Ne găsiți și pe:

Internațional

Cârnații de Pleșcoi – produs românesc protejat european

Publicat

acum 7 ani

pe

„Cârnaţii de Pleşcoi” au dobândit denumirea de „Indicaţie Geografică Protejată” la nivel european, produsul din carne fiind al şaselea din România înregistrat în sistemele de calitate din UE. Consumatorii vor avea certitudinea că produsul din categoria „IGP” respectă normele de calitate, fiind evitate astfel falsurile de pe piaţă. Protecţia la nivel european a fost solicitată de către Asociaţia pentru promovarea cârnaţilor de Pleşcoi, înfiinţată în anul 2009. 

România are, începând cu 4 octombrie, un nou nume pe lista produselor recunoscute oficial la nivel european. „Cârnații de Pleșcoi” au primit aprobarea Comisiei Europene pentru a deveni produs cu „Indicație Geografică Protejată“ (IGP), după cum a anunţat, într-un comunicat, Executivul european.

Asociaţia pentru promovarea cârnaţilor de Pleşcoi, înfiinţată în anul 2009, a solicitat protecţia la nivel european „din dorinţa de a duce mai departe tradiţia şi de a păstra gustul autentic al cârnaţilor de Pleşcoi”, potrivit informaţiilor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Cârnaţii de Pleşcoi sunt produşi dintr-un amestec de carne de oaie şi vită, uneori şi carne de capră, condimentaţi cu ardei roşu, usturoi şi cimbru, combinaţie de ingrediente ce le conferă un gust unic, cunoscut şi renumit pe teritoriul României începând din secolul al XIII-lea. Reţeta a fost transmisă din generaţie în generaţie, deoarece prepararea cârnaţilor şi valorificarea lor reprezenta principala sursă de venit a localnicilor din Pleşcoi (Buzău), mai susţin reprezentanţii MADR.

Cârnaţii de Pleşcoi se fabrică şi se comercializează afumaţi şi crud-uscaţi afumaţi.

Produsul se alătură celorlalte cinci produse alimentare românești protejate în UE, şi anume „Scrumbia de Dunăre afumată”, „Novacul afumat din Țara Bârsei”, „Salamul de Sibiu” și „Magiunul de prune de Topoloveni” (toate patru sunt „Indicaţii Geografice Protejate“) şi „Telemeaua de Ibănești”, înregistrată pe sistemul de calitate „Denumire de Origine Protejată” – DOP. De ase­menea, la comisie se mai află depuse documentaţiile pentru încă cinci produse în scopul dobândirii protecţiei europene, din care patru pentru sistemul de calitate IGP: „Telemea de Sibiu”, „Caşcaval de Săveni”, „Salată cu icre de știucă de Tulcea”, „Plăcintă dobrogeană”, iar produsul „Salată tradiţională cu icre de crap” este înscris pentru dobândirea protecţiei europene „Specialitate Tradiţională Garantată”.

Denumirea şi sigla „Indicaţia Geografică Protejată” garantează consumatorului că acel produs are o anumită calitate, reputaţie, care respectă reţeta originară, iar cel puţin una dintre etapele de producţie se desfăşoară în zona geografică delimitată. La nivel european sunt înregistrate 1.450 de produse protejate, ţările cu cele mai multe produse înregistrate fiind Franţa, Spania şi Italia.

170
Știri asemănătoare
Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Internațional

Program de training pentru tinerii jurnaliști din România. Cine poate să aplice

Publicat

acum 2 săptămâni

pe

6 iulie 2026

de

Biroul de Legătură al Parlamentului European în România lansează ediţia anului 2026 a programului de training în domeniul afacerilor europene pentru tineri jurnalişti.

„European Parliament Training Programme for Young Journalists“ se va desfășura la Constanța, în perioada 26 – 28 octombrie 2026. Activitățile includ un prim modul concentrat pe cunoștințele generale despre funcționarea Uniunii Europene, precum și pe activitatea mass-media pe teme legate de UE. Cei mai buni dintre jurnaliștii care finalizează prima parte a programului vor avea oportunitatea de a parcurge un al doilea modul, ce va avea loc la Bruxelles sau Strasbourg, la sediul Parlamentului European.

Costurile de transport și cazare în Constanța sunt acoperite de organizatori.

Condiții de eligibilitate

Pentru înscrierea la primul modul de training tinerii jurnaliști trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

– să fie absolvenți ai unui program de studii universitare de licență;

– să aibă o experiență de lucru în instituții de presă care să nu depășească în total trei ani;

– să manifeste un interes pentru temele europene.

Tinerii jurnaliști interesați pot transmite dosarul de candidatură la adresa de e-mail epbucarest@europarl.europa.eu, în intervalul 15 iulie 2026 – 31 august 2026.

Dosarul de candidatură este compus din:

– O scrisoare de intenție de cel mult o pagină, redactată în limba română, care va prezenta motivația participării, interesul pentru domeniul afacerilor europene și impactul preconizat al acestui program pentru viitorul profesional al candidatului;

– Curriculum Vitae, redactat în limba română;

– Copie după legitimația de presă sau scrisoare de recomandare de la instituția de presă cu care colaborează candidatul;

– O selecție de 2 link-uri cu materiale de presă publicate (articole, reportaje scrise, audio sau video).

Evaluarea candidaturilor se va face în baza criteriilor următoare: claritatea și coerenţa materialelor, veridicitatea informațiilor, abilitățile multimedia, sensibilitatea culturală, diversitate și incluziune.

Rezultatele selecției candidaturilor vor fi anunțate la finalul lunii septembrie.

Context

„European Parliament Training Programme for Young Journalists” este un exercițiu de consolidare a capacităților jurnalistice în domeniul Uniunii Europene ale tinerilor profesioniști din mass-media. Programul are scopul de a contribui la o mai bună înțelegere atât a modului în care funcționează Uniunea Europeană și Parlamentul European, cât și a democrației parlamentare și a valorilor pe care aceasta le reprezintă.Training-ul pentru tineri jurnaliști este un program al Parlamentului European, gestionat și implementat de un consorțiu format din Hikari Group si European Media Connections.

Contact

Pentru informații suplimentare vă rugăm să ne contactați la: epbucarest@europarl.europa.eu sau la telefon +40 788 788 879.

7
Citeste mai mult

Internațional

Cristian Mungiu a câștigat, pentru a doua oară, trofeul „Palme d’Or“, la Cannes

Publicat

acum 2 luni

pe

24 mai 2026

de

Cineastul român Cristian Mungiu, a câștigat trofeul Palme d’Or la cea de-a 79-a ediție a Festivalului de Film de la Cannes, cu ungmetrajul „Fjord“.

Filmul a mai cucerit patru distincții: Premiul François Chalais (François Chalais Prize), Prix de la Citoyenneté (Citizenship Award), Premiul Juriului Ecumenic (Ecumenical Jury Prize) şi Premiul FIPRESCI (International Critics’ Prize).

Filmul „Fjord“ este o dramă despre complexitatea moralității, cu acțiunea în Norvegia, unde un cuplu evanghelic foarte credincios româno-norvegian se stabilește împreună cu cei cinci copii ai săi și pare, la început, că se integrează fără probleme într-o societate care își proclamă toleranța și respectul față de minorități.

Însă totul se schimbă brusc atunci când apar suspiciuni de violență domestică împotriva copiilor. Autoritățile norvegiene încep să-i privească cu ochi critici pe cei doi soți, pun la îndoială educația lor strictă, care exclude utilizarea platformei video YouTube și a smartphone-urilor, și le critică credința religioasă.

Tensiunea crește până când se declanșează o procedură de plasament care îi vizează pe copii, inclusiv pe cel mai mic dintre frați, un nou-născut care era încă alăptat de mama sa.

Regizorul și scenaristul român Cristian Mungiu a devenit astfel cel de-al 10-lea cineast din istoria Festivalului de la Cannes care a câștigat de două ori mult râvnitul trofeu Palme d’Or – la 19 ani după victoria sa repurtată cu filmul ‘4 luni, 3 săptămâni și 2 zile’ în 2007.

Niciun cineast nu a câștigat de trei ori acest premiu.

8
Citeste mai mult

Internațional

Cu bicicleta la Zrenjanin. Se deschide, temporar, punctul de frontieră cu Serbia

Publicat

acum 4 luni

pe

28 martie 2026

de

La inițiativa Consiliului Județean Timiș, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră Române a aprobat și în acest an deschiderea temporară a unui punct de trecere a frontierei pietonal și naval, pe canalul Bega.

Ca urmare a interesului crescut din anii precedenți, Consiliul Județean Timiș a solicitat deschiderea punctului de frontieră în anumite perioade stabilite, pe traseul Timișoara – Zrenjanin.

Weekend-urile în care trecerea graniței va fi posibilă sunt următoarele:

  • 28–29 martie 2026, pietonal (biciclete);
  • 25–26 aprilie 2026 pietonal (biciclete);
  • 2–3 mai 2026 pietonal (biciclete);
  • 7–10 mai 2026 pietonal (biciclete);
  • 29–31 mai 2026 pietonal (biciclete) și naval/portuar pentru ambarcațiuni.

În toate aceste intervale, trecerea frontierei se va face între orele 08:00 și 20:00, în baza unui document de identitate valabil, cu respectarea reglementărilor în vigoare. În perioada 29–31 mai, traversarea va fi posibilă inclusiv pe apă.

Bicicliștii vor avea astfel posibilitatea de a parcurge traseul dintre Timișoara și Zrenjanin pe cea mai lungă pistă de biciclete din România, amenajată pe digul canalului Bega. Traseul are o lungime totală de aproximativ 70 de kilometri, dintre care 37 de kilometri pe teritoriul României.

Acest proiect contribuie la promovarea mobilității sustenabile și a cicloturismului în zona transfrontalieră, valorificând potențialul turistic al regiunii și încurajând un stil de viață activ.

În acest proiect, Consiliul Județean Timiș este partener alături de Administrația Bazinală de Apă Banat și de Primăria Zrenjanin.

Cei interesați să petreacă sfârșitul de săptămână la Zrenjanin pot găsi oportunități de cazare și locații de luat masa pe pagina de internet www.visitzrenjanin.com .

8
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite