Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Mărțișorul – vestitorul primăverii. Ce tradiții se păstrează în 1 martie

Publicat

acum 2 luni

pe

Mărţişorul, care a fost inclus în lista reprezentativă a patrimoniului imaterial UNESCO la sfârşitul anului trecut şi care potrivit unei legende ar fi fost tors de Dochia, este un simbol al trecerii de la iarnă la primăvară şi un vestitor al înnoirii, reprezentat de un şnur împletit dintr-un fir alb şi unul roşu, căruia i-au fost adăugate ulterior alte ornamente.
Scopul mărţişorului este de a aduce vestea înnoirii, speranţa, bucuria, iubirea şi concilierea în vieţile oamenilor care îl dăruiesc sau îl primesc.

Tradiţii

Mărţişorul este dăruit mai întâi între oameni, apoi este oferit plantelor şi, prin extensie, întregului Univers. Astfel, prin răspândirea mărţişorului, omul doreşte să echilibreze principiile contrare şi complementare care îi guvernează Universul, precum viaţa-moartea, lumina-întunericul, vara-iarna, masculinul-femininul, semnificaţii cuprinse în albul şi roşul şnurului, potrivit enciclopedia-dacica.ro.

Pe vremuri, mărţişorul consta într-un bănuţ de aur prins de un găitan de mătase împletit cu fire albe şi roşii, pe care persoana care îl primea îl purta la gât până când întâlnea prima roză înflorită, pe crengile căreia depunea apoi darul primit. Bănuţul însemna Soarele la trecerea dintre anotimpuri, îmbelşugarea, iar firele albe şi roşii ale găitanului însemnau faţa albă ca un crin şi rumenă ca o roză.

Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

Copiilor li se lega o monedă de argint la mână cu un fir răsucit de lână sau de bumbac alb şi roşu ca să fie feriţi de boală, pe care aceştia îl legau după 12 zile în pom ca să fie pomul roditor. Vitelor li se agăţa fir roşu cu alb ca să fie sănătoase şi la fel, bune de rod, potrivit cercetătorilor de la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

O altă variantă de mărţişor autentic presupune ca şnurul bicolor să fie decorat la capete cu câte un ciucur: unul alb, sub forma unei reprezentări antropomorfe masculine, şi unul roşu, sub forma unei siluete feminine. Unirea masculinului, prin intermediul şnurului, cu femininul reprezintă în context reconcilierea principiilor contrare la nivel teluric şi cosmic, după cum afirma cercetătoarea Sabina Ispas.

În unele sate din Moldova şnurul era confecţionat doar din lână roşie sau neagră, amintind de amuleta folosită împotriva deochiului, destul de răspândită în trecut.

În alte localităţi, mărţişorul era tricolor, în două variante cromatice – roşu, alb şi verde sau roşu, alb şi negru, aşa cum reiese din informaţiile oferite de localnici din satul Hagi-Curda, o localitate cu populaţie preponderent românească, aflată în prezent în Ucraina. Şi moldovenii stabiliţi în nordul Caucazului la mijlocul secolului al XIX-lea au păstrat varianta mărţişorului tricolor, cu firul negru.

Conform studiilor etnologice, mărţişorul este strâns legat de tradiţiile Anului Nou, sărbătorit în trecut în luna martie, ca formă primitivă de celebrare a Anului Agrar, corelat cu ciclurile vegetative şi astronomice.

Preluat de lumea urbană şi devenit modă, firul de bumbac, uneori fir de argint sau de aur, este purtat drept colier şi podoabă, ţinut la piept, primit ca suvenir şi, mai nou, drept cadou.

În prezent, mărţişorul este oferit şi virtual, pe platformele de socializare, prin imagini sau animaţii haioase.

Legende legate de Mărţişor

O poveste legată de Mărţişor spune că Soarele a coborât pe Pământ în chip de fată frumoasă, pe care un zmeu a furat-o şi a închis-o în palatul său, astfel că lumea întreagă a căzut în mâhnire. Văzând ce se întâmplă fără Soare, un tânăr curajos a învins zmeul în luptă şi a eliberat fata, care s-a urcat înapoi pe Cer în chip de Soare. A venit primăvara, oamenii şi-au recăpătat veselia, însă nimeni nu şi-a amintit de tânărul luptător care zăcea în palatul zmeului, după luptele grele ce le dusese. Sângele cald al tânărului s-a scurs pe zăpadă, până când el a rămas fără suflare, iar în locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei – vestitori ai primăverii.

La români, mărţişorul, ca obiect simbolic, este corelat şi cu Dochia, personaj mitologic, a cărei zi era sărbătorită la 1 martie. Cercetătorul Ion Ghinoiu spune despre şnurul de mărţişor că este o funie a timpului, de 365 sau 366 de zile, toarsă de însăşi legendara Dochie, în timp ce urca cu oile la munte. Asemănător ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia toarce firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic.

Cercetările arheologice efectuate pe teritoriul României au scos la iveală amulete asemănătoare cu mărţişorul, datând din urmă cu aproximativ 8.000 de ani. Amuletele reprezintă nişte pietricele perforate şi purtate la gât sub formă de coliere. Pietricele amuletelor erau vopsite în alb şi roşu, aranjate alternativ.

Se presupune că albul şi roşul au fost preferate, întrucât, în acele timpuri, venirea primăverii era întâmpinată cu ritualuri ce constau în sacrificii umane sau animale, cu scopul de a îmbuna zeii. Astfel, în ritual, roşul sângelui era asociat cu viaţa, fertilitatea, adoraţia şi sacrificiul, iar albul era legat de puritatea zăpezii, a gheţii şi a norilor. Astfel, albul şi roşul, puse laolaltă, ar semnifica dorinţa despărţirii de iarnă.

Sărbătoarea Mărţişorului se mai întâlneşte la aromâni, la bulgari, care o numesc Marteniţa, dar şi în Macedonia şi Albania.

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cultură

Classic meets Teodora Brody. Concert de jazz simfonic în Grădina Filarmonicii „Banatul“

Publicat

acum 5 zile

pe

6 mai 2026

de

Filarmonica Banatul Timișoara continuă în 2026 seria de concerte crossover inițiată anul trecut, un demers artistic ce propune un dialog între muzica clasică și jazz, muzică contemporană sau alte expresii sonore ale prezentului. Concepută ca o invitație la descoperire și conexiune, această serie, desfășurată în Grădina Fila, aduce împreună artiști remarcabili și proiecte muzicale ce traversează granițele genurilor, propunând publicului experiențe autentice și actuale.

După succesul ediției inaugurale, care i-a avut ca invitați pe Mihail și The Mono Jacks, seria din acest an va fi deschisă de Teodora Brody, care va cânta alături de ansamblul Violoncellissimo și Amphitrio, în 24 mai, de la ora 21:00, în Grădina de Vară a Filarmonicii Banatul Timișoara.

O voce unică a jazz-ului contemporan, Teodora Brody se bucură de o carieră internațională impresionantă, definită de colaborări precum cele cu Stanley Jordan, Theodosii Spassov, Lars Danielsson, Les Paul, Curtis Fuller, Eric Legnini, Philippe Duchemin, Guido Manusardi, Benny Rietveld, Daniele di Bonaventura, Ion Baciu și Al Copley. Prezența sa scenică a fost constant remarcată pe marile scene ale lumii, de la festivaluri europene prestigioase precum Montreux, Lugano sau Marciac, până la instituții emblematice din Statele Unite – Carnegie Hall, Kennedy Center, US Library of Congress sau Corcoran Gallery of Art – și cluburi legendare precum Iridium New York sau Blues Alley din Washington D.C.

Cel mai recent proiect al său, albumul Rhapsody, realizat alături de London Symphony Orchestra, propune o viziune artistică profund originală: o relectură a identității românești prin limbajul jazzului și al orchestrării clasice. Inspirat de universul lui George Enescu, proiectul aduce pentru prima dată versiuni vocale ale Rapsodiilor Române, într-o abordare liberă, în care improvizația devine respirație artistică. Distins cu Premiul „Proiectul Anului” la Gala MUSICRIT, Rhapsody confirmă o direcție creativă în care tradiția și inovația se întâlnesc într-un discurs sonor viu și emoționant.

Concertul din 24 mai prilejuiește și întâlnirea cu Violoncellissimo, unul dintre cele mai iubite și admirate proiecte camerale românești din ultimele două decenii. Născut din viziunea și pasiunea maestrului Marin Cazacu, ansamblul reunește generații de violonceliști și propune un repertoriu vibrant, accesibil și spectaculos. De-a lungul timpului, Violoncellissimo a oferit momente memorabile în cadrul unor evenimente majore, de la aniversarea lui Constantin Brâncuși la proiecte UNESCO, iar concertul cu 60 de violoncele de la Ateneul Român a rămas un reper descris drept „un spectacol demn de Cartea Recordurilor”.

În completarea acestei direcții artistice se află Amphitrio, un proiect de jazz contemporan care explorează cu finețe intersecțiile stilistice ale prezentului. Format din Andrei Petrache (pian), Mike Alex (bas) și Philip Goron (percuție), trio-ul propune un univers sonor în care jazzul nord-european se întâlnește cu influențe balcanice, texturi electronice și accente rock, într-un discurs bazat pe improvizație și coerență estetică. Activ din 2020, Amphitrio a lansat trei albume – dintre care Timelines marchează o deschidere către zona electro-groove – și a fost prezent pe scenele unor festivaluri importante precum Jazz in the Park, JazzX sau Sepsi Jazz & Blues Festival. În 2025, formația a fost recompensată cu Premiul pentru Muzică la Gala Radio România Cultural și Premiul de Excelență UCIMR, fiind invitată totodată la Jazzahead Bremen.

Următoarele evenimente din seria Clasic meets îi aduc pe scena din Grădina Fila pe remarcabilii artiști: pianista Leyah (în data de 3 iulie) și, din nou, pe Mihail (în data de 12 septembrie 2026), un artist atât de bine primit de către publicul timișorean.

Toate concertele încep la ora 21:00, iar accesul în grădină este permis începând cu ora 20:00, oferind publicului ocazia de a petrece timp într-o atmosferă relaxată, alături de prieteni, înainte de începerea concertului.

Prin această serie, Filarmonica Banatul Timișoara își reafirmă rolul de spațiu viu al întâlnirii dintre tradiție și contemporaneitate, oferind publicului experiențe ce creează legături autentice între oameni și muzică.

Biletele sunt disponibile online și la casieria Filarmonicii, cu excepția evenimentelor incluse în programul „Timișoara pentru Tineri”, care sunt cu intrare gratuită.

Organizator: Filarmonica Banatul Timișoara

Program finanțat din bugetul local al Municipiului Timișoara

0
Citeste mai mult

Locale

Regulament nou pentru traficul greu, la Timișoara

Publicat

acum 5 zile

pe

6 mai 2026

de

Primăria Municipiului Timișoara introduce, de la 1 august, noile reguli prin care traficul greu este restricționat în interiorul orașului, în funcție de categoriile de drum, pentru a reduce zgomotul, poluarea aerului, degradarea rețelei stradale și pentru a crește siguranța cetățenilor. Regulamentul se va aplica pe toate străzile din Timișoara, iar vehiculele cu tonaj mai mare decât cel aprobat pentru categoria de drum vor fi obligate să plătească o taxă pentru acces.

Măsurile au fost aprobate de Consiliul Local în urma unui proces extins de consultare cu mediul privat, precum și în urma unei dezbateri publice pe acest subiect. Harta cu restricțiile de tonaj este disponibilă pe platforma GIS a Municipiului Timișoara: https://harta.primariatm.ro/

„Primim des mesaje de la cetățeni care locuiesc în zone unde, din păcate, circulă zilnic vehicule cu tonaj ridicat. Acolo vedem cel mai bine efectele – zgomot, discomfort și în unele cazuri chiar degradarea clădirii. Soluția am stabilit-o după un dialog extins cu mediul economic. Avem acum un regulament care protejează timișorenii, protejează străzile și ține cont, totodată, de nevoile celor care activează în industriile de transport”, spune viceprimarul Paula Romocean.

Pentru a proteja zonele rezidențiale și a spori siguranța rutieră, traficul greu va fi dirijat către zonele industriale, precum și până la stațiile de carburanți unde vor putea fi plătite taxele de tonaj. Astfel, strict artele care permit accesul la aceste zone nu vor avea restricții. În prezent, Primăria Timișoara restricționează accesul vehiculelor în funcție de tonaj pe o parte din străzile orașului. Vehiculele care au nevoie de acces pe aceste străzi pot obține o autorizație, contra cost, în funcție de tonaj și tipul de drum. Taxa poate fi achitată online cu cardul sau prin transfer bancar, iar prin noile modificări va putea fi plătită și în stațiile de carburanți partenere și prin aplicații partenere.

Noul regulament clarifică regimul de restricții pentru toate străzile din Timișoara, inclusiv pentru cele apărute în urma dezvoltării urbane. Datorită extinderii restricțiilor, tarifele vor fi ajustate astfel încât vehiculele mai ușoare să plătească mai puțin cu 50% decât în prezent, vehiculele mai grele să plătească cu 30% mai puțin, iar doar tarifele pentru vehicule mai grele de 41 de tone să fie majorate. Totodată, municipalitatea elimină gratuitatea pentru accesul pe timp de noapte (intervalul 22:00–06:00) și introduce un tarif de 50% din taxa aplicată pe timp de zi, cu scopul de a reduce zgomotul resimțit de locuitori.

În urma dezbaterii publice, regulamentul a fost completat cu o clarificare prin care vehiculele autorizate la tarif de zi pot să își finalizeze transportul în intervalul 22:00–23:59, iar dacă transportul continuă după miezul nopții, acestea sunt obligate să achite ambele tarife. Totodată, municipalitatea a stabilit ca operatorii de transport să beneficieze de o perioadă de 3 luni până la intrarea în vigoare a noilor reguli.

Proiectul de hotărâre privind noul regulament a fost votat în ultima ședintă de Consiliu Local și este disponibil la următorul link: https://www.primariatm.ro/proiecte-hcl/191bde05-29d1-4927-a546-9a3847b7474e

0
Citeste mai mult

Locale

ATENȚIE! Restricții de trafic pe mai multe străzi din Timișoara, pentru evenimentul Timotion

Publicat

acum 6 zile

pe

5 mai 2026

de

Comisia de circulație din cadrul Primăriei Municipiului Timișoara a avizat închiderea temporară a circulației rutiere duminică, 10 mai 2026, în mai multe zone ale orașului, pentru desfășurarea evenimentului sportiv „Timotion”.

În intervalul orar 07:30 – 13:00, traficul rutier va fi închis pe traseul cursei de ciclism de 15 km, pe traseul Bulevardul I.C. Brătianu, Strada 20 Decembrie, Bulevardul C.D. Loga, Bulevardul Regele Ferdinand, Bulevardul Vasile Pârvan, Bulevardul Corneliu Coposu, revenind pe Bulevardul Vasile Pârvan și Strada 20 Decembrie 1989, cu sosirea pe Bulevardul I.C. Brătianu.

Suplimentar, circulația pe Podul Mihai Viteazu va fi închisă între orele 07:45 și 08:45.

În același interval, vor fi închise și traseele curselor de 10,5 km (un tur) și 21 km (două tururi), pe traseul Bulevardul I.C. Brătianu, Strada 20 Decembrie 1989, Bulevardul C.D. Loga, Bulevardul Regele Ferdinand, Bulevardul Vasile Pârvan, Bulevardul Corneliu Coposu, Strada Pestalozzi, Parcul Regina Maria, Strada I.L. Caragiale, Piața Romanilor, Bulevardul 3 August 1919 (pe trotuar), traversează Parcul Regina Maria și malul stâng al Canalului Bega, Podul Eroilor (pe trotuar), malul drept al Canalului Bega, Parcul Justiției, Strada George Enescu, Bulevardul C.D. Loga și Strada 20 Decembrie 1989, cu sosirea pe Bulevardul I.C. Brătianu.

Tot între orele 07:30 – 13:00 va fi închis și traseul cursei de 5 km, care include Bulevardul I.C. Brătianu, Strada 20 Decembrie 1989, Bulevardul Vasile Pârvan, Bulevardul Corneliu Coposu, Parcul Regina Maria, malul stâng al Canalului Bega, Parcul Franz Joseph, Podul Mihai Viteazu și revenirea pe Strada 20 Decembrie 1989, până la Bulevardul I.C. Brătianu.

În intervalul 07:30 – 18:00, vor fi închise traseele curselor de 3 km alergare, 3 km biciclete, cursa „Micii Campioni” și cursa de 1 km. Traseul cursei de 3 km alergare pornește de pe Bulevardul I.C. Brătianu, continuă pe Strada 20 Decembrie 1989, Bulevardul C.D. Loga, Bulevardul Regele Ferdinand (o bandă delimitată), Splaiul Spiru Haret, malul drept al Canalului Bega, Strada George Enescu, străzile Academician Alexandru Borza și Gheorghe Andrașiu, revenind pe Bulevardul C.D. Loga și Strada 20 Decembrie 1989, cu sosirea pe Bulevardul I.C. Brătianu.

Traseul cursei de 3 km biciclete se desfășoară pe Bulevardul I.C. Brătianu, Strada 20 Decembrie 1989, Bulevardul C.D. Loga și Bulevardul Regele Ferdinand, cu revenire pe Strada 20 Decembrie 1989 și sosire pe Bulevardul I.C. Brătianu.

Cursa „Micii Campioni” va avea loc pe traseul Bulevardul I.C. Brătianu – Strada 20 Decembrie 1989 – Piața Iancu Huniade – Bulevardul I.C. Brătianu, iar cursa de 1 km se va desfășura pe Bulevardul I.C. Brătianu – Strada 20 Decembrie 1989 – Bulevardul I.C. Brătianu.

De asemenea, în data de 9 mai 2026, între orele 12:00 și 23:00, va fi închis arealul de pe Bulevardul I.C. Brătianu, zona de parcare și prima bandă de circulație pe sensul de mers către Bulevardul Michelangelo, pentru amenajarea zonei de start/finish și instalarea infrastructurii necesare evenimentului, inclusiv scenă, corturi și materiale specifice.

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite