Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Mărțișorul – vestitorul primăverii. Ce tradiții se păstrează în 1 martie

Publicat

acum 9 luni

pe

Mărţişorul, care a fost inclus în lista reprezentativă a patrimoniului imaterial UNESCO la sfârşitul anului trecut şi care potrivit unei legende ar fi fost tors de Dochia, este un simbol al trecerii de la iarnă la primăvară şi un vestitor al înnoirii, reprezentat de un şnur împletit dintr-un fir alb şi unul roşu, căruia i-au fost adăugate ulterior alte ornamente.
Scopul mărţişorului este de a aduce vestea înnoirii, speranţa, bucuria, iubirea şi concilierea în vieţile oamenilor care îl dăruiesc sau îl primesc.

Tradiţii

Mărţişorul este dăruit mai întâi între oameni, apoi este oferit plantelor şi, prin extensie, întregului Univers. Astfel, prin răspândirea mărţişorului, omul doreşte să echilibreze principiile contrare şi complementare care îi guvernează Universul, precum viaţa-moartea, lumina-întunericul, vara-iarna, masculinul-femininul, semnificaţii cuprinse în albul şi roşul şnurului, potrivit enciclopedia-dacica.ro.

Pe vremuri, mărţişorul consta într-un bănuţ de aur prins de un găitan de mătase împletit cu fire albe şi roşii, pe care persoana care îl primea îl purta la gât până când întâlnea prima roză înflorită, pe crengile căreia depunea apoi darul primit. Bănuţul însemna Soarele la trecerea dintre anotimpuri, îmbelşugarea, iar firele albe şi roşii ale găitanului însemnau faţa albă ca un crin şi rumenă ca o roză.

Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

Copiilor li se lega o monedă de argint la mână cu un fir răsucit de lână sau de bumbac alb şi roşu ca să fie feriţi de boală, pe care aceştia îl legau după 12 zile în pom ca să fie pomul roditor. Vitelor li se agăţa fir roşu cu alb ca să fie sănătoase şi la fel, bune de rod, potrivit cercetătorilor de la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

O altă variantă de mărţişor autentic presupune ca şnurul bicolor să fie decorat la capete cu câte un ciucur: unul alb, sub forma unei reprezentări antropomorfe masculine, şi unul roşu, sub forma unei siluete feminine. Unirea masculinului, prin intermediul şnurului, cu femininul reprezintă în context reconcilierea principiilor contrare la nivel teluric şi cosmic, după cum afirma cercetătoarea Sabina Ispas.

În unele sate din Moldova şnurul era confecţionat doar din lână roşie sau neagră, amintind de amuleta folosită împotriva deochiului, destul de răspândită în trecut.

În alte localităţi, mărţişorul era tricolor, în două variante cromatice – roşu, alb şi verde sau roşu, alb şi negru, aşa cum reiese din informaţiile oferite de localnici din satul Hagi-Curda, o localitate cu populaţie preponderent românească, aflată în prezent în Ucraina. Şi moldovenii stabiliţi în nordul Caucazului la mijlocul secolului al XIX-lea au păstrat varianta mărţişorului tricolor, cu firul negru.

Conform studiilor etnologice, mărţişorul este strâns legat de tradiţiile Anului Nou, sărbătorit în trecut în luna martie, ca formă primitivă de celebrare a Anului Agrar, corelat cu ciclurile vegetative şi astronomice.

Preluat de lumea urbană şi devenit modă, firul de bumbac, uneori fir de argint sau de aur, este purtat drept colier şi podoabă, ţinut la piept, primit ca suvenir şi, mai nou, drept cadou.

În prezent, mărţişorul este oferit şi virtual, pe platformele de socializare, prin imagini sau animaţii haioase.

Legende legate de Mărţişor

O poveste legată de Mărţişor spune că Soarele a coborât pe Pământ în chip de fată frumoasă, pe care un zmeu a furat-o şi a închis-o în palatul său, astfel că lumea întreagă a căzut în mâhnire. Văzând ce se întâmplă fără Soare, un tânăr curajos a învins zmeul în luptă şi a eliberat fata, care s-a urcat înapoi pe Cer în chip de Soare. A venit primăvara, oamenii şi-au recăpătat veselia, însă nimeni nu şi-a amintit de tânărul luptător care zăcea în palatul zmeului, după luptele grele ce le dusese. Sângele cald al tânărului s-a scurs pe zăpadă, până când el a rămas fără suflare, iar în locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei – vestitori ai primăverii.

La români, mărţişorul, ca obiect simbolic, este corelat şi cu Dochia, personaj mitologic, a cărei zi era sărbătorită la 1 martie. Cercetătorul Ion Ghinoiu spune despre şnurul de mărţişor că este o funie a timpului, de 365 sau 366 de zile, toarsă de însăşi legendara Dochie, în timp ce urca cu oile la munte. Asemănător ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia toarce firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic.

Cercetările arheologice efectuate pe teritoriul României au scos la iveală amulete asemănătoare cu mărţişorul, datând din urmă cu aproximativ 8.000 de ani. Amuletele reprezintă nişte pietricele perforate şi purtate la gât sub formă de coliere. Pietricele amuletelor erau vopsite în alb şi roşu, aranjate alternativ.

Se presupune că albul şi roşul au fost preferate, întrucât, în acele timpuri, venirea primăverii era întâmpinată cu ritualuri ce constau în sacrificii umane sau animale, cu scopul de a îmbuna zeii. Astfel, în ritual, roşul sângelui era asociat cu viaţa, fertilitatea, adoraţia şi sacrificiul, iar albul era legat de puritatea zăpezii, a gheţii şi a norilor. Astfel, albul şi roşul, puse laolaltă, ar semnifica dorinţa despărţirii de iarnă.

Sărbătoarea Mărţişorului se mai întâlneşte la aromâni, la bulgari, care o numesc Marteniţa, dar şi în Macedonia şi Albania.

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cultură

Spectacolul „Colind și bucurie“, La Centrul de Cultură și Artă Timiș

Publicat

acum 7 ore

pe

9 decembrie 2025

de

Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Timiș, organizează spectacolul „Colind și bucurie”, care va avea loc marți, 16 decembrie, de la ora 18:00, în sala festivă a Centrului de Cultură și Artă al Județului Timiș.

Publicul se va bucura de recitalurile susținute de Liliana Laichici, Carmen Popovici Dumbravă, Adrian Stanca, Carmen Biruescu, Georgiana Necșa și Raluca Stanca, artiști îndrăgiți ai scenei muzicale tradiționale.

Atmosfera va fi îmbogățită de acompaniamentul orchestrei Școlii de Arte Timișoara, coordonată de profesorul Silviu Drăgan.

Evenimentul va fi prezentat de Maria Borțun Popescu și este finanțat de Consiliul Județean Timiș.

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Spectacolul va fi prefațat de un alt captivant eveniment muzical, în același spirit.

În 11 decembrie, la ora 18:00, în Galeria Pod a Centrului de Cultură și Artă al Județului Timiș se desfășoară „Noapte de vis”, un eveniment care reunește lansarea albumului „Noian”, realizat de Serena Voaideș & Cristian Chiodan și un recital de colinde susținut de Georgiana Necșa.

Intrarea este liberă!

0
Citeste mai mult

Locale

Amenzi de peste 1.000.000 lei pentru 1.330 de șoferi pentru parcare neregulamentară, la Timișoara

Publicat

acum o zi

pe

8 decembrie 2025

de

Polițiștii locali continuă verificările și luarea măsurilor legale în ceea ce privește modul în care se respectă legislația referitoare la oprirea sau staționarea pe locurile destinate persoanelor cu dizabilități, dar și pe locurile destinate persoanelor însoțite de copii minori, amenajate și semnalizate corespunzător în special în parcările supermarketurilor.

De menționat că astfel de aspecte sunt nu numai constatate de polițiștii locali în cadrul patrulărilor efectuate, dar sunt și semnalate de către cetățenii deranjați de cei care nu își respectă semenii.

Acest lucru s-a semnalat inclusiv în cursul zilei de ieri, 3 decembrie, când s-a marcat Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități. Practic, în ultima lună, cel puțin o persoană a fost depistată zilnic încălcând prevederile Legii 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, iar de la începutul anului 1.330 conducători auto au fost sancționați cu amenzi totale de 1.008.335 lei, alți 26 fiind sancționați cu 137.000 lei conform Legii 280/2023 pentru că au staționat pe locurile destinate părinților cu copii mici.

Poliția Locală Timișoara reamintește că potrivit Legii 448/2006,  în spaţiile de parcare de pe lângă clădirile de utilitate publică, precum şi în cele organizate vor fi adaptate, rezervate şi semnalizate prin semn internaţional cel puţin 4% din numărul total al locurilor de parcare, dar nu mai puţin de două locuri, pentru parcarea gratuită a mijloacelor de transport pentru persoane cu handicap.

Nerespectarea acestor prevederi se sancționează cu amenzi  de la 2.000 la 10.000 de lei și chiar ridicarea autovehiculului.

Pentru parcarea pe locurile destinate persoanelor însoțite de minori până în 5 ani sancțiunile au aceeași valoare.

0
Citeste mai mult

Administrație

Piața Mocioni (Küttel) modernizată cu fonduri europene. S-a semnat contractul de finanțare

Publicat

acum 4 zile

pe

5 decembrie 2025

de

Primarul Dominic Fritz și directorul general al ADR Vest, Sorin Maxim, au semnat vineri contractul de finanțare europeană pentru regenerarea urbană a Pieței Mocioni (Küttel). Este o investiție majoră în modernizarea și revitalizarea cartierului istoric Iosefin, susținută prin Programul Regional Vest 2021 – 2027 cu peste 9,1 milioane de euro, iar de la bugetul local cu peste 5,6 milioane de euro. Proiectul Primăriei Timișoara vizează îmbunătățirea conectivității transportului public, lărgirea trotuarelor, amenajarea de piste pentru biciclete, extinderea spațiilor verzi și valorificarea clădirilor de patrimoniu.

„Proiectul de regenerare urbană a zonei Mocioni/Sinaia face parte din strategia noastră de a reda cartierelor istorice ale Timișoarei strălucirea de altădată și de a răspunde nevoilor celor care trăiesc aici pentru mai multe zone verzi, spații publice de calitate, siguranță pe stradă și alternative de deplasare. Acest proiect nu vine izolat. Regenerarea zonei merge mână în mână cu dezvoltarea Inelului 4 Vest – legătura de la Solventul, noul pasaj și podul care va urma. O infrastructură gândită ca să preia traficul de tranzit dinspre Șagului și să reducă presiunea asupra centrului orașului”, a declarat primarul Dominic Fritz.

Zona prevăzută în proiectul municipalității – Piața Mocioni, Piața Sfânta Maria și 11 străzi adiacente – are o încărcătură simbolică importantă pentru Timișoara, însă astăzi funcționează în principal ca un spațiu de tranzit. Pe parcursul celor trei ani de implementare a investiției, aceasta zonă va fi refăcută în întregime, de la partea carosabilă, trotuare și rețele de utilități, până la configurarea spațiilor publice.

Zona de intervenție include Bulevardul 16 Decembrie 1989 – tronsonul cuprins între Splaiul Tudor Vladimirescu (parțial) și Piața Mocioni, Piața Sfânta Maria, Piața Mocioni și intrările pe străzile adiacente – Gheorghe Doja (parțial), Miron Costin (parțial), Timotei Cipariu (parțial), Nedelcu Zugrav (parțial), Moților (parțial), Ady Endre (parțial), Emanoil Gojdu (parțial), Laurian August Treboniu (parțial), Ion Eliade Rădulescu (parțial). În total, proiectul acoperă o suprafață de peste 26.000 de metri pătrați.

Finanțare europeană de peste 9,1 milioane de euro este asigurată prin Programul Regional Vest 2021 – 2027, INTERVENȚIA REGIONALĂ 7.1.A – Revitalizare și regenerare urbană, iar durata contractului este de 36 de luni.

În același timp, continuă cu finanțare europeană și proiectul de regenerare a Pieței Traian, aflat în procedură de achiziție. La finalul acestor intervenții, cartierele istorice ale Timișoarei vor fi transformate radical și adaptate la nevoile actuale, cu respect pentru istoria locurilor.

Regenerare urbană în zona Piața Mocioni din Timișoara

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite