Ne găsiți și pe:

Actualitate

Începe Anul Nou chinezesc

Publicat

pe

Sărbătorit în întreaga Asie, cu excepţia Japoniei, Anul Nou chinezesc, care începe duminică, 7 februarie, aduce cu el şi respectarea cu sfinţenie a unor tradiţii şi obiceiuri. Câteva dintre ele sunt trecute în revistă de ouest-france.fr şi lechinois.com, în cadrul unor interviuri cu Yangsong Guillou, preşedintă a Asociaţiei franco-chineze din Quimper, şi Antoine Nguyen, vice-preşedinte.

În 2016 Anul Nou chinezesc începe în China luni, 8 februarie, (duminică, 7 februarie, în America şi Europa) şi se termină în 27 ianuarie 2017. Calendarul este lunar şi nu se sărbătoreşte mereu la aceeaşi dată. Evenimentul de început al anului se numeşte Sărbătoarea Primăverii, marcând sfârşitul iernii şi venirea noului anotimp care înseamnă revenirea la lucrările câmpului. Durează 15 zile şi ia sfârşit cu Sărbătoarea Luminilor, fiind cea mai importantă sărbătoare tradiţională chinezească.

Cu această ocazie, toată lumea poartă haine noi şi se face curăţenie mare în case. Uşile sunt împodobite cu panglici roşii cu diferite inscripţii, iar femeile nu prididesc cu pregătirea unor mâncăruri specifice diferitelor regiuni. În nordul Chinei, de exemplu, unde se cultivă grâu, foarte folosit este ravioli. Cuvântul chinez pentru „ravioli” înseamnă „răsărit de soare”.

În cadrul celor 15 zile în care se sărbătoreşte venirea Anului Nou, primele două sunt dedicate familiilor maternă şi paternă. Se evită cu grijă orice subiect supărător pentru a nu dezonora familia. Timp de o săptămână nu se merge la frizer sau la coafor şi nu se poate mătura spre exteriorul casei. Simbolic, acest lucru înseamnă că trebuie păstrate în casă toate bunurile. Copiii primesc cadouri, constând în plicuri roşii cu bani. Cu cât sunt mai generoşi, cu atât cei care oferă vor câştiga mai mulţi bani în cursul anului.

Anul Maimuţei este un semn bun, care se adaugă focului, numele complet pentru 2016 fiind Anul Maimuţei de Foc. Fiecare va parcurge diferit acest an, în funcţie de propriul său semn chinezesc. Cine este maimuţă poate avea un an excelent sau, dimpotrivă, poate însemna un moment foarte dificil.

Ornamentul specific al Anului Nou sunt lampioanele roşu aprins, pe care sunt inscripţionate cu auriu cuvinte ca „Fu” (bogăţie). În satul Tuntou din provincia Hebei (nord), aflat la 270 de kilometri sud-vest de Beijing, care se recomandă drept „capitala lampioanelor”, se produc între 80 şi 90% dintre cele utilizate în China. Lampioanele vor fi agăţate în căminele a 1,37 de miliarde de chinezi în seara de 7 februarie, la revelionul de Anul Nou, tradiţională reuniune de familie, echivalentă ca importanţă cu Crăciunul la creştini.

Din acest motiv, în această perioadă are loc cel mai mare ‘exod’ festiv de pe planetă, întrucât trecerea în noul an trebuie să îi găsească pe toţi chinezii împreună cu familia lor. Prin urmare, milioane de locuitori ai acestei ţări vor călători, uneori pe distanţe foarte mari, în perioada Festivalului primăverii.

La Tuntou, localitate specializată în producerea artizanală a lampioanelor de aproape 40 de ani, nu există uzine gigantice, ci o mulţime de ateliere unde sarcinile sunt atent împărţite, fiecare familie efectuând o operaţiune precisă: armătura metalică, „pielea” exterioară – din ţesături textile, chiar mătase – sau inscripţii decorative. Lampioanele roşii – culoare simbolică a norocului în China – sunt omniprezente în peisajul urban şi rural, fiind puse la toate ocaziile importante: căsătorie, deschiderea unei afaceri şi de Anul Nou.

” În afară de perioada de vârf a sărbătorilor, primim şi comenzi speciale, de exemplu modele gigantice sau pentru decorarea oraşului Interzis din Beijing”, spune Bai Liwei, liderul Partidului comunist din sat. „Anual se produc zeci de milioane de perechi şi se vând toate sau aproape toate. O parte din ele sunt exportate în Asia de Sud-Est, Statele Unite sau Japonia. Activitatea a devenit stâlpul economic al satului”, adaugă el.

Cu caractere aurite sunt inscripţionate diferite cuvinte cu semnificaţie pozitivă, ca „fericire”, „linişte”, „familie”. Inscripţiile ajung să aibă însă şi un caracter politic. „Pe majoritatea lampioanelor este trecută una din cele 12 +valori centrale ale socialismului+ promovate de preşedintele Xi Jinping”, arată Bai Liwei. Prin urmare, în majoritatea căminelor din China vor trona de Anul Nou chinezesc lampioane cu „democraţie”, „egalitate”, „guvernare conform legii” sau „patriotism”.

AGERPRES

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Administrație

IPS Ioan Selejan, mitropolitul Banatului, propus pentru titlul de Cetățean de Onoare al Timișoarei alături de alte cinci personalități publice

Publicat

pe

Cu ocazia Zilei Timișoarei, primarul Dominic Fritz va înainta Consiliului Local propunerea ca șase personalități care au avut o contribuție importantă la viața comunității să primească titlul de Cetățean de Onoare. Cei propuși sunt Înaltpreasfinția Sa Ioan Selejan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, profesorul Vladimir Tismăneanu, jurnalista Brîndușa Armanca, Laila Onu, fondatoarea Fundației „Pentru Voi”, omul de televiziune Virgil Ianțu și Elisabeta Moldovan, reprezentantă a drepturilor persoanelor cu dizabilități.

„Ca în fiecare an de ziua orașului îi onorăm pe cei care sunt modele pentru comunitatea noastră și care și-au legat numele de destinul Timișoarei. Și anul acesta avem personalități active în domenii diverse: social, cultură, educație, implicare civică. Le mulțumesc pentru dedicarea față de Timișoara și timișoreni. Decernarea titlurilor va avea loc chiar în 3 August, într-o gală festivă ce va avea loc la Filarmonica Banatul, de la ora 17:30. În cazul profesorului Vladimir Tismăneanu, îi vom decerna acest titlu la o dată pe care o vom stabili de comun acord pentru o vizită la Timișoara”, spune primarul Dominic Fritz.

Prin această distincție, municipalitatea aduce recunoaștere unor oameni care, prin munca și dedicarea lor, au avut un impact în comunitate și au dus mai departe numele Timișoarei.

Înaltpreasfinția Sa Ioan Selejan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, slujește de peste un deceniu în Banat, timp în care a devenit o prezență importantă în viața spirituală și socială a Timișoarei. De-a lungul anilor, a susținut educația, cultura și dialogul dintre oameni, fiind implicat în numeroase proiecte dedicate comunității și binelui comun.

De peste trei decenii, Laila Onu este una dintre vocile care au schimbat în bine viața persoanelor cu dizabilități, prin promovarea dreptului acestora la o viață independentă și demnă. A pus bazele unora dintre primele servicii comunitare pentru copii și adulți cu dizabilități intelectuale din România și conduce Fundația „Pentru Voi”, care oferă sprijin pentru aproximativ 200 de beneficiari. Prin activitatea sa, a contribuit la dezvoltarea unor servicii care au devenit modele la nivel național și a promovat drepturile persoanelor cu dizabilități.

Brîndușa Armanca este una dintre vocile importante ale jurnalismului și culturii timișorene, cu o carieră dedicată promovării libertății de exprimare, valorilor democratice și dialogului. A contribuit la dezvoltarea presei regionale, la formarea unor generații de jurnaliști și la promovarea imaginii orașului prin proiectele sale jurnalistice și culturale. Prin activitatea sa, inclusiv prin documentarele dedicate Timișoarei și Banatului, a contribuit la păstrarea memoriei și identității culturale a orașului.

Elisabeta Moldovan este un exemplu de curaj și implicare, transformând propria experiență de viață într-un demers dedicat promovării drepturilor persoanelor cu dizabilități și susținerii vieții independente în comunitate. Prin activitatea sa în cadrul Asociației „Ceva de Spus” și prin proiectele dezvoltate la Timișoara, precum UnLoc și OilRight, a contribuit la crearea unor oportunități prin care persoanele cu dizabilități să poată trăi mai independent, să fie ascultate și să facă parte activ din comunitate.

Virgil Ianțu este unul dintre cei mai apreciați oameni de televiziune și promotori ai educației prin cultură din România. S-a născut la Timișoara și și-a început formarea profesională pe băncile Colegiului Național de Artă „Ion Vidu”, unde a studiat vioara. Prin emisiuni precum „Vrei să fii milionar?” sau „Copiii spun lucruri trăsnite”, dar și prin proiectele dedicate copiilor și familiilor, a promovat educația, dialogul între generații și valorile autentice. A rămas mereu apropiat de orașul natal, pe care l-a reprezentat cu profesionalism și mândrie în spațiul public.

Vladimir Tismăneanu este unul dintre cei mai cunoscuți cercetători ai comunismului și ai istoriei recente a României, profesor de științe politice la University of Maryland din Statele Unite ale Americii și autor al unor lucrări apreciate la nivel internațional. Prin cărțile și studiile sale, a contribuit la înțelegerea perioadei comuniste și la păstrarea memoriei celor care au suferit în timpul regimului totalitar. A susținut libertatea, democrația și respectul pentru adevărul istoric – valori care se regăsesc în spiritul Timișoarei, oraș simbol al Revoluției din 1989. Decernarea titlului va avea loc la o dată ulterioară.

Titlul de „Cetățean de Onoare” reprezintă cea mai înaltă distincție de Consiliul Local personalităţilor care, prin merite deosebite, au contribuit la promovarea valorilor şi imaginii oraşului la nivel naţional şi internaţional.

Proiectele de hotărâre privind acordarea titlului de Cetățean de Onoare pot fi consultate la următoarea adresă: https://www.primariatm.ro/proiecte-hcl

Citeste mai mult

Cultură

Ziua Județului Timiș, ediția 2026. Spectacol de gală al Festivalului-concurs „Lada cu zestre“

Publicat

pe

Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș, vaq organiza celebrarea județului Timiș printr-o horă timișeană și un spectacolul de gală al Festivalului – Concurs „Lada cu Zestre” în 28 iulie 2026 în centrul Timișoarei.

Programul începe cu o horă timișeană în Piața Victoriei la ora 18:30, la care vor participa localitățile câștigătoare ale Festivalului – Concurs „Lada cu Zestre”, ediția a XIX-a, 2026. 11 localități din județul Timiș: Sânnicolu Mare, Deta, Checea, Voiteg, Victor Vlad Delamarina, Remetea Mare, Făget, Parța, Comloșu Mare, Ghilad, Ghiroda și Ansamblul Profesionist Banatul vor aduce la Timișoara cei mai de seamă reprezentanți într-un spectacol folcloric desfășurat în Piața Sf. Gheorghe la ora 19:00.

Spectacolul va fi prezentat de Maria Borțun Popescu. Accesul este liber.

Sărbătorită anual pe 28 iulie, Ziua Județuluji Timiș marchează un moment de reflecție și recunoștință față de trecutul istoric al regiunii și față de contribuția sa la construcția identității naționale, dar și o panoramă culturală a momentului actual. Data se referă la anul 1919, când administrația românească a fost instaurată oficial în Banat, reprezentând un pas esențial în unificarea teritorială a României.

Foto: Arhivă

Citeste mai mult

Administrație

ATENȚIE șoferi! Restricții de circulație pe Bulevardul Revoluției 1989 din Timișoara

Publicat

pe

La solicitarea Societății Drumuri Municipale (SDM), comisia de circulație din cadrul Primăriei Municipiului Timișoara a avizat închiderea etapizată a traficului rutier pe bulevardul Revoluției  1989, începând din 23 iulie 2026, pe sensul de mers Pod Decebal – strada Hector.

Restricțiile sunt necesare pentru lucrările de înlocuire a covorului asfaltic și de aducere la cotă a capacelor de cămine, intervenții care urmăresc îmbunătățirea condițiilor de circulație și creșterea durabilității infrastructurii rutiere.

Astfel,  într-o primă etapă, în perioada 23 iulie 2026 – 27 iulie 2026, atât parcările, cât și circulația rutieră de pe banda 1, vor fi închise pe bulevardul Revoluției 1989, pe tronsonul cuprins între strada Andrei Mocioni și strada Hector.

De asemenea, în perioada 25 iulie 2026 – 26 iulie 2026 se va închide traficul rutier și la intersecția dintre bulevardul Revoluției 1989 și strada Nicolae Filipescu.

În etapa a doua, în perioada 28 iulie 2026 – 1 august 2026, se va închide circulația rutieră pe banda 2 de pe bulevardul Revoluției 1989, pe tronsonul cuprins între strada Andrei Mocioni și strada Hector, fără închiderea intersecției cu strada Nicolae Filipescu.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite