Ne găsiți și pe:

Internațional

Avertizare. Cod roșu de ninsori în Austria

Publicat

pe

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetăţenii români care doresc să călătorească sau să tranziteze Austria cu privire la emiterea de către autorităţile locale a unui cod roşu de ninsori şi cod galben de vânt, pentru perioada 8 – 11 ianuarie 2019.

Potrivit MAE, în perioada menţionată, vor fi ninsori masive cu depunere a unui strat consistent de zăpadă (inclusiv cu pericol crescut de avalanşe), în special în landurile Tirol, Niederösterreich, Salzburg, Vorarlberg, Oberösterreich şi Steiermark.

De asemenea, pot exista blocaje în circulaţia rutieră şi drumuri închise în respectivele landuri.

Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Viena: 0043-1-503.24.65, 0043-1-505.23.81 şi 0043-1-230.95.10., apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanenţă. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de permanenţă al misiunii diplomatice a României în Austria: +43-699.117.26027.

Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de Internet http://www.mae.ro, www.meteoalarm.eu, viena.mae.ro şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia „Călătoreşte în siguranţă” care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Internațional

E-mailul are 50 de ani, o invenție care a revoluționat web-ul

Publicat

pe

E-mailul s-a născut acum 50 de ani. Cu ocazia aniversării inventării e-mailului, vă propunem o mică retrospectivă a acestui instrument revoluționar, care a modelat web-ul pe care îl cunoaștem astăzi.

Geneza e-mailului datează din 1966. În acel an, ARPA, o agenție guvernamentală americană (care în 1996 a devenit DARPA (Defense Advanced Research Projects Agency – agenția pentru proiecte avansate de cercetare în domeniul apărării”) a lansat proiectul ARPAnet (Advanced Research Projects Agency Network). Este o rețea de calcul descentralizată care permite calculatoarelor să comunice de la distanță. Vei înțelege: este strămoșul internetului. În spatele acestui proiect se află o mână de profesori universitari cunoscuți și un buget de 1 milion de dolari.

În primele sale zile, ARPAnet este deja capabil să transmită biți de date către o mână de computere din aceeași rețea. După câțiva ani de dezvoltare, cercetătorii reușesc să trimită un e-mail de la un computer conectat la ARPAnet către un dispozitiv care funcționează sub un alt sistem. Suntem în 1969 și a fost trimis primul e-mail din istorie.

Abia în 1972, e-mailul (electronic mail) ia forma pe care o știm cu toții. Ray Tomlinson, un inginer american, proaspăt absolvent, inventează adresa de e-mail. Pentru a separa numele utilizatorului de cel al computerului, el decide să adauge un semn @. Prima adresă de mai din lume a fost: tomlinson @ bbn-tenexa. În acest proces, a decis să structureze e-mailul în două căsuțe separate: recepția și trimiterea. În această nouă formă, e-mailul va avea un succes uriaș. Acum este foarte ușor pentru un utilizator să contacteze pe altul cu ajutorul computerului său.

Astăzi smartphone-ul este cel mai utilizat mijloc de transmitere a unui mail. Indiferent ce model de smartphone aveți, un Apple, Google, Samsung, Huawei sau altă marcă, în special pe smartphone-urile cu ecran mare, este foarte ușor de trimis un mail.

Din 1975 este posibil să adăugați un atașament la e-mailurile trimise. 4 ani mai târziu, apar primele canale de e-mail. La scurt timp, SPAM, acest e-mail nedorit și-a făcut apariția, conform PhonAndroid. Astăzi, spamul reprezintă o medie de 68% din traficul de e-mail pe Internet, sau 3 milioane de spam-uri pe secundă, potrivit unui studiu realizat de AltoSpam.

Ray Tomlinson inventatorul e-mailului, a declarat despre creația sa pentru The Verge în 2012. „E-mailul este folosit, în general, exact așa cum eu am considerat. În special, nu este pur și simplu un instrument de lucru sau un instrument strict personal. Toată lumea îl folosește în moduri diferite, dar fiecare îl folosește așa cum își dorește ”. În 2019, 3,9 miliarde de persoane (mai mult de jumătate din populația lumii) trimit e-mailuri zilnic. 293 miliarde de e-mailuri sunt trimise în fiecare zi.

Citeste mai mult

Internațional

STUDIU. Risipa de hrană influențează clima

Publicat

pe

Obiceiurile alimentare ar trebui să se modifice, iar risipa hranei să fie diminuată pentru a putea lupta eficient împotriva schimbărilor climatice, susţine un grup de experţi internaţionali care funcţionează sub egida ONU (GIEC).

Totodată, aceştia arată că terenurile sunt degradate, fiind supuse unor „presiuni tot mai mari” din partea oamenilor care le exploatează. Pe de altă parte, experţii atrag atenţia că 30% din hrana produsă ajunge să fie aruncată la gunoi.

Delegaţi din 195 de ţări membre al Grupului interguvernamental de experţi în evoluţia climei au adoptat, după negocieri asidue, un raport întins pe 1.200 de pagini care cuprinde nu doar studii şi argumentări ştiin­ţifice, ci şi recomandări referitoare la obiceiurile alimentare pentru a lupta eficient împotriva încălzirii globale. Concluzia documentului este că „utilizarea terenurilor nu este sustenabilă şi contribuie la schimbările climatice”, a declarat copreşedintele Valerie Masson-Delmotte, potrivit AFP.

Aceasta arată că raportul subliniază importanţa de a acţiona fără întârziere, întrucât terenurile sunt supuse „unor presiuni tot mai mari” în încercarea de a produce tot mai mult. Însă tocmai acest lucru, spun experţii, este periculos atât pentru schimbările climatice, cât şi pentru faptul că pe viitor acele terenuri exploatate intensiv vor fi secătuite de nutrienţi şi, în consecinţă, vor deveni aride şi nu vor mai produce. Paradoxal însă, „deşi terenurile produc mai multe alimente decât ar fi nevoie pentru a hrăni întreaga lume, există încă 820 milioane de persoane care merg la culcare în fiecare seară fiindu-le foame”, subliniază Stephan Singer, reprezentant al Limate action network.

În ceea ce priveşte schimbarea obiceiurilor alimentare, experţii nu scriu negru pe alb că ar trebui să renunţăm la hrana de origine animală pentru a polua mai puţin, „nu înseamnă să devenim neapărat vegetarieni”, ci subliniază că ar trebui „să ne schimbăm obiceiurile de consum, ţinând cont de specificul fiecărei ţări”. „Unele regimuri alimentare necesită mai mult sol şi apă şi produc mai multe emisii de gaze cu efect de seră decât altele. Însă GIEC nu face o recomandare cu privire la regimurile alimentare”, a spus unul dintre copreşedinţii grupului de experţi, Jim Skea, prezentând o sinteză a raportului.

Totuşi, textul arată că „regimuri (alimentare) echilibrate bazate pe alimente vegetale, cum ar fi cele pe bază de cereale secundare (altele decât cele principale), leguminoasele, fructele şi legumele, fructele cu coajă lemnoasă (nucile) şi seminţele, precum şi alimentele de origine animală produse în sisteme rezistente, durabile, cu emisii reduse, oferă oportunităţi importante”.

În acelaşi timp, experţii trag un semnal cu privire la risipa alimentară înregistrată la nivel global şi arată că între 25% şi 30% din hrana produsă anual pentru consum uman – 1,3 miliarde de tone – este pierdută sau risipită. „Această cotă a crescut cu 40% în raport cu anul 1970 şi reprezintă echivalentul a 200 de calorii pe zi pentru fiecare individ de pe Terra”, subliniază raportul. Potrivit Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), această pierdere costă aproape 1.000 miliarde de dolari în fiecare an şi echivalează cu 8% din emisiile de gaze cu efect de seră. Risipa alimentară nu este însă la fel peste tot, potrivit FAO, consumatorii din ţările bogate aruncă la pubelă în fiecare an 222 milioane de tone de alimente în total, această cantitate reprezentând aproape un echivalent al întregii producţii alimentare a Africii subsahariene (230 milioane de tone).

Experţii GIEC arată că se poate vorbi de risipă alimentară şi în cazul celor care mănâncă prea mult, respectiv oamenii obezi: „Consumul dincolo de nevoile nutritive poate fi considerat o formă de risipă alimentară, care reprezintă un contributor cel puţin la fel de important la pierderile din sistemul alimentar ca aruncarea alimentelor la pubelă”. La nivel global, aproximativ 2 miliarde de adulţi sunt supraponderali sau obezi.

Totodată, experţii afirmă că lupta împotriva schimbărilor climatice este contra cronometru, în condiţiile în care „încălzirea globală la suprafaţa terestră a crescut foarte mult”.

Citeste mai mult

Internațional

Noaptea în care dorințele se împlinesc. Perseidele – spectacol pe cer

Publicat

pe

Ca în fiecare an, în luna august își face apariția curentul de meteori Perseide. Maximul curentului va veni cândva în noaptea de 12 spre 13 august, între ora 15.00 și 18.30, ora României. Este clar că din România nu se vede maximul (fiind zi în intervalul acela). Totuși, vom putea observa panta ascendentă și pe cea descendentă a maximului, în nopțile de 11/12 și 12/13 august.

Cea mai buna perioadă de observare este după miezul nopții până dimineața. Orice meteor a cărui traiectorie inversă ajunge în constelația Cassiopeia (între Cassiopeia și Perseu) este o „perseidă”. Luna se va afla într-o fază care nu va deranja observațiile, în prima jumătate a nopții.

Fenomenele astronomice se urmăresc cel mai bine din locurile cu cer curat, lipsit de lumini parazite. Așa că din orașele mari nu se pot observa mulți meteori. Cel mai bun este un loc la țară sau la munte. Este bun și un loc de observații aflat la marginea orașelor mari. Cei ce vor observa din zonele cu cer curat, pot vedea maxim 100 de meteori pe oră. Cei ce observa din orașe vor vedea 10-20 de meteori pe oră.

Denumite după constelația din care par că vin, Perseidele reprezintă unul dintre numeroasele roiuri de meteori activi într-un an. Perseidele sunt cunoscute pentru că este perioada concediilor și a vacantelor, perioada din an când oamenii petrec mai mult timp sub cerul liber, noaptea.

Fenomenul de stea căzătoare este arhicunoscut. Dâra luminoasă de pe cer este lasată de o particulă sub 1 mm diametru care aprinde aerul când intră în atmosfera Pamantului. Pentru o fracțiune de secundă vedem acest fenomen, denumit de astronomi meteor. Particula de praf cosmic care arde în atmosferă se numește meteoroid, iar pietroiul care uneori cade pe Pământ se numește meteorit.

Toate aceste particule de praf vin de la cometa Swift-Tuttle, care, când trece pe lângă Soare, sublimează şi praful cosmic prins în nucleul îngheţat este eliberat în spaţiu.

Orice roi de meteori are o anumită perioadă în care este activ și un moment de maxim, în care activitatea meteorilor este cea mai mare. Pentru Perseide perioada de activitate este între 17 iulie și 24 august. În această perioadă se pot observa, pe lângă meteorii ce nu aparțin unui curent (sporadici), și meteori ce par că vin din constelația Perseus.

Pentru vedea meteori nu aveți nevoie de un instrument astronomic. Vă trebuie ceva pe care să stați întins, un sac de dormit sau un șezlong. Vă mai trebuie îmbrăcăminte groasă pentru că noptile de august sunt destul de răcoroase. Pentru a vedea cât mai mulți meteori, este nevoie să priviți cerul măcar o oră. Cu cât observați mai mult cu atât vedeți mai mulți meteori. Desigur, uneori este binevenită o pauză scurtă pentru dezmorțire.

Dacă doriți ca observațiile voastre să fie utile oamenilor de știință este nevoie ca la fiecare meteor observat să notați: ora, minutul secunda când a apărut; locul de unde a venit (constelația); strălucirea (magnitudinea) prin compararea lui cu stelele vecine. În acest caz vă invităm să luați legătura cu Societatea Astronomică Română de Meteori (SARM).

Predicțiile spun că se vor vedea maxim 100 de meteori pe oră, în condiții ideale. În timpul maximului perseidelor se poate vedea cam un meteor pe minut.

sursa: astro-urseanu.ro

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite