Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Începe Anul Nou chinezesc

Publicat

pe

Sărbătorit în întreaga Asie, cu excepţia Japoniei, Anul Nou chinezesc, care începe duminică, 7 februarie, aduce cu el şi respectarea cu sfinţenie a unor tradiţii şi obiceiuri. Câteva dintre ele sunt trecute în revistă de ouest-france.fr şi lechinois.com, în cadrul unor interviuri cu Yangsong Guillou, preşedintă a Asociaţiei franco-chineze din Quimper, şi Antoine Nguyen, vice-preşedinte.

În 2016 Anul Nou chinezesc începe în China luni, 8 februarie, (duminică, 7 februarie, în America şi Europa) şi se termină în 27 ianuarie 2017. Calendarul este lunar şi nu se sărbătoreşte mereu la aceeaşi dată. Evenimentul de început al anului se numeşte Sărbătoarea Primăverii, marcând sfârşitul iernii şi venirea noului anotimp care înseamnă revenirea la lucrările câmpului. Durează 15 zile şi ia sfârşit cu Sărbătoarea Luminilor, fiind cea mai importantă sărbătoare tradiţională chinezească.

Cu această ocazie, toată lumea poartă haine noi şi se face curăţenie mare în case. Uşile sunt împodobite cu panglici roşii cu diferite inscripţii, iar femeile nu prididesc cu pregătirea unor mâncăruri specifice diferitelor regiuni. În nordul Chinei, de exemplu, unde se cultivă grâu, foarte folosit este ravioli. Cuvântul chinez pentru „ravioli” înseamnă „răsărit de soare”.

În cadrul celor 15 zile în care se sărbătoreşte venirea Anului Nou, primele două sunt dedicate familiilor maternă şi paternă. Se evită cu grijă orice subiect supărător pentru a nu dezonora familia. Timp de o săptămână nu se merge la frizer sau la coafor şi nu se poate mătura spre exteriorul casei. Simbolic, acest lucru înseamnă că trebuie păstrate în casă toate bunurile. Copiii primesc cadouri, constând în plicuri roşii cu bani. Cu cât sunt mai generoşi, cu atât cei care oferă vor câştiga mai mulţi bani în cursul anului.

Anul Maimuţei este un semn bun, care se adaugă focului, numele complet pentru 2016 fiind Anul Maimuţei de Foc. Fiecare va parcurge diferit acest an, în funcţie de propriul său semn chinezesc. Cine este maimuţă poate avea un an excelent sau, dimpotrivă, poate însemna un moment foarte dificil.

Ornamentul specific al Anului Nou sunt lampioanele roşu aprins, pe care sunt inscripţionate cu auriu cuvinte ca „Fu” (bogăţie). În satul Tuntou din provincia Hebei (nord), aflat la 270 de kilometri sud-vest de Beijing, care se recomandă drept „capitala lampioanelor”, se produc între 80 şi 90% dintre cele utilizate în China. Lampioanele vor fi agăţate în căminele a 1,37 de miliarde de chinezi în seara de 7 februarie, la revelionul de Anul Nou, tradiţională reuniune de familie, echivalentă ca importanţă cu Crăciunul la creştini.

Din acest motiv, în această perioadă are loc cel mai mare ‘exod’ festiv de pe planetă, întrucât trecerea în noul an trebuie să îi găsească pe toţi chinezii împreună cu familia lor. Prin urmare, milioane de locuitori ai acestei ţări vor călători, uneori pe distanţe foarte mari, în perioada Festivalului primăverii.

La Tuntou, localitate specializată în producerea artizanală a lampioanelor de aproape 40 de ani, nu există uzine gigantice, ci o mulţime de ateliere unde sarcinile sunt atent împărţite, fiecare familie efectuând o operaţiune precisă: armătura metalică, „pielea” exterioară – din ţesături textile, chiar mătase – sau inscripţii decorative. Lampioanele roşii – culoare simbolică a norocului în China – sunt omniprezente în peisajul urban şi rural, fiind puse la toate ocaziile importante: căsătorie, deschiderea unei afaceri şi de Anul Nou.

” În afară de perioada de vârf a sărbătorilor, primim şi comenzi speciale, de exemplu modele gigantice sau pentru decorarea oraşului Interzis din Beijing”, spune Bai Liwei, liderul Partidului comunist din sat. „Anual se produc zeci de milioane de perechi şi se vând toate sau aproape toate. O parte din ele sunt exportate în Asia de Sud-Est, Statele Unite sau Japonia. Activitatea a devenit stâlpul economic al satului”, adaugă el.

Cu caractere aurite sunt inscripţionate diferite cuvinte cu semnificaţie pozitivă, ca „fericire”, „linişte”, „familie”. Inscripţiile ajung să aibă însă şi un caracter politic. „Pe majoritatea lampioanelor este trecută una din cele 12 +valori centrale ale socialismului+ promovate de preşedintele Xi Jinping”, arată Bai Liwei. Prin urmare, în majoritatea căminelor din China vor trona de Anul Nou chinezesc lampioane cu „democraţie”, „egalitate”, „guvernare conform legii” sau „patriotism”.

AGERPRES

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Administrație

Tren metropolitan la Timișoara cu scopul dezvoltării mobilității urbane

Publicat

pe

După investiții de 500 de milioane de lei în mobilitate doar anul trecut, primarul Dominic Fritz propune un parteneriat strategic pentru dezvoltarea unei rețele de tren urban rapid, electric și integrat cu transportul public.

Timișoara are o infrastructură feroviară care astăzi este insuficient folosită sau care nu este reabilitată, iar planul municipalității este de a moderniza și a extinde liniile. Proiectul „Tren Metropolitan Timișoara” prevede stații intermodale, parcări, hub-uri logistice de transport marfă și conexiuni directe către zone cheie ale orașului și ale zonei metropolitane. Pentru a accelera proiectul, Primăria Timișoara își asumă realizarea studiului de fezabilitate pentru întregul traseu – atât pe terenurile Primăriei, cât și pe cele ale CFR – și propune un parteneriat cu Compania Națională de Căi Ferate.

“E un proiect strategic pentru Timișoara care continuă investițiile în mobilitatea urbană, din ultimii ani. Vrem să modernizăm, să extindem și să folosim infrastructura feroviară care traversează orașul și care acum e insuficient utilizată, pentru transport public. Un transport public eficient este calea pentru a reduce folosirea mașinii în oraș și implicit pentru o Timișoara mai verde”, a declarat primarul Dominic Fritz.

Traseul identificat deservește atât zona periurbană a Timișoarei, cât și cartierele periferice. Acesta pornește de la cartierul Aeroport, continuă prin zona Meteo până la Gara de Nord, iar apoi spre zona industrială Freidorf, pe lângă centrul comercial Shopping City și pe liniile din sudul și sud-estul Timișoarei (Chișoda, Giroc, Rudicica). Traseul propus se încheie în zona Industrială Buziașului, în apropiere de Calea Stan Vidrighin.

Traseul va fi integrat cu stațiile de pe coridorul feroviar aflat în reabilitare. Municipalitatea a prevăzut suplimentar stații în zona Oituz, la Spitalul de Copii „Louis Țurcanu”, în Freidorf, pe strada Ardealului, și în zona centrului comercial de pe Calea Șagului. Totodată, extinderea traseului către sudul ariei metropolitane include stații în localitățile Chișoda, Giroc, Rudicica și la intrarea în Moșnița Nouă. În zona Industrială Buziașului va fi amenajată o zonă intermodală, precum și conexiuni care să faciliteze accesul la rețeaua de tramvai de pe Stan Vidrighin. Fiecare stație va include facilități pentru transfer intermodal: locuri de parcare, spații pentru biciclete, accese facile pentru pietoni și conexiuni cu rețeaua de transport public a Timișoarei.

Investiția propusă de municipalitate deschide și perspectiva unei conexiuni feroviare de navetă mai rapide și mai eficiente între Timișoara și Arad, adaptată nevoilor de mobilitate regională de zi cu zi.

Proiectul de hotărâre privind necesitatea și oportunitatea realizării proiectului „Tren Metropolitan Timișoara” și a încheierii unui parteneriat între UAT Municipiul Timișoara și Compania Națională de Căi Ferate „CFR” SA va fi supus aprobării Consiliului Local și poate fi consultat la adresa următoare: https://www.primariatm.ro/proiecte-hcl/ecea4a2f-89de-4e88-8d10-3fb6994afcb2.

Foto: Arhivă

Citeste mai mult

Locale

Rezidență artistică gastronomică, la Timișoara. Apel pentru artiști, bucătari, bloggeri culinari și alți pasionați de bucătărie și alimentație sustenabilă

Publicat

pe

Asociația CRIES – Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare lansează la Timișoara un proiect inedit de rezidență artistică gastronomică – rezidența „Gusturi în schimbare”, ediția 2026.

Artiști, bucătari, bloggeri culinari și alți pasionați de bucătărie și alimentație sustenabilă sunt invitați să exploreze și să ilustreze artistic modul în care se adaptează practicile gastronomice, gastronomia locală, la schimbările climatice.

Rezidența va avea ca rezultat crearea unei lucrări artistice/ a unui proiect despre adaptarea culinară – poate fi o instalație multimedia (vizuală, sonoră, gustativă etc.), un scurt film documentar, un proiect fotografic, un atelier interactiv de gătit, o carte de bucate ilustrată în format digital, o serie de cartoline printate sau orice altă propunere artistică în tematica dată.

„Acest proiect de rezidență, parte a programului  „Gustul ca Patrimoniu”, derulat de CRIES, este o continuare firească a acestuia, ținând cont de noile realități climatice. Persoana selectată va avea oportunitatea de a investiga, de a reflecta și de a ne face să reflectăm cu toții asupra modului în care schimbările climatice influențează tradițiile culinare locale, disponibilitatea ingredientelor și practicile de consum alimentar. Ne dorim totodată să creăm o platformă de colaborare între artiști, bucătari, experți în schimbări climatice sau din alte sectoare relevante și comunitatea locală și să generăm conținut artistic, cultural-educativ, care să inspire publicul să adopte practici alimentare mai sustenabile”, a declarat Mihaela Vețan, președinte CRIES.

Este un program în mai multe etape, iar CRIES lansează astăzi apelul public pentru selecția participantului/ a participanților la rezidență. Aceștia pot fi: artiști vizuali, culinari sau interdisciplinari/ grupuri de artiști interesați de sfera comună a gastronomiei, artei și sustenabilității, bucătari profesioniști sau amatori, cercetători în antropologia alimentară sau științele mediului, activiști de mediu interesați de alimentația sustenabilă, bloggeri sau jurnaliști culinari.

Pe perioada rezidenței, CRIES va facilita conexiunea participantului/ participanților cu diferiți experți locali, fermieri, bucătari și alte persoane relevante din comunitate. Rezidența va cuprinde o parte de cercetare și documentare – cu privire la tradițiile culinare locale și regionale, o analiză a impactului schimbărilor climatice asupra agriculturii și disponibilității ingredientelor locale, precum și una de experimentare culinară – noi rețete, testarea de tehnici de gătit care conservă resursele și reduc impactul asupra mediului, ingrediente alternative ș.a.m.d.

Câștigătorul va beneficia de o remunerație de 10.000 de lei brut pentru realizarea lucrării sale/ a proiectului său și va avea asigurate cazarea și transportul pentru rezidența care se va desfășura în Timișoara, pe parcursul unei săptămâni, în perioada 24 iulie – 1 august 2026.

Cei interesați pot depune aplicații până în data de 26 iunie 2026, ora 00:00, pe adresa de email mihaela.vetan@cries.ro.

Aplicanții trebuie să dovedească, prin portofoliu, că au minimum 3 ani de experiență artistică (expoziții, proiecte, colaborări, publicații etc.).

Toate condițiile sunt prezentate pe larg în Regulamentul de participare la rezidența artistică gastronomică „Gusturi în schimbare”, disponibil pe site-ul CRIES, aici.

Un juriu multidisciplinar va desemna apoi câștigătorul/ câștigătorii. Vor fi selectați o persoană/ un proiect câștigător și încă două persoane/ proiecte pe lista de rezervă.

Câștigătorul va avea la dispoziție două luni (august-septembrie 2026), pentru a pregăti lucrarea artistică/ proiectul care abordează tematica propusă, iar în luna octombrie este programată prezentarea rezultatului produs.

Rezidența „Gusturi în schimbare” este organizată în cadrul proiectului „LA PAS/ Slowing Down” implementat de Asociația CRIES – Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare. Proiectul face parte din Programul prioritar cu caracter multianual „Repere în cultură”, finanțat de Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte.

Cum aplici la rezidența „Gusturi în schimbare”

Aplicațiile se depun exclusiv electronic, prin email, la mihaela.vetan@cries.ro, până în 26 iunie 2026, ora 00:00. Aplicațiile transmise după termenul-limită nu sunt luate în considerare. Pentru clarificări sau detalii, organizatorii pot fi contactați la lapas@cries.ro.

Cine poate aplica

artiști vizuali, artiști culinari și practicieni interdisciplinari;

grupuri artistice formale sau informale;

bucătari profesioniști sau amatori interesați de practici culinare sustenabile;

cercetători din antropologie alimentară, studii culturale, științele mediului sau domenii conexe;

activiști și practicieni implicați în proiecte de sustenabilitate și alimentație responsabilă;

jurnaliști, autori sau creatori de conținut preocupați de relația dintre schimbările climatice, gastronomie și cultura alimentară.

Fiecare candidat sau grup poate depune o singură aplicație.

Condiții de eligibilitate (cumulative)

minimum 3 ani de experiență într-un domeniu relevant pentru apel, dovedită prin CV profesional sau portofoliu artistic;

vârsta de minimum 18 ani împliniți la data depunerii aplicației;

cetățenie română sau rezidență pe teritoriul României;

asumarea integrală a răspunderii pentru implementarea proiectului propus.

Ce trebuie să conțină aplicația

formularul de înscriere completat – poate fi descărcat de aici

documente-suport care atestă experiența relevantă și interesul față de tematica apelului, precum: CV, portofoliu artistic (maximum 10 pagini), linkuri către proiecte anterioare, publicații sau alte materiale relevante.

Regulamentul de participare, aici.

Citeste mai mult

Internațional

Cristian Mungiu a câștigat, pentru a doua oară, trofeul „Palme d’Or“, la Cannes

Publicat

pe

Cineastul român Cristian Mungiu, a câștigat trofeul Palme d’Or la cea de-a 79-a ediție a Festivalului de Film de la Cannes, cu ungmetrajul „Fjord“.

Filmul a mai cucerit patru distincții: Premiul François Chalais (François Chalais Prize), Prix de la Citoyenneté (Citizenship Award), Premiul Juriului Ecumenic (Ecumenical Jury Prize) şi Premiul FIPRESCI (International Critics’ Prize).

Filmul „Fjord“ este o dramă despre complexitatea moralității, cu acțiunea în Norvegia, unde un cuplu evanghelic foarte credincios româno-norvegian se stabilește împreună cu cei cinci copii ai săi și pare, la început, că se integrează fără probleme într-o societate care își proclamă toleranța și respectul față de minorități.

Însă totul se schimbă brusc atunci când apar suspiciuni de violență domestică împotriva copiilor. Autoritățile norvegiene încep să-i privească cu ochi critici pe cei doi soți, pun la îndoială educația lor strictă, care exclude utilizarea platformei video YouTube și a smartphone-urilor, și le critică credința religioasă.

Tensiunea crește până când se declanșează o procedură de plasament care îi vizează pe copii, inclusiv pe cel mai mic dintre frați, un nou-născut care era încă alăptat de mama sa.

Regizorul și scenaristul român Cristian Mungiu a devenit astfel cel de-al 10-lea cineast din istoria Festivalului de la Cannes care a câștigat de două ori mult râvnitul trofeu Palme d’Or – la 19 ani după victoria sa repurtată cu filmul ‘4 luni, 3 săptămâni și 2 zile’ în 2007.

Niciun cineast nu a câștigat de trei ori acest premiu.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite