Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Mărțișorul – vestitorul primăverii. Ce tradiții se păstrează în 1 martie

Publicat

acum 3 luni

pe

Mărţişorul, care a fost inclus în lista reprezentativă a patrimoniului imaterial UNESCO la sfârşitul anului trecut şi care potrivit unei legende ar fi fost tors de Dochia, este un simbol al trecerii de la iarnă la primăvară şi un vestitor al înnoirii, reprezentat de un şnur împletit dintr-un fir alb şi unul roşu, căruia i-au fost adăugate ulterior alte ornamente.
Scopul mărţişorului este de a aduce vestea înnoirii, speranţa, bucuria, iubirea şi concilierea în vieţile oamenilor care îl dăruiesc sau îl primesc.

Tradiţii

Mărţişorul este dăruit mai întâi între oameni, apoi este oferit plantelor şi, prin extensie, întregului Univers. Astfel, prin răspândirea mărţişorului, omul doreşte să echilibreze principiile contrare şi complementare care îi guvernează Universul, precum viaţa-moartea, lumina-întunericul, vara-iarna, masculinul-femininul, semnificaţii cuprinse în albul şi roşul şnurului, potrivit enciclopedia-dacica.ro.

Pe vremuri, mărţişorul consta într-un bănuţ de aur prins de un găitan de mătase împletit cu fire albe şi roşii, pe care persoana care îl primea îl purta la gât până când întâlnea prima roză înflorită, pe crengile căreia depunea apoi darul primit. Bănuţul însemna Soarele la trecerea dintre anotimpuri, îmbelşugarea, iar firele albe şi roşii ale găitanului însemnau faţa albă ca un crin şi rumenă ca o roză.

Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

Copiilor li se lega o monedă de argint la mână cu un fir răsucit de lână sau de bumbac alb şi roşu ca să fie feriţi de boală, pe care aceştia îl legau după 12 zile în pom ca să fie pomul roditor. Vitelor li se agăţa fir roşu cu alb ca să fie sănătoase şi la fel, bune de rod, potrivit cercetătorilor de la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

O altă variantă de mărţişor autentic presupune ca şnurul bicolor să fie decorat la capete cu câte un ciucur: unul alb, sub forma unei reprezentări antropomorfe masculine, şi unul roşu, sub forma unei siluete feminine. Unirea masculinului, prin intermediul şnurului, cu femininul reprezintă în context reconcilierea principiilor contrare la nivel teluric şi cosmic, după cum afirma cercetătoarea Sabina Ispas.

În unele sate din Moldova şnurul era confecţionat doar din lână roşie sau neagră, amintind de amuleta folosită împotriva deochiului, destul de răspândită în trecut.

În alte localităţi, mărţişorul era tricolor, în două variante cromatice – roşu, alb şi verde sau roşu, alb şi negru, aşa cum reiese din informaţiile oferite de localnici din satul Hagi-Curda, o localitate cu populaţie preponderent românească, aflată în prezent în Ucraina. Şi moldovenii stabiliţi în nordul Caucazului la mijlocul secolului al XIX-lea au păstrat varianta mărţişorului tricolor, cu firul negru.

Conform studiilor etnologice, mărţişorul este strâns legat de tradiţiile Anului Nou, sărbătorit în trecut în luna martie, ca formă primitivă de celebrare a Anului Agrar, corelat cu ciclurile vegetative şi astronomice.

Preluat de lumea urbană şi devenit modă, firul de bumbac, uneori fir de argint sau de aur, este purtat drept colier şi podoabă, ţinut la piept, primit ca suvenir şi, mai nou, drept cadou.

În prezent, mărţişorul este oferit şi virtual, pe platformele de socializare, prin imagini sau animaţii haioase.

Legende legate de Mărţişor

O poveste legată de Mărţişor spune că Soarele a coborât pe Pământ în chip de fată frumoasă, pe care un zmeu a furat-o şi a închis-o în palatul său, astfel că lumea întreagă a căzut în mâhnire. Văzând ce se întâmplă fără Soare, un tânăr curajos a învins zmeul în luptă şi a eliberat fata, care s-a urcat înapoi pe Cer în chip de Soare. A venit primăvara, oamenii şi-au recăpătat veselia, însă nimeni nu şi-a amintit de tânărul luptător care zăcea în palatul zmeului, după luptele grele ce le dusese. Sângele cald al tânărului s-a scurs pe zăpadă, până când el a rămas fără suflare, iar în locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei – vestitori ai primăverii.

La români, mărţişorul, ca obiect simbolic, este corelat şi cu Dochia, personaj mitologic, a cărei zi era sărbătorită la 1 martie. Cercetătorul Ion Ghinoiu spune despre şnurul de mărţişor că este o funie a timpului, de 365 sau 366 de zile, toarsă de însăşi legendara Dochie, în timp ce urca cu oile la munte. Asemănător ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia toarce firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic.

Cercetările arheologice efectuate pe teritoriul României au scos la iveală amulete asemănătoare cu mărţişorul, datând din urmă cu aproximativ 8.000 de ani. Amuletele reprezintă nişte pietricele perforate şi purtate la gât sub formă de coliere. Pietricele amuletelor erau vopsite în alb şi roşu, aranjate alternativ.

Se presupune că albul şi roşul au fost preferate, întrucât, în acele timpuri, venirea primăverii era întâmpinată cu ritualuri ce constau în sacrificii umane sau animale, cu scopul de a îmbuna zeii. Astfel, în ritual, roşul sângelui era asociat cu viaţa, fertilitatea, adoraţia şi sacrificiul, iar albul era legat de puritatea zăpezii, a gheţii şi a norilor. Astfel, albul şi roşul, puse laolaltă, ar semnifica dorinţa despărţirii de iarnă.

Sărbătoarea Mărţişorului se mai întâlneşte la aromâni, la bulgari, care o numesc Marteniţa, dar şi în Macedonia şi Albania.

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Locale

„Cireșar“. Spectacole, animatori, muzică, de 1 iunie, la Timișoara

Publicat

acum 2 zile

pe

30 mai 2025

de

Pe parcursul a două zile, Parcul Copiilor din Timișoara se va transforma într-un spațiu de poveste, plin de culoare, joc și creativitate.

Evenimentul „Cireșar“ va aduce împreună artiști, animatori, meșteri și copii de toate vârstele într-o atmosferă caldă și vibrantă, în 31 mai 2025 și 1 iunie 2025, între orele 10.00 și 20.00.

Vizitatorii vor putea participa la ateliere creative de pictură pe ceramică, modelaj, bricolaj sau construcții din lemn, iar pe aleile parcului vor întâlni personaje de poveste, statui vivante și spectacole interactive de animație stradală.

Scenele vor găzdui spectacole de teatru pentru copii, momente muzicale și reprezentații artistice pline de emoție.

Anul acesta, a fost pregătită o surpriză inedită: „Plaja din oraș”, un loc de relaxare și distracție potrivit pentru toate vârstele!

PROGRAM

Sâmbătă, 31 mai, Parcul copiilor, Amfiteatru

11:00 – Zumba for Kids

12:00 – Spuma Light Party

17:00 – „Aventuri din deșertul Sahara” – spectacol de teatru pentru copii

20:00 – Cinema: „Vulpea și iepurașul salvează pădurea”

Duminică, 1 iunie, Parcul copiilor, Amfiteatru

11:00 – 18:00 – Radio Vacanța: muzică, jocuri și distracție pe tot parcursul zilei

12:00 – Spuma Light Party

20:00 – Cinema: „Flow” – un film premiat și aplaudat internațional

Intrarea este liberă.

0
Citeste mai mult

Cultură

Festivalul Etniilor, ediția a XXIV-a, la Timișoara

Publicat

acum 2 zile

pe

30 mai 2025

de

Hora etniilor în Piața Victoriei, două scene în Piața Unirii și în Piața Libertății, 12 formații în spectacol, Ansamblul Profesionist Banatul, atelier de dansuri populare multietnice.

Acestea sunt doar câteva dintre atracțiile Festivalului Etniilor, o celebrare autentică a multiculturalității care definește Banatul, care va avea loc duminică, 1 iunie 2025, la Timișoara.

Festivalul se va desfășura pe două scene principale, amplasate în Piața Unirii și în Piața Libertății, unde vor evolua 12 formații artistice multietnice din Timișoara și județul Timiș, reprezentând un larg areal cultural al minorităților: maghiari, germani, sârbi, romi, slovaci, bulgari, ucraineni, evrei și machedoni.

Evenimentul va începe la ora 17:00 cu o horă multietnică în Piața Victoriei, simbol al unității prin diversitate, la care sunt invitați să participe toți timișorenii și vizitatorii orașului.

La intersecția străzilor Eugeniu de Savoya și Vasile Alecsandri, începând cu ora 17:20 iubitorii jocului bănățean sunt așteptați la un atelier de dansuri „Hai la joc!”, alături de Formația de dansuri „Bujorii Banatului”, coordonată de Denis Chira.

Spectacolul etniilor se va desfășura concomitent pe cele două scene, începând cu ora 17:20.

Pe scena amplasată în Piața Unirii vor urca pe scenă în recital: Grupul vocal „Shalom” al Comunității Evreilor din Timișoara, Fanfara „Nadlačanka” a Uniunii Solvacilor din România, Formația de Tineret a Ansamblului Profesionist Banatul, Ansamblul de dansuri maghiare „Bokréta” din Timișoara, Anamblul „Slavijak” al Uniunii Bulgarilor din Banat și Ansamblul Folcloric al Uniunii Sârbilor din Timișoara.

Pe scena Festivalului Etniilor, dansul devine limbajul comun. Ansamblul Profesionist „Banatul” aduce în lumină un moment cu adevărat special cu jocuri în care se relatează povestea acestui spațiu prin pași de dans, culori și sunet. Momentul coregrafic poartă semnătura cuplului Grigore și Floarea Munteanu și reprezintă un elogiu adus tradițiilor care, deși diferite, bat cu aceeași inimă: inima Banatului.

Fiecare etnie – cu portul său, cu ritmul său, cu bucuria și melancolia proprie – își spune povestea într-o suită spectaculoasă, în care granițele dispar, iar tradițiile se împletesc firesc.

Pe scena din Piața Libertății atmosfera de convivialitate și bucurie a Banatului de altădată va fi transpusă scenic de Ansamblul Profesionist Banatul, Ansamblul de dansuri populare germane „Edelweiss” din Deta, Ansamblul de dansuri ucrainene „Sânziene Bănățene” din Giarmata, Ansamblul „Palucénka” din Dudeștii Vechi, Compania Artistică „Lulughi Shukar” și Ansamblul „Necea – Rock” din Dudeștii Noi.

Spectacolele vor fi prezentate de Tania Stavilă – Țunaș și Maria Borțun Popescu. Accesul este liber și gratuit!

Festivalul Etniilor, ediția a XXIV-a 2025, este posibil cu susținerea financiară a Consiliului Județean Timiș și este organizat de Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș, coordonat de managerul Liliana Laichici.

0
Citeste mai mult

Cultură

Banaton Fest – Balkan Folk-Pop Music Awards, la Timișoara. PROGRAMUL evenimentului

Publicat

acum 2 zile

pe

30 mai 2025

de

Consiliul Județean Timiș, Visit Timiș și Asociația Banat Link organizează Banaton Fest – Balkan Folk-Pop Music Awards, un eveniment de anvergură care, între 30 mai și 1 iunie 2025, va transforma Timișoara în capitala multiculturală a Balcanilor.

Festivalul aduce în prim-plan artiști de top din Serbia, Croația, Muntenegru, Macedonia și România.

Publicul este invitat să descopere diversitatea muzicii, gastronomiei, meșteșugurilor și tradițiilor care definesc această zonă a Europei.

„Ne propunem ca Banaton Fest să devină cel mai amplu și reprezentativ eveniment dedicat culturii balcanice din Europa, un punct de referință pentru dialog intercultural, incluziune și promovare a patrimoniului comun al regiunii” a declarat Alfred Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș.

Gala Balkan Music Awards, momentul central al evenimentului, va fi deschisă vineri, 30 mai, de la ora 17:00, pe scena principală de la Bega Business Center (str. Republicii nr. 21, fostul Electromotor). Seara va fi prezentată de Dan Negru și Tania Vlascici, iar în cadrul galei vor fi oferite premii speciale unor nume sonore ale muzicii folk și pop din Balcani:

Orchestra RTS – Premiul special Banaton Fest

Neša Milevski, Slavisa Vujić, Toma Vasić – Premii speciale Banaton Fest

Renato Henz și Zorana Pavić – Premiul balcanic pentru cântărețul/cântăreața pop a anului

Nicoleta Voica – Premiu pentru o carieră de excelență în muzica populară românească

Maria Didraga & Joan Todoran / Ljiljana & Dragan Aleksandrić – Premii pentru cupluri de succes pe scena muzicii tradiționale

Stella Rade – Premiul pentru cel mai promițător talent al anului

Beki Bekić și Snežana Đurišić – Premii pentru interpretare folk (masculin și feminin)

Sâmbătă, 31 mai, începând cu ora 15:00, festivalul continuă cu o atmosferă de sărbătoare: zone gastronomice, activități pentru întreaga familie și noi recitaluri live.

De la ora 17:00, vor urca pe scenă:

Amala Band – Premiu pentru Rock Band al anului

Cor Rock Family (Serbia) – Premiu special

Desanca Lalici – Premiu pentru întreaga carieră

Orchestra Haris Kaltak (Bosnia și Herțegovina) – Premiul pentru cea mai bună orchestră balcanică

Un invitat-surpriză

Dragana Mirković – două distincții: „Regina muzicii folk balcanice” și „Premiul pentru Hitul anului – Placi zemljo”

Festivalul include și un ETNO Park Cultural, un spațiu dedicat promovării meșteșugurilor, gastronomiei și obiceiurilor etniilor din regiune. Zona va găzdui ateliere meșteșugărești, degustări de produse tradiționale și demonstrații culturale.

Duminică, 1 iunie, de Ziua Copilului, scena și întreg spațiul festivalului sunt dedicate celor mici: spectacole muzicale, jocuri, surprize și activități interactive în cadrul Banaton Kids Festival.

Participanții vor avea, de asemenea, acces la cel mai mare parc de distracții din estul Europei – Andreas Luna Parc, cu roată panoramică, roller coaster și zeci de atracții pentru toate vârstele.

Intrarea la eveniment este liberă.

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite