Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Mărțișorul – vestitorul primăverii. Ce tradiții se păstrează în 1 martie

Publicat

acum 2 luni

pe

Mărţişorul, care a fost inclus în lista reprezentativă a patrimoniului imaterial UNESCO la sfârşitul anului trecut şi care potrivit unei legende ar fi fost tors de Dochia, este un simbol al trecerii de la iarnă la primăvară şi un vestitor al înnoirii, reprezentat de un şnur împletit dintr-un fir alb şi unul roşu, căruia i-au fost adăugate ulterior alte ornamente.
Scopul mărţişorului este de a aduce vestea înnoirii, speranţa, bucuria, iubirea şi concilierea în vieţile oamenilor care îl dăruiesc sau îl primesc.

Tradiţii

Mărţişorul este dăruit mai întâi între oameni, apoi este oferit plantelor şi, prin extensie, întregului Univers. Astfel, prin răspândirea mărţişorului, omul doreşte să echilibreze principiile contrare şi complementare care îi guvernează Universul, precum viaţa-moartea, lumina-întunericul, vara-iarna, masculinul-femininul, semnificaţii cuprinse în albul şi roşul şnurului, potrivit enciclopedia-dacica.ro.

Pe vremuri, mărţişorul consta într-un bănuţ de aur prins de un găitan de mătase împletit cu fire albe şi roşii, pe care persoana care îl primea îl purta la gât până când întâlnea prima roză înflorită, pe crengile căreia depunea apoi darul primit. Bănuţul însemna Soarele la trecerea dintre anotimpuri, îmbelşugarea, iar firele albe şi roşii ale găitanului însemnau faţa albă ca un crin şi rumenă ca o roză.

Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

Copiilor li se lega o monedă de argint la mână cu un fir răsucit de lână sau de bumbac alb şi roşu ca să fie feriţi de boală, pe care aceştia îl legau după 12 zile în pom ca să fie pomul roditor. Vitelor li se agăţa fir roşu cu alb ca să fie sănătoase şi la fel, bune de rod, potrivit cercetătorilor de la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

O altă variantă de mărţişor autentic presupune ca şnurul bicolor să fie decorat la capete cu câte un ciucur: unul alb, sub forma unei reprezentări antropomorfe masculine, şi unul roşu, sub forma unei siluete feminine. Unirea masculinului, prin intermediul şnurului, cu femininul reprezintă în context reconcilierea principiilor contrare la nivel teluric şi cosmic, după cum afirma cercetătoarea Sabina Ispas.

În unele sate din Moldova şnurul era confecţionat doar din lână roşie sau neagră, amintind de amuleta folosită împotriva deochiului, destul de răspândită în trecut.

În alte localităţi, mărţişorul era tricolor, în două variante cromatice – roşu, alb şi verde sau roşu, alb şi negru, aşa cum reiese din informaţiile oferite de localnici din satul Hagi-Curda, o localitate cu populaţie preponderent românească, aflată în prezent în Ucraina. Şi moldovenii stabiliţi în nordul Caucazului la mijlocul secolului al XIX-lea au păstrat varianta mărţişorului tricolor, cu firul negru.

Conform studiilor etnologice, mărţişorul este strâns legat de tradiţiile Anului Nou, sărbătorit în trecut în luna martie, ca formă primitivă de celebrare a Anului Agrar, corelat cu ciclurile vegetative şi astronomice.

Preluat de lumea urbană şi devenit modă, firul de bumbac, uneori fir de argint sau de aur, este purtat drept colier şi podoabă, ţinut la piept, primit ca suvenir şi, mai nou, drept cadou.

În prezent, mărţişorul este oferit şi virtual, pe platformele de socializare, prin imagini sau animaţii haioase.

Legende legate de Mărţişor

O poveste legată de Mărţişor spune că Soarele a coborât pe Pământ în chip de fată frumoasă, pe care un zmeu a furat-o şi a închis-o în palatul său, astfel că lumea întreagă a căzut în mâhnire. Văzând ce se întâmplă fără Soare, un tânăr curajos a învins zmeul în luptă şi a eliberat fata, care s-a urcat înapoi pe Cer în chip de Soare. A venit primăvara, oamenii şi-au recăpătat veselia, însă nimeni nu şi-a amintit de tânărul luptător care zăcea în palatul zmeului, după luptele grele ce le dusese. Sângele cald al tânărului s-a scurs pe zăpadă, până când el a rămas fără suflare, iar în locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei – vestitori ai primăverii.

La români, mărţişorul, ca obiect simbolic, este corelat şi cu Dochia, personaj mitologic, a cărei zi era sărbătorită la 1 martie. Cercetătorul Ion Ghinoiu spune despre şnurul de mărţişor că este o funie a timpului, de 365 sau 366 de zile, toarsă de însăşi legendara Dochie, în timp ce urca cu oile la munte. Asemănător ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia toarce firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic.

Cercetările arheologice efectuate pe teritoriul României au scos la iveală amulete asemănătoare cu mărţişorul, datând din urmă cu aproximativ 8.000 de ani. Amuletele reprezintă nişte pietricele perforate şi purtate la gât sub formă de coliere. Pietricele amuletelor erau vopsite în alb şi roşu, aranjate alternativ.

Se presupune că albul şi roşul au fost preferate, întrucât, în acele timpuri, venirea primăverii era întâmpinată cu ritualuri ce constau în sacrificii umane sau animale, cu scopul de a îmbuna zeii. Astfel, în ritual, roşul sângelui era asociat cu viaţa, fertilitatea, adoraţia şi sacrificiul, iar albul era legat de puritatea zăpezii, a gheţii şi a norilor. Astfel, albul şi roşul, puse laolaltă, ar semnifica dorinţa despărţirii de iarnă.

Sărbătoarea Mărţişorului se mai întâlneşte la aromâni, la bulgari, care o numesc Marteniţa, dar şi în Macedonia şi Albania.

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Locale

Skatepark și pumptrack în Parcul „Anton Scudier“ din Timișoara

Publicat

acum 3 ore

pe

12 mai 2026

de

Primarul Dominic Fritz a semnat contractul pentru amenajarea unei zone dedicate sporturilor urbane în Parcul „Anton Scudier”, care va include skatepark, pumptrack, scenă pentru evenimente și alte facilități. Investiția răspunde nevoilor comunității locale de skateri, bikeri și rolleri, dar include și reamenajarea zonei, astfel încât parcul să devină un loc activ, pentru mișcare și evenimente.

“Prima etapă e cea de proiectare, iar apoi în cadrul aceluiași contract va urma și amenajarea propriu-zisă a skateparkului. Ne dorim o zonă atractivă și modernă pentru doritorii de sporturi urbane, cu diferite niveluri de dificultate. Vom asigura finanțarea investiției din bugetul local”, a declarat primarul Dominic Fritz.

Contractul a fost atribuit asocierii de firme SPORT PLAY SYSTEMS SRL și SUBCONTROL SRL. Investiția municipalității se va întinde pe o suprafață de aproape 4.300 mp și include zone dedicate pentru skatepark și un pumptrack și facilități de cățărare la standarde internaționale. Proiectul include amenajări adaptate pentru toate nivelurile de experiență, inclusiv rampe înclinate mici și rampe de lansare, scări, piramide și pătrate adânci, acesta va avea și o zonă de tip bowl.

De asemenea, va fi amenajată o scenă exterioară pentru evenimente culturale și comunitare, precum și spații pentru artă urbană. În paralel, municipalitatea a prevăzut lucrări de amenajare a întregului perimetru: alei, spații verzi, iluminat public, mobilier urban și acces pentru persoane cu dizabilități.

Valoarea contractului este de 11,2 milioane lei fără TVA. Durata contractului este de un an, din care 5 luni sunt alocate proiectării tehnice și 7 luni lucrărilor de execuție.

0
Citeste mai mult

Cultură

Noaptea Albă a Muzeelor la Filarmonica Banatul. Proiecție de film mut, muzică live, expoziții și tururi ghidate

Publicat

acum o zi

pe

11 mai 2026

de

Filarmonica Banatul Timișoara invită publicul sâmbătă, 23 mai 2026, între orele 21:00 și 00:30, la o nouă ediție a evenimentului Noaptea Albă a Muzeelor, desfășurată în Sala Capitol și Grădina de Vară. Programul propune o experiență culturală complexă, în care filmul mut, muzica live și patrimoniul cultural se întâlnesc într-un dialog artistic aparte.

În cadrul evenimentului, publicul va putea descoperi universul cinematografiei de început prin proiecția peliculei La Tour, semnată de regizorul francez René Clair.

Atmosfera cinematografică va fi completată de un acompaniament live susținut de Vlad Colar la flaut și Regina Borinov la pian. Cei doi artiști vor interpreta lucrări de Philippe Gaubert și Claude Debussy.

Publicul va avea, de asemenea, oportunitatea de a participa la tururi ghidate susținute de Daniel Igna, prin care va putea descoperi istoria, arhitectura și poveștile mai puțin cunoscute ale acestui spațiu cultural emblematic al orașului.

Expoziție „George Enescu”

În completarea programului artistic, evenimentul va include și expoziția „George Enescu”, organizată cu prilejul împlinirii a 105 ani de la primul concert susținut la Timișoara de marele compozitor român.

Expoziția din foaierul Filarmonicii Banatul Timișoara va aduce în fața publicului o serie impresionantă de documente rare și valoroase din colecția personală a lui Fabian Anton. Vizitatorii vor putea admira scrisori originale inedite semnate de George Enescu, fotografii de familie ale marelui compozitor, precum și documente și corespondențe semnate de personalități marcante ale muzicii și culturii universale, printre care Giacomo Puccini, Camille Saint-Saëns, Gabriel Fauré, Yehudi Menuhin, Sviatoslav Richter sau Mario Del Monaco, alături de numeroși colaboratori și apropiați ai compozitorului.

Expoziția va include, de asemenea, mărturii documentare privind relațiile de prietenie și colaborare ale lui George Enescu cu mari artiști ai epocii, documente referitoare la sejururile sale la Timișoara și în județul Timiș, semnate atât de compozitor, cât și de soția sa, Maruca Cantacuzino, precum și două busturi de colecție dedicate marelui muzician.

Filarmonica Banatul expune Cartea de Aur

De asemenea, Noaptea Albă a Muzeelor la Filarmonică este un pun prilej pentru public de a descoperi unul dintre cele mai valoroase repere ale istoriei Filarmonicii Banatul – Cartea de Aur, care păstrează, încă din anul 1871, semnăturile unor personalități emblematice ale muzicii, culturii și vieții publice europene, dar și ale unor nobili ai vremii. De-a lungul timpului, pragul instituției a fost trecut de artiști care au marcat istoria muzicii universale, iar numele lor se regăsesc în această impresionantă mărturie a vieții culturale timișorene: Pablo de Sarasate, Johannes Brahms, Joseph Joachim, Béla Bartók, și chiar Regele Mihai I al României. Expunerea Cărții de Aur oferă publicului ocazia de a descoperi o parte importantă din memoria culturală a Filarmonicii și din istoria artistică a Timișoarei.

Noaptea Albă a Muzeelor la Filarmonică devine astfel o invitație deschisă de a redescoperi spațiul filarmonicii dintr-o perspectivă nouă, vie și interactivă.

Intrarea este liberă.

_________

Organizator: Filarmonica Banatul Timișoara

Program finanțat din bugetul local al Municipiului Timișoara

Foto: Arhivă

 

0
Citeste mai mult

Cultură

Classic meets Teodora Brody. Concert de jazz simfonic în Grădina Filarmonicii „Banatul“

Publicat

acum 6 zile

pe

6 mai 2026

de

Filarmonica Banatul Timișoara continuă în 2026 seria de concerte crossover inițiată anul trecut, un demers artistic ce propune un dialog între muzica clasică și jazz, muzică contemporană sau alte expresii sonore ale prezentului. Concepută ca o invitație la descoperire și conexiune, această serie, desfășurată în Grădina Fila, aduce împreună artiști remarcabili și proiecte muzicale ce traversează granițele genurilor, propunând publicului experiențe autentice și actuale.

După succesul ediției inaugurale, care i-a avut ca invitați pe Mihail și The Mono Jacks, seria din acest an va fi deschisă de Teodora Brody, care va cânta alături de ansamblul Violoncellissimo și Amphitrio, în 24 mai, de la ora 21:00, în Grădina de Vară a Filarmonicii Banatul Timișoara.

O voce unică a jazz-ului contemporan, Teodora Brody se bucură de o carieră internațională impresionantă, definită de colaborări precum cele cu Stanley Jordan, Theodosii Spassov, Lars Danielsson, Les Paul, Curtis Fuller, Eric Legnini, Philippe Duchemin, Guido Manusardi, Benny Rietveld, Daniele di Bonaventura, Ion Baciu și Al Copley. Prezența sa scenică a fost constant remarcată pe marile scene ale lumii, de la festivaluri europene prestigioase precum Montreux, Lugano sau Marciac, până la instituții emblematice din Statele Unite – Carnegie Hall, Kennedy Center, US Library of Congress sau Corcoran Gallery of Art – și cluburi legendare precum Iridium New York sau Blues Alley din Washington D.C.

Cel mai recent proiect al său, albumul Rhapsody, realizat alături de London Symphony Orchestra, propune o viziune artistică profund originală: o relectură a identității românești prin limbajul jazzului și al orchestrării clasice. Inspirat de universul lui George Enescu, proiectul aduce pentru prima dată versiuni vocale ale Rapsodiilor Române, într-o abordare liberă, în care improvizația devine respirație artistică. Distins cu Premiul „Proiectul Anului” la Gala MUSICRIT, Rhapsody confirmă o direcție creativă în care tradiția și inovația se întâlnesc într-un discurs sonor viu și emoționant.

Concertul din 24 mai prilejuiește și întâlnirea cu Violoncellissimo, unul dintre cele mai iubite și admirate proiecte camerale românești din ultimele două decenii. Născut din viziunea și pasiunea maestrului Marin Cazacu, ansamblul reunește generații de violonceliști și propune un repertoriu vibrant, accesibil și spectaculos. De-a lungul timpului, Violoncellissimo a oferit momente memorabile în cadrul unor evenimente majore, de la aniversarea lui Constantin Brâncuși la proiecte UNESCO, iar concertul cu 60 de violoncele de la Ateneul Român a rămas un reper descris drept „un spectacol demn de Cartea Recordurilor”.

În completarea acestei direcții artistice se află Amphitrio, un proiect de jazz contemporan care explorează cu finețe intersecțiile stilistice ale prezentului. Format din Andrei Petrache (pian), Mike Alex (bas) și Philip Goron (percuție), trio-ul propune un univers sonor în care jazzul nord-european se întâlnește cu influențe balcanice, texturi electronice și accente rock, într-un discurs bazat pe improvizație și coerență estetică. Activ din 2020, Amphitrio a lansat trei albume – dintre care Timelines marchează o deschidere către zona electro-groove – și a fost prezent pe scenele unor festivaluri importante precum Jazz in the Park, JazzX sau Sepsi Jazz & Blues Festival. În 2025, formația a fost recompensată cu Premiul pentru Muzică la Gala Radio România Cultural și Premiul de Excelență UCIMR, fiind invitată totodată la Jazzahead Bremen.

Următoarele evenimente din seria Clasic meets îi aduc pe scena din Grădina Fila pe remarcabilii artiști: pianista Leyah (în data de 3 iulie) și, din nou, pe Mihail (în data de 12 septembrie 2026), un artist atât de bine primit de către publicul timișorean.

Toate concertele încep la ora 21:00, iar accesul în grădină este permis începând cu ora 20:00, oferind publicului ocazia de a petrece timp într-o atmosferă relaxată, alături de prieteni, înainte de începerea concertului.

Prin această serie, Filarmonica Banatul Timișoara își reafirmă rolul de spațiu viu al întâlnirii dintre tradiție și contemporaneitate, oferind publicului experiențe ce creează legături autentice între oameni și muzică.

Biletele sunt disponibile online și la casieria Filarmonicii, cu excepția evenimentelor incluse în programul „Timișoara pentru Tineri”, care sunt cu intrare gratuită.

Organizator: Filarmonica Banatul Timișoara

Program finanțat din bugetul local al Municipiului Timișoara

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite