Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Internațional

România – în fruntea Consiliului Uniunii Europene

Publicat

acum 7 ani

pe

Clasată în mod constant printre ţările cele mai proeu­ro­pene, de la aderarea sa la Uniunea Europeană (UE) în 2007, România preia peste câteva zile președinția Con­siliului UE, urmând să dețină, în următoarele șase luni, un rol-cheie în impulsionarea şi organizarea negocierilor între cele 28 de state membre ale Uniunii.

Și aceasta, într-o perioadă nu tocmai liniștită – ieșirea Marii Britanii din UE, alegeri europene. Dar, în același timp, este și o oportunitate de a contribui la păstrarea unităţii europene şi la consolidarea proiectului european.

Bucureştiul va deţine pentru prima dată, începând cu 1 ianuarie 2019, preşedinţia semestrială a UE, într-o perioadă dificilă pentru Uniunea Europeană, care se va confrunta cu ieșirea Marii Britanii din Uniune, cu negocieri privind viitorul buget comunitar şi cu alegeri europene care se așteaptă să consfin­ţească ascensiunea partidelor eurosceptice.

Potrivit preşedintelui Klaus Iohannis, exercitarea de către România a primei sale preşedinţii a Consiliului UE va reprezenta un moment foarte important pentru ţara noastră, o oportunitate de a contribui la păstrarea unităţii europene şi la consolidarea proiectului european, iar unul dintre obiectivele mandatului României este demararea cât mai rapidă a negocierilor privind relaţiile viitoare dintre Uniune şi Marea Britanie.

Consiliul Uniunii Europene reprezintă guvernele statelor membre şi este format din miniştrii de resort sau secretarii de stat din fiecare ţară UE. Fiecare stat membru al Uniunii deţine preşedinţia prin rotaţie pe o perioadă de şase luni. Împreună cu Parlamentul European, Consiliul este principalul organism cu putere decizională al Uniunii Europene, conform www.consilium.europa.eu.

Consiliul se întruneşte în diferite formule la nivelul miniştrilor sau secretarilor de stat din statele membre, în funcţie de tematica care urmează să fie discutată. Preşedinţia rotativă organizează şi conduce toate reuniunile Consiliului Uniunii Europene, excepţie făcând Consiliul Afaceri Externe, și este responsabilă de implementarea hotărârilor luate de Consiliu privind legislaţia europeană, asigurarea continuităţii în ce priveşte agenda Uniunii Europene, procesele legislative şi cooperarea între statele membre.

Peste 150 de grupuri de lucru şi comitete, formate din oficiali ai tuturor statelor membre, sprijină activitatea miniştrilor care analizează propunerile în diferitele configuraţii ale Consiliului UE.

România a preluat deja, prin miniștrii de resort, preşedinţia Consiliului miniştrilor mediului, preşedinția Consiliului Afaceri Generale (care reunește miniştrii pentru afaceri europene), preşedinţia Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (care reunește miniștrii europeni de justiție), preşedinţia Consiliului pe domeniul sănătate (care reunește miniștrii europeni ai sănătății).

Astfel, în domeniul mediului, începând din data de 1 ianuarie 2019, pentru o perioadă de şase luni, ministrul român al mediului va prezida şi coordona lucrările Consiliului miniştrilor mediului, cu sprijinul Secretariatului General al Consiliului, și va avea ca teme prioritare: schimbările climatice, dezvoltarea durabilă, biodiversitatea şi managementul apelor.

În domeniul afaceri generale, câteva din dosarele care vor fi pe masa preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene sunt cel al extinderii Uniunii Europene, dar și Cadrul Financiar Multianual 2021-2027.

Potrivit ministrului delegat pentru afaceri europene, George Ciamba, care va conduce, în următoarele șase luni, Consiliul Afaceri Generale, România este pregătită să menţină acelaşi ritm susţinut al discuţiilor referitoare la noul buget al Uniunii pentru realizarea de progrese consistente.

În domeniul justiţie şi afaceri interne, viitoarea preşedinţie a României are ca priorități: avansarea negocierilor referitoare la propunerea de Regulament privind probele electronice în materie penală şi obţinerea abordării generale asupra propunerii de Directivă din acelaşi pachet legislativ; finalizarea dosarului privind Regulamentul Bruxelles II bis; numirea procurorului-şef european şi consolidarea recunoaşterii reciproce în materie penală.

În domeniul sănătăţii, programul preşedinţiei române cuprinde cinci teme prioritare care se referă la rezistenţa antimicrobiană, vaccinarea, accesul egal la medicamente al pacienţilor din UE, mobilitatea pacienţilor şi sănătatea digitală (eHealth).

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Internațional

Cristian Mungiu a câștigat, pentru a doua oară, trofeul „Palme d’Or“, la Cannes

Publicat

acum 3 săptămâni

pe

24 mai 2026

de

Cineastul român Cristian Mungiu, a câștigat trofeul Palme d’Or la cea de-a 79-a ediție a Festivalului de Film de la Cannes, cu ungmetrajul „Fjord“.

Filmul a mai cucerit patru distincții: Premiul François Chalais (François Chalais Prize), Prix de la Citoyenneté (Citizenship Award), Premiul Juriului Ecumenic (Ecumenical Jury Prize) şi Premiul FIPRESCI (International Critics’ Prize).

Filmul „Fjord“ este o dramă despre complexitatea moralității, cu acțiunea în Norvegia, unde un cuplu evanghelic foarte credincios româno-norvegian se stabilește împreună cu cei cinci copii ai săi și pare, la început, că se integrează fără probleme într-o societate care își proclamă toleranța și respectul față de minorități.

Însă totul se schimbă brusc atunci când apar suspiciuni de violență domestică împotriva copiilor. Autoritățile norvegiene încep să-i privească cu ochi critici pe cei doi soți, pun la îndoială educația lor strictă, care exclude utilizarea platformei video YouTube și a smartphone-urilor, și le critică credința religioasă.

Tensiunea crește până când se declanșează o procedură de plasament care îi vizează pe copii, inclusiv pe cel mai mic dintre frați, un nou-născut care era încă alăptat de mama sa.

Regizorul și scenaristul român Cristian Mungiu a devenit astfel cel de-al 10-lea cineast din istoria Festivalului de la Cannes care a câștigat de două ori mult râvnitul trofeu Palme d’Or – la 19 ani după victoria sa repurtată cu filmul ‘4 luni, 3 săptămâni și 2 zile’ în 2007.

Niciun cineast nu a câștigat de trei ori acest premiu.

0
Citeste mai mult

Internațional

Cu bicicleta la Zrenjanin. Se deschide, temporar, punctul de frontieră cu Serbia

Publicat

acum 3 luni

pe

28 martie 2026

de

La inițiativa Consiliului Județean Timiș, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră Române a aprobat și în acest an deschiderea temporară a unui punct de trecere a frontierei pietonal și naval, pe canalul Bega.

Ca urmare a interesului crescut din anii precedenți, Consiliul Județean Timiș a solicitat deschiderea punctului de frontieră în anumite perioade stabilite, pe traseul Timișoara – Zrenjanin.

Weekend-urile în care trecerea graniței va fi posibilă sunt următoarele:

  • 28–29 martie 2026, pietonal (biciclete);
  • 25–26 aprilie 2026 pietonal (biciclete);
  • 2–3 mai 2026 pietonal (biciclete);
  • 7–10 mai 2026 pietonal (biciclete);
  • 29–31 mai 2026 pietonal (biciclete) și naval/portuar pentru ambarcațiuni.

În toate aceste intervale, trecerea frontierei se va face între orele 08:00 și 20:00, în baza unui document de identitate valabil, cu respectarea reglementărilor în vigoare. În perioada 29–31 mai, traversarea va fi posibilă inclusiv pe apă.

Bicicliștii vor avea astfel posibilitatea de a parcurge traseul dintre Timișoara și Zrenjanin pe cea mai lungă pistă de biciclete din România, amenajată pe digul canalului Bega. Traseul are o lungime totală de aproximativ 70 de kilometri, dintre care 37 de kilometri pe teritoriul României.

Acest proiect contribuie la promovarea mobilității sustenabile și a cicloturismului în zona transfrontalieră, valorificând potențialul turistic al regiunii și încurajând un stil de viață activ.

În acest proiect, Consiliul Județean Timiș este partener alături de Administrația Bazinală de Apă Banat și de Primăria Zrenjanin.

Cei interesați să petreacă sfârșitul de săptămână la Zrenjanin pot găsi oportunități de cazare și locații de luat masa pe pagina de internet www.visitzrenjanin.com .

0
Citeste mai mult

Internațional

8 Martie – Ziua Internațională a Femeii

Publicat

acum 3 luni

pe

7 martie 2026

de

Ziua Internaţională a Femeii, marcată în fiecare an la 8 martie, este, potrivit ONU, un prilej pentru a sărbători actele de curaj şi hotărâre ale femeilor obişnuite care au jucat un rol extraordinar în istoria ţărilor şi comunităţilor lor, de a reflecta asupra progreselor înregistrate şi de a cere schimbări.

În România, în 8 Martie este și Ziua Mamei, încă un prilej pentru a arăta recunoștință și dragoste femeilor care ne-au adus pe lume.

Ziua Mamei se serbează încă de pe vremea grecilor antici. În fiecare primăvară, aceștia o serbau pe Rhea, mama tuturor zeilor.

Mai târziu, în Anglia anilor 1800, a fost menționată „Dumincă mamei”, serbată în a patra duminică de la începerea Postului Paștelui.

În anul 1909, la 28 februarie, în Statele Unite, s-a serbat la nivel național femeia în urma unei inițiative a Partidului Socialist American, în amintirea grevei din 1908 a muncitorilor din industria textilă din New York, în care femeile au protestat împotriva condiţiilor de muncă.

Inițiativa a fost preluată în 1910 și în Europa, în cadrul Internaționalei Socialiste reunite la Copenhaga. Prima zi s-a ținut la 19 mai 1911 în Germania, Austria, Danemarca și în alte câteva țări europene. Data a fost aleasă de femeile germane pentru că, la aceeași dată, în 1848, regele Prusiei a trebuit să facă față unei revolte armate și a promis că va face o serie de reforme, inclusiv introducerea votului pentru femei.

Cu prilejul Anului Internaţional al Femeii, în 1975, Organizaţia Naţiunilor Unite a sărbătorită pentru prima dată Ziua internaţională a femeii la 8 martie.

În România, la 7 martie 2016, a intrat în vigoare Legea nr. 22/2016 pentru declararea zilei de 8 martie – Ziua Femeii şi 19 noiembrie – Ziua Bărbatului.

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite