectuate pe teren, informațiile orale strânse cu atâta tenacitate precum și bibliografia abundentă folosită în elaborarea lucrării, pasiunea și abnegația sa, nu pot decât să-mi exprim toată admirația față de autorul acestei lucrări. Ea reprezintă cea mai profundă radiografie a complexului mulinologic de la Rudăria”, a spus istoricul Volker Wollmann în prefața cărții.

Acesta este cel de-al doilea volum dedicat morilor, publicat de Radu Trifan și Asociația Acasă în Banat. Primul volum, Morile Banatului. Patrimoniul mulinologic din județele Timiș și Caraș Severin a fost realizat în 2023. Începând cu anul 2020, Asociația Acasă în Banat face eforturi constante de a păstra și promova patrimoniul mulinologic al Banatului, prin acțiuni de protejare a acestor monumente, reparații și chiar de repunere în funcțiune. În tot acești ani, cu sprijinul voluntarilor, a reușit să lucreze la 55 de mori de apă din Banat. Începând cu anul 2022, organizația face parte din Societatea Internațională Mulinologică (The International Molinological Society) care cuprinde peste 400 de membri din 35 de țări.

Localitatea Rudăria (oficial, Eftimie Murgu, județul Caraș Severin) și-a câștigat faima prin faptul că aici se găsesc cele mai multe mori de apă construite într-un singur loc din toată țara.

Despre Asociația Acasă în Banat

Asociația Acasă în Banat a fost înființată în 2018 și își propune să păstreze patrimoniul cultural al regiunii Banat, să redea culoare satului bănățean, să redescopere adevăratele valori ale acestor locuri: oameni buni și gospodari, case frumoase și poveștile lor.

Asociația Acasă în Banat poate fi contactată pe paginile de Social media (Facebook/Instagram/Linkedin/Whatsapp) sau la adresa de email acasainbanat@gmail.com.

Donații în LEI: RO26BTRLRONCRT0P53069801

Donații în EURO: RO11BTRLEURCRT0P53069801

SWIFT/BIC: BTRLRO22

PayPal: acasainbanat@gmail.com

Citeste mai mult

Locale

Termenul de eliberare a cărților de identitate, modificat

Publicat

pe

Direcția de Evidență a Persoanelor Timișoara modifică termenul de eliberare a cărților de identitate ca urmare a unei informări a Direcției Generale de Evidență a Persoanelor (D.G.E.P.) din cadrul M.A.I. cu privire la termenul de producție (tipărire) a cărților de identitate.

Astfel, în urma deciziei Direcției Generale de Evidență a Persoanelor din cadrul M.A.I., termenul de eliberare se modifică după cum urmează:

din 19.02.2025 – 6 zile de la prelucrarea cererii în sistem;

din 24.02.2025 – 7 zile de la prelucrarea cererii în sistem;

din 27.02.2025 – 8 zile de la prelucrarea cererii în sistem;

din 03.03.2025 – 9 zile de la prelucrarea cererii în sistem.

Cărțile de identitate sunt tipărite de către Biroul Județean de Administrare a Bazelor de Date pentru Evidența Persoanelor Timiș – instituție care asigură tipărirea cărților de identitate pentru tot județul Timiș.

Termenele efective de eliberare a cărților de identitate se comunică la data depunerii cererii de către solicitant.

Timișorenii pot solicita eliberarea cărții de identitate în regim de urgență în cazul în care au nevoie și dacă plătesc o taxă de 150 de lei. Termenul este de maximum 2 zile lucrătoare.

Termenele pentru stabilirea reședinței și eliberarea cărții de identitate provizorie rămân neschimbate, respectiv 3 zile de la data depunerii.

Termenul legal pentru eliberarea actelor de identitate este de 30 de zile și poate fi prelungit cu cel mult 15 zile de către șeful SPCLEP, dacă sunt necesare verificări suplimentare, conform art. 15 alin. (5) din OUG nr. 97/2005 și a Dispoziției nr. 3.382.622/2023 a D.G.E.P. – M.A.I.

Direcția municipalității prelucrează lunar, în medie, 3017 cereri pentru emiterea sau schimbarea cărții de identitate, iar din toamna anului trecut a menținut un termen de 2-3 zile lucrătoare pentru eliberarea documentului.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite