Clasată în mod constant printre ţările cele mai proeu­ro­pene, de la aderarea sa la Uniunea Europeană (UE) în 2007, România preia peste câteva zile președinția Con­siliului UE, urmând să dețină, în următoarele șase luni, un rol-cheie în impulsionarea şi organizarea negocierilor între cele 28 de state membre ale Uniunii.

Și aceasta, într-o perioadă nu tocmai liniștită – ieșirea Marii Britanii din UE, alegeri europene. Dar, în același timp, este și o oportunitate de a contribui la păstrarea unităţii europene şi la consolidarea proiectului european.

Bucureştiul va deţine pentru prima dată, începând cu 1 ianuarie 2019, preşedinţia semestrială a UE, într-o perioadă dificilă pentru Uniunea Europeană, care se va confrunta cu ieșirea Marii Britanii din Uniune, cu negocieri privind viitorul buget comunitar şi cu alegeri europene care se așteaptă să consfin­ţească ascensiunea partidelor eurosceptice.

Potrivit preşedintelui Klaus Iohannis, exercitarea de către România a primei sale preşedinţii a Consiliului UE va reprezenta un moment foarte important pentru ţara noastră, o oportunitate de a contribui la păstrarea unităţii europene şi la consolidarea proiectului european, iar unul dintre obiectivele mandatului României este demararea cât mai rapidă a negocierilor privind relaţiile viitoare dintre Uniune şi Marea Britanie.

Consiliul Uniunii Europene reprezintă guvernele statelor membre şi este format din miniştrii de resort sau secretarii de stat din fiecare ţară UE. Fiecare stat membru al Uniunii deţine preşedinţia prin rotaţie pe o perioadă de şase luni. Împreună cu Parlamentul European, Consiliul este principalul organism cu putere decizională al Uniunii Europene, conform www.consilium.europa.eu.

Consiliul se întruneşte în diferite formule la nivelul miniştrilor sau secretarilor de stat din statele membre, în funcţie de tematica care urmează să fie discutată. Preşedinţia rotativă organizează şi conduce toate reuniunile Consiliului Uniunii Europene, excepţie făcând Consiliul Afaceri Externe, și este responsabilă de implementarea hotărârilor luate de Consiliu privind legislaţia europeană, asigurarea continuităţii în ce priveşte agenda Uniunii Europene, procesele legislative şi cooperarea între statele membre.

Peste 150 de grupuri de lucru şi comitete, formate din oficiali ai tuturor statelor membre, sprijină activitatea miniştrilor care analizează propunerile în diferitele configuraţii ale Consiliului UE.

România a preluat deja, prin miniștrii de resort, preşedinţia Consiliului miniştrilor mediului, preşedinția Consiliului Afaceri Generale (care reunește miniştrii pentru afaceri europene), preşedinţia Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (care reunește miniștrii europeni de justiție), preşedinţia Consiliului pe domeniul sănătate (care reunește miniștrii europeni ai sănătății).

Astfel, în domeniul mediului, începând din data de 1 ianuarie 2019, pentru o perioadă de şase luni, ministrul român al mediului va prezida şi coordona lucrările Consiliului miniştrilor mediului, cu sprijinul Secretariatului General al Consiliului, și va avea ca teme prioritare: schimbările climatice, dezvoltarea durabilă, biodiversitatea şi managementul apelor.

În domeniul afaceri generale, câteva din dosarele care vor fi pe masa preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene sunt cel al extinderii Uniunii Europene, dar și Cadrul Financiar Multianual 2021-2027.

Potrivit ministrului delegat pentru afaceri europene, George Ciamba, care va conduce, în următoarele șase luni, Consiliul Afaceri Generale, România este pregătită să menţină acelaşi ritm susţinut al discuţiilor referitoare la noul buget al Uniunii pentru realizarea de progrese consistente.

În domeniul justiţie şi afaceri interne, viitoarea preşedinţie a României are ca priorități: avansarea negocierilor referitoare la propunerea de Regulament privind probele electronice în materie penală şi obţinerea abordării generale asupra propunerii de Directivă din acelaşi pachet legislativ; finalizarea dosarului privind Regulamentul Bruxelles II bis; numirea procurorului-şef european şi consolidarea recunoaşterii reciproce în materie penală.

În domeniul sănătăţii, programul preşedinţiei române cuprinde cinci teme prioritare care se referă la rezistenţa antimicrobiană, vaccinarea, accesul egal la medicamente al pacienţilor din UE, mobilitatea pacienţilor şi sănătatea digitală (eHealth).