Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Mărțișorul – vestitorul primăverii. Ce tradiții se păstrează în 1 martie

Publicat

acum 10 luni

pe

Mărţişorul, care a fost inclus în lista reprezentativă a patrimoniului imaterial UNESCO la sfârşitul anului trecut şi care potrivit unei legende ar fi fost tors de Dochia, este un simbol al trecerii de la iarnă la primăvară şi un vestitor al înnoirii, reprezentat de un şnur împletit dintr-un fir alb şi unul roşu, căruia i-au fost adăugate ulterior alte ornamente.
Scopul mărţişorului este de a aduce vestea înnoirii, speranţa, bucuria, iubirea şi concilierea în vieţile oamenilor care îl dăruiesc sau îl primesc.

Tradiţii

Mărţişorul este dăruit mai întâi între oameni, apoi este oferit plantelor şi, prin extensie, întregului Univers. Astfel, prin răspândirea mărţişorului, omul doreşte să echilibreze principiile contrare şi complementare care îi guvernează Universul, precum viaţa-moartea, lumina-întunericul, vara-iarna, masculinul-femininul, semnificaţii cuprinse în albul şi roşul şnurului, potrivit enciclopedia-dacica.ro.

Pe vremuri, mărţişorul consta într-un bănuţ de aur prins de un găitan de mătase împletit cu fire albe şi roşii, pe care persoana care îl primea îl purta la gât până când întâlnea prima roză înflorită, pe crengile căreia depunea apoi darul primit. Bănuţul însemna Soarele la trecerea dintre anotimpuri, îmbelşugarea, iar firele albe şi roşii ale găitanului însemnau faţa albă ca un crin şi rumenă ca o roză.

Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

Copiilor li se lega o monedă de argint la mână cu un fir răsucit de lână sau de bumbac alb şi roşu ca să fie feriţi de boală, pe care aceştia îl legau după 12 zile în pom ca să fie pomul roditor. Vitelor li se agăţa fir roşu cu alb ca să fie sănătoase şi la fel, bune de rod, potrivit cercetătorilor de la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

O altă variantă de mărţişor autentic presupune ca şnurul bicolor să fie decorat la capete cu câte un ciucur: unul alb, sub forma unei reprezentări antropomorfe masculine, şi unul roşu, sub forma unei siluete feminine. Unirea masculinului, prin intermediul şnurului, cu femininul reprezintă în context reconcilierea principiilor contrare la nivel teluric şi cosmic, după cum afirma cercetătoarea Sabina Ispas.

În unele sate din Moldova şnurul era confecţionat doar din lână roşie sau neagră, amintind de amuleta folosită împotriva deochiului, destul de răspândită în trecut.

În alte localităţi, mărţişorul era tricolor, în două variante cromatice – roşu, alb şi verde sau roşu, alb şi negru, aşa cum reiese din informaţiile oferite de localnici din satul Hagi-Curda, o localitate cu populaţie preponderent românească, aflată în prezent în Ucraina. Şi moldovenii stabiliţi în nordul Caucazului la mijlocul secolului al XIX-lea au păstrat varianta mărţişorului tricolor, cu firul negru.

Conform studiilor etnologice, mărţişorul este strâns legat de tradiţiile Anului Nou, sărbătorit în trecut în luna martie, ca formă primitivă de celebrare a Anului Agrar, corelat cu ciclurile vegetative şi astronomice.

Preluat de lumea urbană şi devenit modă, firul de bumbac, uneori fir de argint sau de aur, este purtat drept colier şi podoabă, ţinut la piept, primit ca suvenir şi, mai nou, drept cadou.

În prezent, mărţişorul este oferit şi virtual, pe platformele de socializare, prin imagini sau animaţii haioase.

Legende legate de Mărţişor

O poveste legată de Mărţişor spune că Soarele a coborât pe Pământ în chip de fată frumoasă, pe care un zmeu a furat-o şi a închis-o în palatul său, astfel că lumea întreagă a căzut în mâhnire. Văzând ce se întâmplă fără Soare, un tânăr curajos a învins zmeul în luptă şi a eliberat fata, care s-a urcat înapoi pe Cer în chip de Soare. A venit primăvara, oamenii şi-au recăpătat veselia, însă nimeni nu şi-a amintit de tânărul luptător care zăcea în palatul zmeului, după luptele grele ce le dusese. Sângele cald al tânărului s-a scurs pe zăpadă, până când el a rămas fără suflare, iar în locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei – vestitori ai primăverii.

La români, mărţişorul, ca obiect simbolic, este corelat şi cu Dochia, personaj mitologic, a cărei zi era sărbătorită la 1 martie. Cercetătorul Ion Ghinoiu spune despre şnurul de mărţişor că este o funie a timpului, de 365 sau 366 de zile, toarsă de însăşi legendara Dochie, în timp ce urca cu oile la munte. Asemănător ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia toarce firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic.

Cercetările arheologice efectuate pe teritoriul României au scos la iveală amulete asemănătoare cu mărţişorul, datând din urmă cu aproximativ 8.000 de ani. Amuletele reprezintă nişte pietricele perforate şi purtate la gât sub formă de coliere. Pietricele amuletelor erau vopsite în alb şi roşu, aranjate alternativ.

Se presupune că albul şi roşul au fost preferate, întrucât, în acele timpuri, venirea primăverii era întâmpinată cu ritualuri ce constau în sacrificii umane sau animale, cu scopul de a îmbuna zeii. Astfel, în ritual, roşul sângelui era asociat cu viaţa, fertilitatea, adoraţia şi sacrificiul, iar albul era legat de puritatea zăpezii, a gheţii şi a norilor. Astfel, albul şi roşul, puse laolaltă, ar semnifica dorinţa despărţirii de iarnă.

Sărbătoarea Mărţişorului se mai întâlneşte la aromâni, la bulgari, care o numesc Marteniţa, dar şi în Macedonia şi Albania.

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Locale

Ruslana și Lupii lui Calancea cântă la Revelion 2026, la Timișoara

Publicat

acum 7 ore

pe

28 decembrie 2025

de

Noaptea dintre ani începe la ora 22.00, la Timișoara cu „Revelionul Artiștilor Timișoreni”, un concert dedicat trupelor locale care vor încălzi atmosfera din Piața Victoriei.

Evenimentul aduce în prim-plan scena muzicală timișoreană, punând în valoare energia și diversitatea artiștilor din oraș.

Seara continuă cu un show susținut de Ruslana Stepanivna Lijiciko, o artistă ucraineană renumită, laureată a World Music Awards și
câștigătoarea Concursului Muzical Eurovision 2004 cu piesa energică „Wild Dances”.

Muzica ei reprezintă o fuziune unică între pop-rock-dance și elemente ritmice și vocale inspirate din folclorul carpatic, un stil pe care ea l-a popularizat la nivel internațional. Deținătoare a titlului de Artist Național al Ucrainei, Ruslana este recunoscută și pentru activismul său social și politic, fiind o voce proeminentă pentru libertate și energie regenerabilă.

Atmosfera festivă se amplifică cu Lupii lui Calancea, formație din Republica Moldova, condusă de basistul și compozitorul Alex Calancea, care s-a remarcat prin abordarea sa curajoasă a folclorului. Trupa realizează o fuziune muzicală distinctivă, combinând folclorul autentic românesc cu elemente energice de rock, trap și ritmuri tribale, rezultând un sunet puternic, modern, dar profund înrădăcinat în tradiție. Componență: Alex Calancea, Stas Poraico, Andy Oncea, Serghei Ivanov, Mitică Neculiseanu.
Finalul nopții îi aparține lui Sean Norvis, DJ și producător român, cu o prezență marcantă pe scena muzicii electronice, fiind recunoscut pentru versatilitatea și abordarea sa inovatoare. Stilul său muzical este centrat în jurul genurilor house, dance și trance, însă el s-a remarcat în special prin crearea curentului „Electro Popular”, un gen distinctiv care combină ritmurile electronice moderne cu elemente din muzica populară românească.

Cu o discografie impresionantă și colaborări cu artiști internaționali, Sean Norvis s-a impus ca unul dintre liderii muzicii dance autohtone.

Sursa: Casa de Cultură a municipiului Timișoara

0
Citeste mai mult

Din țară

CÂND nu se fac nunți în anii 2026 și 2027, conform rânduielilor Bisericii Ortodoxe

Publicat

acum 2 zile

pe

27 decembrie 2025

de

Cei care își planifică nunta în anii 2026 și 2027 trebuie să țină cont de rânduielile Bisericii Ortodoxe, care prevăd anumite perioade de post și zile de sărbătoare în care nu se oficiază cununii religioase.

Conform tradiției ortodoxe, nu se fac nunți în zilele de post de peste an (miercurea și vinerea), în posturile mari, în ajunul și în zilele marilor sărbători, precum și în intervalul dintre Nașterea Domnului și Bobotează.

Zile în care nu se fac nunți în 2026

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (16 februarie – 19 aprilie);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (8 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (31 iulie – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

20-21 mai (Înălțarea Domnului);

30 mai – 1 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci).

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2025 – 6 ianuarie 2026.

Zile în care nu se fac nunți în 2027

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (8 martie – 9 mai);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (22 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (1 – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

9-10 iunie (Înălțarea Domnului);

19-21 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci);

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2026 – 6 ianuarie 2027.

Sursa:

https://basilica.ro/ghid-pentru-miri-2026-2027/

0
Citeste mai mult

Locale

IMPOZITELE și TAXELE LOCALE pentru 2026, ajustate conform legii, la Timișoara

Publicat

acum o săptămână

pe

20 decembrie 2025

de

Municipalitatea ajustează taxele și impozitele locale pentru anul 2026 ca urmare a legii privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice. Actul normativ modifică atât baza de calcul – valoarea în lei/mp, cât și o serie de coeficienți utilizați până în prezent, respectiv scutiri și reduceri la plata impozitului.

Proiectul de hotărâre aferent aplicării acestor prevederi la nivelul municipiului Timișoara urmează să fie supus aprobării Consiliului Local.

Conform noilor prevederi legale, pentru clădirile rezidențiale din proprietatea persoanelor fizice, valoarea în lei/mp crește cu aproximativ 79%, iar facilitățile fiscale, precum reducerile în funcție de vechimea imobilului, au fost eliminate. Până în prezent, în funcție de vechimea imobilului erau aplicate reduceri de 10%, 30% și 50%. Totodată, scutirile aplicate pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat, pentru persoanele încadrate în gradul I de invaliditate, precum și cele acordate instituțiilor coordonate de Ministerul Educației, Ministerul Cercetării, Ministerul Familiei și federațiilor sportive, au fost eliminate.

În baza noii legislații, un apartament cu o cameră de 23 mp aflat în zona A și într-o clădire veche va înregistra o diferență de aproximativ 150 de lei. Un apartament cu două camere, având 50 mp și situat în zona B, ar trece de la un impozit de 119 lei la 447 de lei, iar pentru un apartament cu trei camere, de circa 65 mp, amplasat în zona C, diferența estimată ar fi de circa 410 lei.

Noua legislație națională stabilește și includerea normei de poluare în formula de calcul pentru impozitul pentru mijloacele de transport, alături de capacitatea cilindrică. De exemplu, pentru un autoturism cu capacitate cilindrică de 1.598 cmc, impozitul anual ar putea ajunge la aproximativ 230 lei în cazul normelor Euro 0 – 3 și la aproape 200 lei în cazul normei Euro 6, față de 143 lei în prezent. Pentru un autoturism cu capacitate cilindrică de 3.100 cmc, impozitul este estimat la 7.600 lei pentru normele Euro 0 – 3 și la 6.900 lei pentru norma Euro 6, comparativ cu 10.375 lei în prezent. Pentru autoturismele hibride cu emisii peste 50 g C02/km este estimat un impozit de circa 200 lei. Pentru autoturismele electrice, scutite până în prezent, este introdusă o taxă anuală de 40 de lei. În evidențele Direcției Fiscale a Municipiului Timișoara sunt peste 156.000 de mijloace de transport, din care circa 127.000 în proprietatea persoanelor fizice, iar restul în proprietatea persoanelor juridice.

Pentru plata cu anticipație, până la data de 31 martie a anului 2026, a impozitului pe clădiri, a impozitului pe teren sau a impozitului pe mijloacele de transport, datorat pentru întregul an 2026 de către contribuabilii persoane fizice și persoane juridice, municipalitatea acordă o bonificație de 10%.

În ceea ce privește impozitarea clădirilor rezidențiale pentru persoane juridice, municipalitatea menține regimul actual până în anul 2027, ca urmare a OUG 78/17.12.2025.

Pentru clădirile nerezidențiale, atât pentru persoane fizice, cât și pentru cele juridice, proiectului municipalității propune diminuarea cotei adiționale de la 31% la 16%.

Proiectul de hotărâre privind stabilirea impozitelor și taxelor locale în Municipiul Timișoara pentru anul 2026 poate fi consultat la adresa: https://www.primariatm.ro/proiecte-hcl/0418d960-2450-43c8-9a22-73455cf66020

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite