Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Mărțișorul – vestitorul primăverii. Ce tradiții se păstrează în 1 martie

Publicat

acum 3 luni

pe

Mărţişorul, care a fost inclus în lista reprezentativă a patrimoniului imaterial UNESCO la sfârşitul anului trecut şi care potrivit unei legende ar fi fost tors de Dochia, este un simbol al trecerii de la iarnă la primăvară şi un vestitor al înnoirii, reprezentat de un şnur împletit dintr-un fir alb şi unul roşu, căruia i-au fost adăugate ulterior alte ornamente.
Scopul mărţişorului este de a aduce vestea înnoirii, speranţa, bucuria, iubirea şi concilierea în vieţile oamenilor care îl dăruiesc sau îl primesc.

Tradiţii

Mărţişorul este dăruit mai întâi între oameni, apoi este oferit plantelor şi, prin extensie, întregului Univers. Astfel, prin răspândirea mărţişorului, omul doreşte să echilibreze principiile contrare şi complementare care îi guvernează Universul, precum viaţa-moartea, lumina-întunericul, vara-iarna, masculinul-femininul, semnificaţii cuprinse în albul şi roşul şnurului, potrivit enciclopedia-dacica.ro.

Pe vremuri, mărţişorul consta într-un bănuţ de aur prins de un găitan de mătase împletit cu fire albe şi roşii, pe care persoana care îl primea îl purta la gât până când întâlnea prima roză înflorită, pe crengile căreia depunea apoi darul primit. Bănuţul însemna Soarele la trecerea dintre anotimpuri, îmbelşugarea, iar firele albe şi roşii ale găitanului însemnau faţa albă ca un crin şi rumenă ca o roză.

Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

Copiilor li se lega o monedă de argint la mână cu un fir răsucit de lână sau de bumbac alb şi roşu ca să fie feriţi de boală, pe care aceştia îl legau după 12 zile în pom ca să fie pomul roditor. Vitelor li se agăţa fir roşu cu alb ca să fie sănătoase şi la fel, bune de rod, potrivit cercetătorilor de la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

O altă variantă de mărţişor autentic presupune ca şnurul bicolor să fie decorat la capete cu câte un ciucur: unul alb, sub forma unei reprezentări antropomorfe masculine, şi unul roşu, sub forma unei siluete feminine. Unirea masculinului, prin intermediul şnurului, cu femininul reprezintă în context reconcilierea principiilor contrare la nivel teluric şi cosmic, după cum afirma cercetătoarea Sabina Ispas.

În unele sate din Moldova şnurul era confecţionat doar din lână roşie sau neagră, amintind de amuleta folosită împotriva deochiului, destul de răspândită în trecut.

În alte localităţi, mărţişorul era tricolor, în două variante cromatice – roşu, alb şi verde sau roşu, alb şi negru, aşa cum reiese din informaţiile oferite de localnici din satul Hagi-Curda, o localitate cu populaţie preponderent românească, aflată în prezent în Ucraina. Şi moldovenii stabiliţi în nordul Caucazului la mijlocul secolului al XIX-lea au păstrat varianta mărţişorului tricolor, cu firul negru.

Conform studiilor etnologice, mărţişorul este strâns legat de tradiţiile Anului Nou, sărbătorit în trecut în luna martie, ca formă primitivă de celebrare a Anului Agrar, corelat cu ciclurile vegetative şi astronomice.

Preluat de lumea urbană şi devenit modă, firul de bumbac, uneori fir de argint sau de aur, este purtat drept colier şi podoabă, ţinut la piept, primit ca suvenir şi, mai nou, drept cadou.

În prezent, mărţişorul este oferit şi virtual, pe platformele de socializare, prin imagini sau animaţii haioase.

Legende legate de Mărţişor

O poveste legată de Mărţişor spune că Soarele a coborât pe Pământ în chip de fată frumoasă, pe care un zmeu a furat-o şi a închis-o în palatul său, astfel că lumea întreagă a căzut în mâhnire. Văzând ce se întâmplă fără Soare, un tânăr curajos a învins zmeul în luptă şi a eliberat fata, care s-a urcat înapoi pe Cer în chip de Soare. A venit primăvara, oamenii şi-au recăpătat veselia, însă nimeni nu şi-a amintit de tânărul luptător care zăcea în palatul zmeului, după luptele grele ce le dusese. Sângele cald al tânărului s-a scurs pe zăpadă, până când el a rămas fără suflare, iar în locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei – vestitori ai primăverii.

La români, mărţişorul, ca obiect simbolic, este corelat şi cu Dochia, personaj mitologic, a cărei zi era sărbătorită la 1 martie. Cercetătorul Ion Ghinoiu spune despre şnurul de mărţişor că este o funie a timpului, de 365 sau 366 de zile, toarsă de însăşi legendara Dochie, în timp ce urca cu oile la munte. Asemănător ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia toarce firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic.

Cercetările arheologice efectuate pe teritoriul României au scos la iveală amulete asemănătoare cu mărţişorul, datând din urmă cu aproximativ 8.000 de ani. Amuletele reprezintă nişte pietricele perforate şi purtate la gât sub formă de coliere. Pietricele amuletelor erau vopsite în alb şi roşu, aranjate alternativ.

Se presupune că albul şi roşul au fost preferate, întrucât, în acele timpuri, venirea primăverii era întâmpinată cu ritualuri ce constau în sacrificii umane sau animale, cu scopul de a îmbuna zeii. Astfel, în ritual, roşul sângelui era asociat cu viaţa, fertilitatea, adoraţia şi sacrificiul, iar albul era legat de puritatea zăpezii, a gheţii şi a norilor. Astfel, albul şi roşul, puse laolaltă, ar semnifica dorinţa despărţirii de iarnă.

Sărbătoarea Mărţişorului se mai întâlneşte la aromâni, la bulgari, care o numesc Marteniţa, dar şi în Macedonia şi Albania.

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Locale

ANUNȚ. Comuna Peciu Nou a finalizat proiectul „Modernizare sistem comunal integrat de colectare și valorificare a gunoiului de grajd“

Publicat

acum 21 de ore

pe

15 mai 2026

de

Comuna Peciu Nou, județul Timiș, anunță finalizarea proiectului „Modernizare sistem comunal integrat de colectare și valorificare a gunoiului de grajd”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Obiectiv General: Obiectivul general al proiectului a reprezentat accelerarea procesului de modernizare a sistemului de gestionare a deșeurilor în cadrul UAT Peciu Nou cu accent pe colectarea separată, măsuri de prevenție, reducere, reutilizare și valorificare, în vederea conformării cu directivele aplicabile și tranziției la economie circulară.

Obiectivul specific al proiectului a vizat gestionarea sustenabilă a biodeșeurilor agricole, în special a celor provenite din activitățile zootehnice, prin creșterea gradului de valorificare a acestora în vederea reducerii poluării cu nitrați.

Beneficiar: Comuna Peciu Nou, Județul Timiș.

Durata de implementare: Proiectul s-a derulat pe o perioadă de 12 luni – respectiv din luna aprilie 2025 până in mai 2026, fiind finalizat cu o luna inaintea termenului preconizat.

Rezultate atinse în perioada de referință: Modernizarea sistemului de management: Achiziția și punerea în funcțiune a utilajelor specifice (buldoexcavator, tractor, remorcă, cisternă vidanjă). De asemenea, prin acest proiect au fost furnizate micilor crescători de animale din localitate, un număr de 12 platforme individuale de tip 1, având o capacitate de 6 m.c., precum și un număr de 53 platforme individuale de tip 2, având o capacitate de stocare de 9 m.c.

Valoarea finala a proiectului este de 2,184,788.90 lei fara TVA, finanțare nerambursabilă din fondurile PNRR, la care se adauga suma de 447,005.67 lei reprezentand e TVA, plătit din bugetul de stat.

„Suntem mândri să anunțăm finalizarea cu succes a acestui proiect esențial pentru comunitatea noastră. Ceea ce am promis la lansare este astăzi o realitate concretă, gata să deservească cetățenii din comuna Peciu Nou.

Am făcut un pas decisiv în direcția protejării mediului și combaterii poluării cu nitrați. Astăzi, fermierii noștri au la dispoziție o infrastructură modernă, utilaje performante și platforme individuale conforme cu cele mai exigente norme europene.

Prin această inițiativă finalizată, am reușit nu doar să îmbunătățim calitatea mediului, ci să oferim un sprijin real fermierilor locali. Gestionarea gunoiului de grajd devine acum un proces eficient, transformând deșeurile într-o resursă valoroasă pentru agricultură.

Mulțumesc întregii echipe din cadrul primăriei și tuturor partenerilor instituționali care s-au implicat în implementarea riguroasă a acestui proiect finanțat prin PNRR. Am urmărit cu atenție fiecare etapă pentru a ne asigura că răspundem nevoilor cetățenilor. Rezultatul este o comună mai curată, mai verde și mai responsabilă, pregătită pentru viitor, a declarat primarul Domnul Gabriel Răzvan DRAGAN. ”

Pentru informații suplimentare referitoare la acest proiect, vă rugăm să contactați Primăria comunei Peciu Nou la adresa de e-mail: contact@primariapeciunou.ro sau la telefon: 0256414500

Pentru alte informații privind proiectele finanțate din fonduri PNRR, vă rugăm să consultați site-ul: https://mfe.gov.ro/pnrr/, împreună cu pagina de Facebook (https://www.facebook.com/PNRROficial/)

0
Citeste mai mult

Locale

Ceasul floral din Timișoara, construit în anii ’70, va fi modernizat

Publicat

acum 2 zile

pe

14 mai 2026

de

Primăria Municipiului Timișoara începe procesul de reabilitare completă a Ceasului Floral, construit în anii ’70 și care nu a beneficiat niciodată de reparații capitale. Proiectul include reabilitarea clădirii decorativ-funcționale, cu o suprafață de aproape 330 mp, care cuprinde camera mecanismului ceasului, o cameră de depozit și două magazii, reamenajarea unei suprafețe de peste 4.300 mp și integrarea mecanismului pentru ceas.

Refacerea obiectivului intră în etapa de proiectare, odată cu semnarea contractului pentru realizarea documentației de avizare a lucrărilor de intervenție (DALI) și a proiectului tehnic necesare investiției. Contractul a fost adjudecat de asocierea formată din SC Planwerk Arhitectură și Urbanism SRL, SC Prodeco Arhitectură și Inginerie SRL și SC Studio de Peisaj Ana Horhat SRL.

Documentația va stabili soluțiile pentru reabilitarea clădirii și pentru refacerea cadranului vegetal al ceasului prin utilizarea unui mix de plante perene, floricole și acoperitoare de sol, precum și pentru realizarea unui sistem automatizat de irigare. Proiectul prevede și reorganizarea spațiului din jurul obiectivului printr-o rețea de alei, mobilier urban, suporturi pentru biciclete, iluminat ambiental cu tehnologie LED și reamenajarea spațiilor verzi limitrofe. Totodată, sunt prevăzute soluții de accesibilizare pentru persoanele cu dizabilități, prin amenajarea unor trasee conforme și integrarea de elemente tactile. Mecanismul pentru ceas donat de Lions Club Diamond Timișoara este prevăzut cu sistem de protecție la intemperii și vandalism și permite acces facil pentru întreținere.

Valoarea contractului pentru serviciile de proiectare este de aproximativ 183.000 RON (fără TVA), iar durata este de 250 de zile.

Foto: Primăria Timișoara

0
Citeste mai mult

Cultură

Premiera audiodramei „Marea aventură a micii albine Mitsu”, la Filarmonica „Banatul“ din Timișoara

Publicat

acum 2 zile

pe

14 mai 2026

de

De Ziua Copilului, Filarmonica Banatul Timișoara a pregătit un eveniment special pentru cei mici și nu numai – premiera audiodramei „Marea aventură a micii albine Mitsu”, inspirată de volumul de poezie semnat de Mircea Dragu, publicat la Editura Humanitas Junior.

Pentru că nu există doar povești care se citesc și se ascultă, ci și povești care prind viață prin muzică, voce, și emoție, pe 1 iunie 2026, de la ora 11:00, la Sala Capitol vă invităm să pășiți într-un spațiu al imaginației și al bucuriei.

Pregătit cu multă pasiune și grijă pentru cei mici, dar și pentru părinții care cred în puterea poveștilor și a artei de calitate, evenimentul propune o întâlnire rară între literatură, muzică live, teatru sonor și animație video originală.

Publicul va descoperi culisele acestui proiect și modul în care a prins viață universul micii albine Mitsu în cadrul unei discuții cu autorul Mircea Dragu și compozitorii muzicii originale, Luca Dragu și Lukas Kohl. Conversația va fi moderată de jurnalista culturală Andreea Medinschi, una dintre vocile importante ale scenei culturale locale.

Evenimentul va continua cu un concert live construit pe baza muzicii create pentru povestea albinei Mitsu.

Pe scenă vor urca:

Luca Dragu – chitară și voce

Jacqueline Kohl – voce

Radu Kis – vioară

Csaba Sánta – contrabas

Bogdan Stoenică – percuție

Lukas Kohl – pian

Animația video originală este realizată de artistul vizual Aron Bajko, completând această experiență artistică gândită ca o călătorie senzorială pentru copii și familii.

UN PRIM PAS CĂTRE UN NOU PROIECT

Evenimentul din 1 iunie reprezintă și primul pas către un amplu spectacol multimedia pentru copii, produs de Filarmonica Banatul, care va avea premiera oficială în toamna acestui an și va intra în repertoriul instituției. Spectacolul din toamnă se va bucura de participarea unor artiști ai Filarmonicii Banatul Aranjamentul muzical este realizat de Gabriel Almași.

Prin acest proiect, Filarmonica Banatul își reafirmă dorința de a crea experiențe culturale vii, accesibile și memorabile pentru noile generații și

Biletele sunt disponibile online și la casieria Filarmonicii.

Organizator: Filarmonica Banatul Timișoara

Program finanțat din bugetul local al Municipiului Timișoara

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite