Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Mărțișorul – vestitorul primăverii. Ce tradiții se păstrează în 1 martie

Publicat

pe

Mărţişorul, care a fost inclus în lista reprezentativă a patrimoniului imaterial UNESCO la sfârşitul anului trecut şi care potrivit unei legende ar fi fost tors de Dochia, este un simbol al trecerii de la iarnă la primăvară şi un vestitor al înnoirii, reprezentat de un şnur împletit dintr-un fir alb şi unul roşu, căruia i-au fost adăugate ulterior alte ornamente.
Scopul mărţişorului este de a aduce vestea înnoirii, speranţa, bucuria, iubirea şi concilierea în vieţile oamenilor care îl dăruiesc sau îl primesc.

Tradiţii

Mărţişorul este dăruit mai întâi între oameni, apoi este oferit plantelor şi, prin extensie, întregului Univers. Astfel, prin răspândirea mărţişorului, omul doreşte să echilibreze principiile contrare şi complementare care îi guvernează Universul, precum viaţa-moartea, lumina-întunericul, vara-iarna, masculinul-femininul, semnificaţii cuprinse în albul şi roşul şnurului, potrivit enciclopedia-dacica.ro.

Pe vremuri, mărţişorul consta într-un bănuţ de aur prins de un găitan de mătase împletit cu fire albe şi roşii, pe care persoana care îl primea îl purta la gât până când întâlnea prima roză înflorită, pe crengile căreia depunea apoi darul primit. Bănuţul însemna Soarele la trecerea dintre anotimpuri, îmbelşugarea, iar firele albe şi roşii ale găitanului însemnau faţa albă ca un crin şi rumenă ca o roză.

Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

Copiilor li se lega o monedă de argint la mână cu un fir răsucit de lână sau de bumbac alb şi roşu ca să fie feriţi de boală, pe care aceştia îl legau după 12 zile în pom ca să fie pomul roditor. Vitelor li se agăţa fir roşu cu alb ca să fie sănătoase şi la fel, bune de rod, potrivit cercetătorilor de la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

O altă variantă de mărţişor autentic presupune ca şnurul bicolor să fie decorat la capete cu câte un ciucur: unul alb, sub forma unei reprezentări antropomorfe masculine, şi unul roşu, sub forma unei siluete feminine. Unirea masculinului, prin intermediul şnurului, cu femininul reprezintă în context reconcilierea principiilor contrare la nivel teluric şi cosmic, după cum afirma cercetătoarea Sabina Ispas.

În unele sate din Moldova şnurul era confecţionat doar din lână roşie sau neagră, amintind de amuleta folosită împotriva deochiului, destul de răspândită în trecut.

În alte localităţi, mărţişorul era tricolor, în două variante cromatice – roşu, alb şi verde sau roşu, alb şi negru, aşa cum reiese din informaţiile oferite de localnici din satul Hagi-Curda, o localitate cu populaţie preponderent românească, aflată în prezent în Ucraina. Şi moldovenii stabiliţi în nordul Caucazului la mijlocul secolului al XIX-lea au păstrat varianta mărţişorului tricolor, cu firul negru.

Conform studiilor etnologice, mărţişorul este strâns legat de tradiţiile Anului Nou, sărbătorit în trecut în luna martie, ca formă primitivă de celebrare a Anului Agrar, corelat cu ciclurile vegetative şi astronomice.

Preluat de lumea urbană şi devenit modă, firul de bumbac, uneori fir de argint sau de aur, este purtat drept colier şi podoabă, ţinut la piept, primit ca suvenir şi, mai nou, drept cadou.

În prezent, mărţişorul este oferit şi virtual, pe platformele de socializare, prin imagini sau animaţii haioase.

Legende legate de Mărţişor

O poveste legată de Mărţişor spune că Soarele a coborât pe Pământ în chip de fată frumoasă, pe care un zmeu a furat-o şi a închis-o în palatul său, astfel că lumea întreagă a căzut în mâhnire. Văzând ce se întâmplă fără Soare, un tânăr curajos a învins zmeul în luptă şi a eliberat fata, care s-a urcat înapoi pe Cer în chip de Soare. A venit primăvara, oamenii şi-au recăpătat veselia, însă nimeni nu şi-a amintit de tânărul luptător care zăcea în palatul zmeului, după luptele grele ce le dusese. Sângele cald al tânărului s-a scurs pe zăpadă, până când el a rămas fără suflare, iar în locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei – vestitori ai primăverii.

La români, mărţişorul, ca obiect simbolic, este corelat şi cu Dochia, personaj mitologic, a cărei zi era sărbătorită la 1 martie. Cercetătorul Ion Ghinoiu spune despre şnurul de mărţişor că este o funie a timpului, de 365 sau 366 de zile, toarsă de însăşi legendara Dochie, în timp ce urca cu oile la munte. Asemănător ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia toarce firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic.

Cercetările arheologice efectuate pe teritoriul României au scos la iveală amulete asemănătoare cu mărţişorul, datând din urmă cu aproximativ 8.000 de ani. Amuletele reprezintă nişte pietricele perforate şi purtate la gât sub formă de coliere. Pietricele amuletelor erau vopsite în alb şi roşu, aranjate alternativ.

Se presupune că albul şi roşul au fost preferate, întrucât, în acele timpuri, venirea primăverii era întâmpinată cu ritualuri ce constau în sacrificii umane sau animale, cu scopul de a îmbuna zeii. Astfel, în ritual, roşul sângelui era asociat cu viaţa, fertilitatea, adoraţia şi sacrificiul, iar albul era legat de puritatea zăpezii, a gheţii şi a norilor. Astfel, albul şi roşul, puse laolaltă, ar semnifica dorinţa despărţirii de iarnă.

Sărbătoarea Mărţişorului se mai întâlneşte la aromâni, la bulgari, care o numesc Marteniţa, dar şi în Macedonia şi Albania.

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Administrație

Trei parcuri noi în Timișoara. Ele vor fi amenajate în Kuncz, Blașcovici și Dâmbovița

Publicat

pe

Primăria Municipiului Timișoara a conturat, în faza de concept, primele propuneri pentru cele trei parcuri din Kuncz, Blașcovici și Dâmbovița. Terenurile, în prezent degradate, vor fi transformate în zone pentru toate vârstele, cu spații pentru fitness, zone dedicate copiilor și tinerilor, pergole pentru picnic și parcuri pentru câini. În plus, pe strada Taborului și pe strada Paul Constantinescu vor fi amenajate iazuri artificiale, care vor completa spațiile verzi și zonele de recreere.

Parcul din cartierul Kuncz, de pe strada Zefirului, va pune accent pe activitățile pentru copii și tineri, prin amenajarea unor zone moderne de joacă și mișcare. Proiectul include trambuline, trasee de echilibru, echipamente de cățărare, hamace, leagăne și zone cu tartan. În același timp, vor fi amenajate zone pentru fitness în aer liber și o canisită, completate de arbori și plante ornamentale.

În Blașcovici, pe strada Taborului, noul parc va deveni un spațiu gândit pentru toate categoriile de vârstă, cu un loc de joacă, zonă de fitness, parc pentru câini și spații dedicate socializării și relaxării. Proiectul municipalității include un iaz artificial, pergole pentru picnic, hamace, mobilier urban modern și o poiană urbană destinată activităților recreative.

Parcul din cartierul Dâmbovița, de pe strada Paul Constantinescu, va include un iaz artificial, dar și spații pentru relaxare și activități în aer liber. Investiția Primăriei Timișoara prevede amenajarea unui parc pentru câini cu echipamente tip agility din lemn, locuri de joacă moderne, zone cu hamace și șezlonguri, pergole pentru picnic și jocuri de societate, precum și o poiană urbană multifuncțională pentru relaxare și activități recreative. Tot aici vor fi amenajate zone pentru sport și fitness în aer liber.

Parcurile vor fi dotate cu mobilier urban, iluminat modern, cișmele cu apă potabilă, sisteme de irigații și toalete publice automate.

Investiția municipalității este realizată la inițiativa timișorenilor, în cadrul programului de bugetare participativă, și se află în etapa de proiectare.

Citeste mai mult

Administrație

Sterilizare gratuită a animalelor de companie, la Timișoara

Publicat

pe

Primăria Municipiului Timișoara lansează, din 2 iunie, programul multianual de sterilizare gratuită a animalelor de companie, un demers prin care susține responsabilitatea față de animale și reduce riscul abandonului. Programul este extins în acest an prin includerea pisicilor și devine accesibil tuturor timișorenilor, după eliminarea criteriului privind venitul proprietarilor. Mai mult, pentru persoanele care nu pot transporta câinii sau pisicile la clinică, municipalitatea va asigura gratuit și transportul acestora.

Programul se desfășoară pe o perioadă de doi ani și are un buget total de 720.000 de lei, fără TVA. Prin această inițiativă, municipalitatea susține sterilizarea gratuită a cel puțin 30 de animale de companie pe lună. Programul acoperă intervenția chirurgicală, inclusiv medicamentele și tratamentul post-operator efectuat în cabinet.

Totodată, în cazul câinilor nemicrocipați, se va face și identificarea prin microcip și înregistrarea în Registrul de Evidență a Câinilor cu Stăpân (RECS), care este obligatorie prin lege. Serviciile includ, de asemenea, eliberarea carnetului de sănătate și, acolo unde proprietarul nu are posibilitatea logistică de a asigura transportul, preluarea gratuită a animalului de la domiciliu și returnarea acestuia după intervenție. Contractul de prestări servicii a fost atribuit societății S.C. VETOPTION S.R.L.

Pentru a beneficia de acest program gratuit, proprietarii de animale se pot înscrie prin următoarele metode:

1. Online: https://servicii.primariatm.ro/sterilizare-gratuita

  1. Fizic: la Serviciul Informare și Consiliere Cetățeni (Bdul C.D. Loga nr. 1, camera 12, ghișeul 1 sau 2).

După aprobarea solicitării, aceștia vor primi un bon de sterilizare și se vor programa în funcție de capacitatea cabinetului veterinar.

Primăria Municipiului Timișoara îi încurajează pe proprietarii de animale de rasă comună să folosească acest program gratuit și reamintește că sterilizarea câinilor de rasă comună și a metișilor nu este doar un gest de responsabilitate, ci și o obligație prevăzută de lege.

Citeste mai mult

Administrație

Școala înaintea spectacolului: decizia curajoasă a primarului Gabriel Drăgan pentru viitorul comunei Peciu Nou

Publicat

pe

Într-o perioadă în care multe administrații aleg popularitatea rapidă și cheltuielile de imagine, primarul comunei Peciu Nou, Gabriel Drăgan, vine cu o decizie rar întâlnită în administrația locală: investițiile în educație trebuie să fie mai importante decât divertismentul finanțat din bani publici.

Propunerea edilului, votată recent în ședința Consiliului Local, prevede redirecționarea sumei de 270.000 de lei, bani alocați inițial pentru evenimente culturale și rugi, către investiții în infrastructura școlară.

Mai exact, fondurile vor susține cofinanțarea noii clădiri a Școlii cu clasele 0 – VIII din Peciu Nou, un proiect realizat cu finanțare europeană prin ADR Vest.

Este o alegere administrativă matură și responsabilă. În locul unor cheltuieli de moment, administrația locală a ales să investească într-un obiectiv care poate schimba viitorul generațiilor următoare.

Gabriel Drăgan: „Mai întâi școala, apoi distracția”

Mesajul transmis de primarul Gabriel Drăgan este unul clar și puternic: dezvoltarea unei comunități începe prin educație.

„Ne vom concentra pe a crește valoarea pe termen lung și a scădea cheltuielile de consum, urmărind ca infrastructura școlară să fie înaintea divertismentului”, a transmis edilul.

Noua școală din Peciu Nou reprezintă una dintre cele mai importante investiții din comună, iar contribuția administrației locale la acest proiect se ridică la aproximativ 1 milion de euro. În același timp, comuna are în derulare proiecte finanțate prin PNRR în valoare de aproximativ 17 milioane de euro, ceea ce pune o presiune uriașă pe bugetul local și pe necesarul de cofinanțare.

În aceste condiții, decizia de a prioritiza educația nu este doar una simbolică, ci și una profund pragmatică.

Ruga merge mai departe, dar cu implicarea comunității

Comuna Peciu Nou și satele aparținătoare, Sânmartinu Sârbesc și Diniaș, păstrează și tradițiile locale, iar rugile fac parte din identitatea comunității. Primarul a subliniat însă că aceste obiceiuri nu dispar, chiar dacă nu vor mai fi finanțate integral din bani publici. Din contră, administrația își dorește o revenire la spiritul autentic de altădată, când oamenii contribuiau împreună pentru organizarea sărbătorilor locale.

„Oamenii se pot mobiliza din casă în casă să strângă bani pentru rugă cum făceau pe vremuri. Obiceiurile rămân, mergem la biserică”, a explicat Gabriel Drăgan.
Primăria va continua să ofere gratuit căminele culturale și instalațiile de sonorizare, iar organizarea evenimentelor poate fi sprijinită și prin sponsorizări private.
Această abordare transmite un mesaj important: tradițiile adevărate nu depind exclusiv de bugetul public, ci de implicarea oamenilor și de spiritul comunității.

O administrație orientată spre dezvoltare și prosperitate

Într-o perioadă economică dificilă, în care multe localități se confruntă cu lipsa fondurilor, administrația din Peciu Nou pare să fi ales direcția investițiilor strategice și a dezvoltării pe termen lung.

Cu venituri estimate la aproximativ 5 milioane de lei în bugetul local, comuna trebuie să gestioneze atent fiecare cheltuială. În acest context, fondurile europene atrase reprezintă o adevărată gură de oxigen pentru dezvoltarea localității.
Declarația primarului — „Decât notorietate, prefer să merg pe prosperitate” — rezumă perfect filosofia acestei decizii administrative.

Educația, cea mai bună investiție pentru viitor

Poate că unele decizii administrative nu aduc aplauze imediate, însă construiesc ceva mult mai valoros: viitorul unei comunități.

A investi într-o școală modernă înseamnă a investi în copii, în profesori, în condiții mai bune pentru educație și în șanse reale pentru generațiile următoare. Iar atunci când o administrație locală are curajul să pună educația înaintea spectacolului, transmite un exemplu de responsabilitate și viziune.

La Peciu Nou, mesajul este simplu și puternic: distracția poate aștepta, educația nu.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite