Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Mărțișorul – vestitorul primăverii. Ce tradiții se păstrează în 1 martie

Publicat

pe

Mărţişorul, care a fost inclus în lista reprezentativă a patrimoniului imaterial UNESCO la sfârşitul anului trecut şi care potrivit unei legende ar fi fost tors de Dochia, este un simbol al trecerii de la iarnă la primăvară şi un vestitor al înnoirii, reprezentat de un şnur împletit dintr-un fir alb şi unul roşu, căruia i-au fost adăugate ulterior alte ornamente.
Scopul mărţişorului este de a aduce vestea înnoirii, speranţa, bucuria, iubirea şi concilierea în vieţile oamenilor care îl dăruiesc sau îl primesc.

Tradiţii

Mărţişorul este dăruit mai întâi între oameni, apoi este oferit plantelor şi, prin extensie, întregului Univers. Astfel, prin răspândirea mărţişorului, omul doreşte să echilibreze principiile contrare şi complementare care îi guvernează Universul, precum viaţa-moartea, lumina-întunericul, vara-iarna, masculinul-femininul, semnificaţii cuprinse în albul şi roşul şnurului, potrivit enciclopedia-dacica.ro.

Pe vremuri, mărţişorul consta într-un bănuţ de aur prins de un găitan de mătase împletit cu fire albe şi roşii, pe care persoana care îl primea îl purta la gât până când întâlnea prima roză înflorită, pe crengile căreia depunea apoi darul primit. Bănuţul însemna Soarele la trecerea dintre anotimpuri, îmbelşugarea, iar firele albe şi roşii ale găitanului însemnau faţa albă ca un crin şi rumenă ca o roză.

Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

Copiilor li se lega o monedă de argint la mână cu un fir răsucit de lână sau de bumbac alb şi roşu ca să fie feriţi de boală, pe care aceştia îl legau după 12 zile în pom ca să fie pomul roditor. Vitelor li se agăţa fir roşu cu alb ca să fie sănătoase şi la fel, bune de rod, potrivit cercetătorilor de la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

O altă variantă de mărţişor autentic presupune ca şnurul bicolor să fie decorat la capete cu câte un ciucur: unul alb, sub forma unei reprezentări antropomorfe masculine, şi unul roşu, sub forma unei siluete feminine. Unirea masculinului, prin intermediul şnurului, cu femininul reprezintă în context reconcilierea principiilor contrare la nivel teluric şi cosmic, după cum afirma cercetătoarea Sabina Ispas.

În unele sate din Moldova şnurul era confecţionat doar din lână roşie sau neagră, amintind de amuleta folosită împotriva deochiului, destul de răspândită în trecut.

În alte localităţi, mărţişorul era tricolor, în două variante cromatice – roşu, alb şi verde sau roşu, alb şi negru, aşa cum reiese din informaţiile oferite de localnici din satul Hagi-Curda, o localitate cu populaţie preponderent românească, aflată în prezent în Ucraina. Şi moldovenii stabiliţi în nordul Caucazului la mijlocul secolului al XIX-lea au păstrat varianta mărţişorului tricolor, cu firul negru.

Conform studiilor etnologice, mărţişorul este strâns legat de tradiţiile Anului Nou, sărbătorit în trecut în luna martie, ca formă primitivă de celebrare a Anului Agrar, corelat cu ciclurile vegetative şi astronomice.

Preluat de lumea urbană şi devenit modă, firul de bumbac, uneori fir de argint sau de aur, este purtat drept colier şi podoabă, ţinut la piept, primit ca suvenir şi, mai nou, drept cadou.

În prezent, mărţişorul este oferit şi virtual, pe platformele de socializare, prin imagini sau animaţii haioase.

Legende legate de Mărţişor

O poveste legată de Mărţişor spune că Soarele a coborât pe Pământ în chip de fată frumoasă, pe care un zmeu a furat-o şi a închis-o în palatul său, astfel că lumea întreagă a căzut în mâhnire. Văzând ce se întâmplă fără Soare, un tânăr curajos a învins zmeul în luptă şi a eliberat fata, care s-a urcat înapoi pe Cer în chip de Soare. A venit primăvara, oamenii şi-au recăpătat veselia, însă nimeni nu şi-a amintit de tânărul luptător care zăcea în palatul zmeului, după luptele grele ce le dusese. Sângele cald al tânărului s-a scurs pe zăpadă, până când el a rămas fără suflare, iar în locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei – vestitori ai primăverii.

La români, mărţişorul, ca obiect simbolic, este corelat şi cu Dochia, personaj mitologic, a cărei zi era sărbătorită la 1 martie. Cercetătorul Ion Ghinoiu spune despre şnurul de mărţişor că este o funie a timpului, de 365 sau 366 de zile, toarsă de însăşi legendara Dochie, în timp ce urca cu oile la munte. Asemănător ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia toarce firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic.

Cercetările arheologice efectuate pe teritoriul României au scos la iveală amulete asemănătoare cu mărţişorul, datând din urmă cu aproximativ 8.000 de ani. Amuletele reprezintă nişte pietricele perforate şi purtate la gât sub formă de coliere. Pietricele amuletelor erau vopsite în alb şi roşu, aranjate alternativ.

Se presupune că albul şi roşul au fost preferate, întrucât, în acele timpuri, venirea primăverii era întâmpinată cu ritualuri ce constau în sacrificii umane sau animale, cu scopul de a îmbuna zeii. Astfel, în ritual, roşul sângelui era asociat cu viaţa, fertilitatea, adoraţia şi sacrificiul, iar albul era legat de puritatea zăpezii, a gheţii şi a norilor. Astfel, albul şi roşul, puse laolaltă, ar semnifica dorinţa despărţirii de iarnă.

Sărbătoarea Mărţişorului se mai întâlneşte la aromâni, la bulgari, care o numesc Marteniţa, dar şi în Macedonia şi Albania.

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Administrație

Timi – asistent digital. Serviciu de asistență virtuală al Primăriei Timișoara

Publicat

pe

Primăria Municipiului Timișoara lansează un serviciu de asistență virtuală bazat pe tehnologie de inteligență artificială. Asistentul digital „Timi” este integrat în Contul Unic, utilizat de peste 141.000 de timișoreni, și le oferă acestora informații 24 de ore din 24, într-un mod simplu și rapid, fără a mai fi necesară parcurgerea mai multor pagini sau documente. Timi este capabil să comunice în orice limbă și include și un sistem de adresare a întrebărilor și ascultare a răspunsurilor în format audio. Spre deosebire de alte instrumente AI, serviciul municipalității nu furnizează opinii și nu accesează surse externe de pe internet.

„Digitalizarea Primăriei Timișoara a pornit de la nevoia timișorenilor și a firmelor de a găsi rapid un răspuns, o informație, o programare, fără să piardă timp navigând prin meniuri complicate sau documente stufoase. Am gândit toate serviciile digitale cu o întrebare simplă în minte: cum ajunge cetățeanul, cât mai ușor, la ceea ce are nevoie? Și pentru asta, informația trebuie să fie ușor de găsit, nu la capătul unui labirint birocratic. Asistentul virtual pe care îl lansăm acum, este un pas firesc în această direcție. Este un instrument care caută în locul celui care îl folosește și sintetizează informația în funcția de problema pe care cetățeanul o are. E un asistent care îți spune ce ai de făcut dacă vrei să construiești o casă în Timișoara sau dacă ți-ai pierdut buletinul, de exemplu”, spune primarul Dominic Fritz.

Răspunsurile sunt formulate pe baza informațiilor publicate pe site-ul primariatm.ro. Pentru anumite servicii, precum cele de registratură, asistentul poate utiliza date disponibile în platformele interne, doar cu acordul explicit al titularului contului. Atunci când este utilizat din Contul Unic, Timi poate ține cont de istoricul interacțiunilor cetățeanului cu administrația locală, respectiv cereri depuse, sesizări sau programări anterioare.

Totodată, Direcția de Evidență a Persoanelor este integrată în noul serviciu. Astfel, printr-o solicitare adresată direct în fereastra de chat, Timi va putea efectua programări online, în timp real. După verificarea datelor disponibile, programarea va fi transmisă automat cetățeanului prin SMS. Mai mult, Timi are capacitatea de a prelua sesizările primite de la timișoreni și de a le redirecționa automat către departamentele responsabile. Municipalitatea simplifică astfel demersul cetățenilor, care nu mai sunt nevoiți să identifice singuri departamentul căruia trebuie să se adreseze.

În paralel, pentru a permite testarea serviciului de către un număr cât mai mare de utilizatori, municipalitatea pune la dispoziție, pe o perioadă limitată, o variantă test, accesibilă pe site-ul www.primariatm.ro. Această versiune funcționează fără autentificare, nu identifică utilizatorul și nu are acces la date personale sau la contextul cetățeanului.

Timi este gândit ca un sistem în evoluție, care va fi îmbunătățit continuu prin completarea și actualizarea informațiilor oficiale. Serviciul de asistență virtuală al Primăriei Timișoara răspunde nevoilor timișorenilor și completează modalitățile tradiționale de comunicare cu cetățenii: platforma de sesizări, serviciile de corespondență prin e-mail și interacțiunea directă. Timi poate fi accesat din orice pagina a site-ului Primăriei, sau din orice pagina a contului unic, cu un click pe iconița de chat din dreapta jos a oricărei pagini.

Citeste mai mult

Cultură

Expoziție de pictură ‘Meniérè’ a artistei Ana Maria Szöllösi, în spațiul Kunsthalle Bega

Publicat

pe

Vineri 6 februarie, ora 19:00, va avea loc vernisajul expoziției de pictură ‘Meniérè’, a artistei Ana Maria Szöllösi, în spațiul Kunsthalle Bega.

Nu există definiții în fața culorii. Pictura poate oferi o mediere. Spațiul din jurul nostru este o senzație. Linia orizontului este un echilibru. Prosper Ménière descrie vertijul ca o stare care își are sursa în afara minții umane, urechea fiind și un organ al echilibrului. Nu tot ce vedem trebuie înțeles, dar avem uneori nevoie de culoare ca să o facem. Culoarea este un alt mod de transcriere a inteligenței umane.

Sunt nenumărate dezechilibre create de prezența noastră în spațiu. Ce definește această prezență? Ana Maria Szöllösi descrie spațiul fără ajutorul perspectivei liniare; elementele specifice unei epure arhitecturale sunt regândite ca o logică a culorii reinventate.

Ana Maria Szőllősi trăiește și lucrează în Timișoara. A absolvit Facultatea de Arte și Design, beneficiind de burse de studiu la Academia de Arte Jan Matejko din Polonia și la Universitatea Aristotel din Grecia, precum și de un internship la Muzeul Diecezan din Barcelona. Lucrând predominant cu pictura abstractă, artista folosește acest mediu pentru a transpune în plan spațial elemente onirice și conținuturi ale subconștientului. În lucrările ei apar simboluri care funcționează ca indicii ale ideilor și stărilor explorate. Acest mod de articulare a spațiilor prin pictură devine o cale de acces către un plan personal, din care observă mediul înconjurător și își definește propria relație cu acesta.

Citeste mai mult

Administrație

Patrimoniul verde al Timișoarei: 180.000 de arbori și 627 hectare de zone verzi

Publicat

pe

Aproape 180.000 de arbori și 627 de hectare de zone verzi sunt inventariate în Registrul Local al Spațiilor Verzi, instrument recepționat de către municipalitate. Inventarul anterior, vechi de aproape 25 de ani, nu reflecta realitatea din teren în contextul dezvoltării urbane accelerate și extinderea cartierelor. Cu date la zi, Primăria Municipiului Timișoara poate identifica rapid zonele cu deficit de vegetație și poate planifica unde pot fi amenajate noi zone verzi.

„În sfârșit Timișoara știe exact ce patrimoniu verde are și cum îl protejează. Avem arbori de 30 de metri care sunt parte din identitatea orașului, dar vedem clar și unde e nevoie de noi plantări și de extinderi ale zonelor verzi. E un avantaj faptul că Registrul Spațiilor Verzi poate fi actualizat constant, astfel încât deciziile noastre să se bazeze pe date reale, la zi. Este un instrument esențial pentru a planifica dezvoltarea orașului cu respect față de verdele existent. Timișorenii pot consulta aceste informații și pot contribui direct”, spune primarul Dominic Fritz.

Registrul permite integrarea spațiilor verzi în proiecte precum cele de mobilitate sau regenerare urbană. În plus, instrumentul asigură o evidență exactă a arborilor, inclusiv starea lor de sănătate, informații necesare pentru întreținerea și protejarea lor. Printre cei mai înalți arbori din Timișoara se numără frasinii și stejarii din zona Muzeului Satului Bănățean, care au atins înălțimi de până la 30 de metri. Cel mai gros arbore din oraș este platanul secular de la Colegiul Național Bănățean, cu un diametru de peste doi metri. Prin comparație, platanul de pe strada Pomiculturii, din cartierul Lipovei, are un diametru de aproximativ 170 de centimetri. La nivelul întregului oraș, 1 din 6 arbori are o înălțime mai mare de 10 metri, iar doar 1 din 250 a depășit 20 de metri înălțime.

Registrul include toate terenurile publice intravilane care sunt încadrate ca spații verzi, precum parcuri, păduri, aliniamente stradale sau amenajări floricole.

Registrul este integrat în sistemul GIS al municipalității și poate fi consultat pe harta.primariatm.ro. Datele vor fi actualizate constant, iar timișorenii pot să contribuie la menținerea acurateței bazei de date prin platforma sesizari.primariatm.ro. Unele intervenții recente, precum arborii plantați în cea mai recentă campanie, vor fi integrate etapizat în registru.

Municipiul Timișoara nu a dispus până acum de un registru funcțional al spațiilor verzi, documentul aprobat în 2017 fiind anulat în instanță. Procesul demarat în 2023 a inclus dezvoltarea platformei digitale, inventarierea arborilor și a suprafețelor verzi cu echipamente specializate, verificarea datelor și instruirea personalului din Primărie. Elaborarea registrului a fost realizată printr-un contract în valoare de 2,8 milioane lei (TVA inclus), cu asocierea Eterra Map SRL – Megagis SRL.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite