Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Mărțișorul – vestitorul primăverii. Ce tradiții se păstrează în 1 martie

Publicat

acum o săptămână

pe

Mărţişorul, care a fost inclus în lista reprezentativă a patrimoniului imaterial UNESCO la sfârşitul anului trecut şi care potrivit unei legende ar fi fost tors de Dochia, este un simbol al trecerii de la iarnă la primăvară şi un vestitor al înnoirii, reprezentat de un şnur împletit dintr-un fir alb şi unul roşu, căruia i-au fost adăugate ulterior alte ornamente.
Scopul mărţişorului este de a aduce vestea înnoirii, speranţa, bucuria, iubirea şi concilierea în vieţile oamenilor care îl dăruiesc sau îl primesc.

Tradiţii

Mărţişorul este dăruit mai întâi între oameni, apoi este oferit plantelor şi, prin extensie, întregului Univers. Astfel, prin răspândirea mărţişorului, omul doreşte să echilibreze principiile contrare şi complementare care îi guvernează Universul, precum viaţa-moartea, lumina-întunericul, vara-iarna, masculinul-femininul, semnificaţii cuprinse în albul şi roşul şnurului, potrivit enciclopedia-dacica.ro.

Pe vremuri, mărţişorul consta într-un bănuţ de aur prins de un găitan de mătase împletit cu fire albe şi roşii, pe care persoana care îl primea îl purta la gât până când întâlnea prima roză înflorită, pe crengile căreia depunea apoi darul primit. Bănuţul însemna Soarele la trecerea dintre anotimpuri, îmbelşugarea, iar firele albe şi roşii ale găitanului însemnau faţa albă ca un crin şi rumenă ca o roză.

Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

Copiilor li se lega o monedă de argint la mână cu un fir răsucit de lână sau de bumbac alb şi roşu ca să fie feriţi de boală, pe care aceştia îl legau după 12 zile în pom ca să fie pomul roditor. Vitelor li se agăţa fir roşu cu alb ca să fie sănătoase şi la fel, bune de rod, potrivit cercetătorilor de la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

O altă variantă de mărţişor autentic presupune ca şnurul bicolor să fie decorat la capete cu câte un ciucur: unul alb, sub forma unei reprezentări antropomorfe masculine, şi unul roşu, sub forma unei siluete feminine. Unirea masculinului, prin intermediul şnurului, cu femininul reprezintă în context reconcilierea principiilor contrare la nivel teluric şi cosmic, după cum afirma cercetătoarea Sabina Ispas.

În unele sate din Moldova şnurul era confecţionat doar din lână roşie sau neagră, amintind de amuleta folosită împotriva deochiului, destul de răspândită în trecut.

În alte localităţi, mărţişorul era tricolor, în două variante cromatice – roşu, alb şi verde sau roşu, alb şi negru, aşa cum reiese din informaţiile oferite de localnici din satul Hagi-Curda, o localitate cu populaţie preponderent românească, aflată în prezent în Ucraina. Şi moldovenii stabiliţi în nordul Caucazului la mijlocul secolului al XIX-lea au păstrat varianta mărţişorului tricolor, cu firul negru.

Conform studiilor etnologice, mărţişorul este strâns legat de tradiţiile Anului Nou, sărbătorit în trecut în luna martie, ca formă primitivă de celebrare a Anului Agrar, corelat cu ciclurile vegetative şi astronomice.

Preluat de lumea urbană şi devenit modă, firul de bumbac, uneori fir de argint sau de aur, este purtat drept colier şi podoabă, ţinut la piept, primit ca suvenir şi, mai nou, drept cadou.

În prezent, mărţişorul este oferit şi virtual, pe platformele de socializare, prin imagini sau animaţii haioase.

Legende legate de Mărţişor

O poveste legată de Mărţişor spune că Soarele a coborât pe Pământ în chip de fată frumoasă, pe care un zmeu a furat-o şi a închis-o în palatul său, astfel că lumea întreagă a căzut în mâhnire. Văzând ce se întâmplă fără Soare, un tânăr curajos a învins zmeul în luptă şi a eliberat fata, care s-a urcat înapoi pe Cer în chip de Soare. A venit primăvara, oamenii şi-au recăpătat veselia, însă nimeni nu şi-a amintit de tânărul luptător care zăcea în palatul zmeului, după luptele grele ce le dusese. Sângele cald al tânărului s-a scurs pe zăpadă, până când el a rămas fără suflare, iar în locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei – vestitori ai primăverii.

La români, mărţişorul, ca obiect simbolic, este corelat şi cu Dochia, personaj mitologic, a cărei zi era sărbătorită la 1 martie. Cercetătorul Ion Ghinoiu spune despre şnurul de mărţişor că este o funie a timpului, de 365 sau 366 de zile, toarsă de însăşi legendara Dochie, în timp ce urca cu oile la munte. Asemănător ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia toarce firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic.

Cercetările arheologice efectuate pe teritoriul României au scos la iveală amulete asemănătoare cu mărţişorul, datând din urmă cu aproximativ 8.000 de ani. Amuletele reprezintă nişte pietricele perforate şi purtate la gât sub formă de coliere. Pietricele amuletelor erau vopsite în alb şi roşu, aranjate alternativ.

Se presupune că albul şi roşul au fost preferate, întrucât, în acele timpuri, venirea primăverii era întâmpinată cu ritualuri ce constau în sacrificii umane sau animale, cu scopul de a îmbuna zeii. Astfel, în ritual, roşul sângelui era asociat cu viaţa, fertilitatea, adoraţia şi sacrificiul, iar albul era legat de puritatea zăpezii, a gheţii şi a norilor. Astfel, albul şi roşul, puse laolaltă, ar semnifica dorinţa despărţirii de iarnă.

Sărbătoarea Mărţişorului se mai întâlneşte la aromâni, la bulgari, care o numesc Marteniţa, dar şi în Macedonia şi Albania.

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Internațional

8 Martie – Ziua Internațională a Femeii

Publicat

acum 2 zile

pe

7 martie 2026

de

Ziua Internaţională a Femeii, marcată în fiecare an la 8 martie, este, potrivit ONU, un prilej pentru a sărbători actele de curaj şi hotărâre ale femeilor obişnuite care au jucat un rol extraordinar în istoria ţărilor şi comunităţilor lor, de a reflecta asupra progreselor înregistrate şi de a cere schimbări.

În România, în 8 Martie este și Ziua Mamei, încă un prilej pentru a arăta recunoștință și dragoste femeilor care ne-au adus pe lume.

Ziua Mamei se serbează încă de pe vremea grecilor antici. În fiecare primăvară, aceștia o serbau pe Rhea, mama tuturor zeilor.

Mai târziu, în Anglia anilor 1800, a fost menționată „Dumincă mamei”, serbată în a patra duminică de la începerea Postului Paștelui.

În anul 1909, la 28 februarie, în Statele Unite, s-a serbat la nivel național femeia în urma unei inițiative a Partidului Socialist American, în amintirea grevei din 1908 a muncitorilor din industria textilă din New York, în care femeile au protestat împotriva condiţiilor de muncă.

Inițiativa a fost preluată în 1910 și în Europa, în cadrul Internaționalei Socialiste reunite la Copenhaga. Prima zi s-a ținut la 19 mai 1911 în Germania, Austria, Danemarca și în alte câteva țări europene. Data a fost aleasă de femeile germane pentru că, la aceeași dată, în 1848, regele Prusiei a trebuit să facă față unei revolte armate și a promis că va face o serie de reforme, inclusiv introducerea votului pentru femei.

Cu prilejul Anului Internaţional al Femeii, în 1975, Organizaţia Naţiunilor Unite a sărbătorită pentru prima dată Ziua internaţională a femeii la 8 martie.

În România, la 7 martie 2016, a intrat în vigoare Legea nr. 22/2016 pentru declararea zilei de 8 martie – Ziua Femeii şi 19 noiembrie – Ziua Bărbatului.

0
Citeste mai mult

Administrație

Plata impozitelor și taxelor locale, suspendată temporar pentru aplicarea unor reduceri, la Timișoara

Publicat

acum 2 zile

pe

7 martie 2026

de

Direcția Fiscală a Municipiului Timișoara anunță suspendarea temporară a încasării taxelor și impozitelor locale, în perioada 6 martie 2026, ora 14:00 – 9 martie 2026, ora 08:30.

Măsura este necesară pentru actualizarea sistemelor informatice în vederea aplicării noilor modificări legislative care prevăd scăderea impozitului pentru clădirile vechi și acordarea de reduceri persoanelor cu handicap.

În această perioadă vor fi suspendate atât încasările la ghișeele instituției, cât și depunerea declarațiilor prin intermediul platformei online Atlas, precum și plățile efectuate prin ghișeul.ro sau prin alte modalități.

Noile prevederi se aplică la nivel național și stabilesc reducerea valorii impozabile a clădirilor în funcție de anul construcției, spre exemplu cu 15% pentru clădirile cu o vechime între 50 și 100 de ani și cu 25% pentru cele cu o vechime de peste 100 de ani. De asemenea, impozitul pe clădiri, terenuri și mijloace de transport se reduce cu 50% pentru persoanele cu handicap grav și cu 25% pentru persoanele cu handicap accentuat, în baza documentelor justificative valabile la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior.

Persoanele care beneficiază de aceste reduceri și care au achitat deja impozitele pot opta pentru menținerea sumelor plătite în plus ca plată în avans pentru anul fiscal următor sau pot solicita restituirea acestora.

Recalcularea obligațiilor fiscale nu se aplică retroactiv, ci începând cu data publicării ordonanței în Monitorul Oficial, astfel că reducerile nu se aplică pentru lunile ianuarie și februarie 2026.

0
Citeste mai mult

Locale

STUDIU. Medicul de familie, primul punct de contact când apare o problemă de sănătate, la Timișoara

Publicat

acum 2 zile

pe

7 martie 2026

de

8 din 10 timișoreni se declară mulțumiți de starea lor de sănătate, arată un studiu realizat de Primăria Municipiului Timișoara, în parteneriat cu Universitatea de Vest. Cercetarea completează datele Barometrului Calității Vieții și oferă o imagine mai amplă asupra modului în care timișorenii își percep starea de sănătate și accesul la servicii medicale. Astfel, rezultatele oferă municipalității repere pentru dezvoltarea serviciilor medicale și pentru prioritizarea investițiilor la Spitalul Municipal, Spitalul de Copii Louis Țurcanu și Spitalul Victor Babeș.

„Politicile publice bune pornesc de la înțelegerea realității din oraș. De aceea, am început să colectăm tot mai multe date despre Timișoara și despre timișoreni, cu accent acum pe sănătate. Astfel de informații sunt valoroase pentru modul în care investim în acest domeniu, care necesită un efort comun al mai multor profesioniști și instituții, care contribuie, fiecare după competență, la funcționarea sistemului medical. Pentru noi ca administrație, cea mai importantă investiție este noul Spital Municipal conceput pe structură modulară, astfel încât să poată fi extins și adaptat în timp, pe măsura evoluțiilor medicale și a nevoilor pacienților. Am finalizat, împreună cu Banca Mondială, studiul de fezabilitate și vor urma etape care duc proiectul în faza de implementare în parteneriat public – privat”, a declarat viceprimarul Paula Romocean.

Rezultatele arată că majoritatea timișorenilor se percep ca fiind sănătoși. Mulți dintre ei declară că nu au probleme medicale sau că țin sub control afecțiuni deja diagnosticate. Studiul arată însă și diferențe clare între generații: tinerii spun mult mai des că nu au probleme de sănătate, în timp ce persoanele în vârstă urmează mai frecvent tratamente pentru afecțiuni cronice.

„A devenit o obișnuință să ne întâlnim la UVT într-un astfel de format, pentru ca să dezbatem date rezultate din studiile de opinie. Iată, astăzi avem datele unui barometru privind starea de sănătate, după ce am derulat mai multe ediții ale barometrului calității vieții. Ne putem gândi ca pe viitor, alături de primărie, să derulăm și alte tipuri de studii sectoriale, ca de pildă un barometru al educației, unul despre antreprenoriat, ca să putem lua decizii plecând de la studii clare. Se spune că managerii adevărați creează produse, iar liderii adevărați creează culturi. Încep să cred că se conturează o cultură a datelor publice și studiilor sectoriale, evaluate de facultatea de profil de la UVT și dezbătute în comunitate”, a spus rectorul Universității de Vest, prof.univ.dr. Marilen Gabriel Pirtea.

„Considerăm că astfel de inițiative oferă informații valoroase pentru înțelegerea nevoilor reale ale comunității și pot constitui un punct de plecare pentru elaborarea unor politici publice eficiente în domeniul sănătății. Numai prin colaborare între universități, autorități locale și parteneri instituționali putem contura o strategie coerentă și sustenabilă pentru asigurarea sănătății populației din Timișoara. Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara își reafirmă disponibilitatea de a continua aceste parteneriate și de a contribui activ la proiecte care au ca obiectiv creșterea calității vieții și a stării de sănătate a comunității timișorene”, a transmis prof.univ.dr. Andrei Motoc, prorector al Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”.

Datele arată și modul în care timișorenii intră în contact cu sistemul medical. Pentru mai mult de jumătate dintre cei chestionați, medicul de familie rămâne primul punct de contact atunci când apare o problemă de sănătate. Aproape unul din cinci timișoreni apelează direct la o clinică privată. În alegerea serviciilor medicale, profesionalismul personalului medical și condițiile din unitățile sanitare reprezintă principalele criterii menționate de respondenți.

Studiul evidențiază și rolul prevenției. Persoanele cu studii superioare merg mai des la medic pentru controale de rutină. În schimb, persoanele cu nivel educațional mai redus ajung mai des la medic pentru a continua tratamente deja începute. Datele arată cât de importantă rămâne informarea corectă și accesul la prevenție pentru sănătatea comunității.

Timișorenii folosesc atât sistemul public, cât și serviciile medicale private. Serviciile private primesc o evaluare ușor mai bună din partea respondenților, însă majoritatea timișorenilor aleg în continuare sistemul public atunci când au nevoie de îngrijiri medicale, în special în rândul persoanelor în vârstă.

Rezultatele studiului oferă administrației locale și instituțiilor medicale o bază de date utilă pentru decizii și investiții care răspund nevoilor reale ale comunității.

Studiul reprezintă o subcomponentă a Barometrului Calității Vieții în Timișoara și a fost realizat de o echipă de cercetători din cadrul Universității de Vest din Timișoara. Cercetătorii au aplicat un sondaj de opinie publică în perioada iunie – noiembrie 2025. Eșantionul cuprinde de 2.511 persoane cu vârsta de peste 18 ani din oraș și a fost stratificat în funcție de gen și vârstă. Marja de eroare este de ±2%. Datele au fost colectate atât față în față (1.319 respondenți), cât și online (1.192 respondenți).

Studiul este disponibil la următorul link: https://assets.primariatm.ro/e1680cf7-59f9-4c93-becb-e54fe89de6e2.pdf

 

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite