Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Mărțișorul – vestitorul primăverii. Ce tradiții se păstrează în 1 martie

Publicat

pe

Mărţişorul, care a fost inclus în lista reprezentativă a patrimoniului imaterial UNESCO la sfârşitul anului trecut şi care potrivit unei legende ar fi fost tors de Dochia, este un simbol al trecerii de la iarnă la primăvară şi un vestitor al înnoirii, reprezentat de un şnur împletit dintr-un fir alb şi unul roşu, căruia i-au fost adăugate ulterior alte ornamente.
Scopul mărţişorului este de a aduce vestea înnoirii, speranţa, bucuria, iubirea şi concilierea în vieţile oamenilor care îl dăruiesc sau îl primesc.

Tradiţii

Mărţişorul este dăruit mai întâi între oameni, apoi este oferit plantelor şi, prin extensie, întregului Univers. Astfel, prin răspândirea mărţişorului, omul doreşte să echilibreze principiile contrare şi complementare care îi guvernează Universul, precum viaţa-moartea, lumina-întunericul, vara-iarna, masculinul-femininul, semnificaţii cuprinse în albul şi roşul şnurului, potrivit enciclopedia-dacica.ro.

Pe vremuri, mărţişorul consta într-un bănuţ de aur prins de un găitan de mătase împletit cu fire albe şi roşii, pe care persoana care îl primea îl purta la gât până când întâlnea prima roză înflorită, pe crengile căreia depunea apoi darul primit. Bănuţul însemna Soarele la trecerea dintre anotimpuri, îmbelşugarea, iar firele albe şi roşii ale găitanului însemnau faţa albă ca un crin şi rumenă ca o roză.

Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

Copiilor li se lega o monedă de argint la mână cu un fir răsucit de lână sau de bumbac alb şi roşu ca să fie feriţi de boală, pe care aceştia îl legau după 12 zile în pom ca să fie pomul roditor. Vitelor li se agăţa fir roşu cu alb ca să fie sănătoase şi la fel, bune de rod, potrivit cercetătorilor de la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

O altă variantă de mărţişor autentic presupune ca şnurul bicolor să fie decorat la capete cu câte un ciucur: unul alb, sub forma unei reprezentări antropomorfe masculine, şi unul roşu, sub forma unei siluete feminine. Unirea masculinului, prin intermediul şnurului, cu femininul reprezintă în context reconcilierea principiilor contrare la nivel teluric şi cosmic, după cum afirma cercetătoarea Sabina Ispas.

În unele sate din Moldova şnurul era confecţionat doar din lână roşie sau neagră, amintind de amuleta folosită împotriva deochiului, destul de răspândită în trecut.

În alte localităţi, mărţişorul era tricolor, în două variante cromatice – roşu, alb şi verde sau roşu, alb şi negru, aşa cum reiese din informaţiile oferite de localnici din satul Hagi-Curda, o localitate cu populaţie preponderent românească, aflată în prezent în Ucraina. Şi moldovenii stabiliţi în nordul Caucazului la mijlocul secolului al XIX-lea au păstrat varianta mărţişorului tricolor, cu firul negru.

Conform studiilor etnologice, mărţişorul este strâns legat de tradiţiile Anului Nou, sărbătorit în trecut în luna martie, ca formă primitivă de celebrare a Anului Agrar, corelat cu ciclurile vegetative şi astronomice.

Preluat de lumea urbană şi devenit modă, firul de bumbac, uneori fir de argint sau de aur, este purtat drept colier şi podoabă, ţinut la piept, primit ca suvenir şi, mai nou, drept cadou.

În prezent, mărţişorul este oferit şi virtual, pe platformele de socializare, prin imagini sau animaţii haioase.

Legende legate de Mărţişor

O poveste legată de Mărţişor spune că Soarele a coborât pe Pământ în chip de fată frumoasă, pe care un zmeu a furat-o şi a închis-o în palatul său, astfel că lumea întreagă a căzut în mâhnire. Văzând ce se întâmplă fără Soare, un tânăr curajos a învins zmeul în luptă şi a eliberat fata, care s-a urcat înapoi pe Cer în chip de Soare. A venit primăvara, oamenii şi-au recăpătat veselia, însă nimeni nu şi-a amintit de tânărul luptător care zăcea în palatul zmeului, după luptele grele ce le dusese. Sângele cald al tânărului s-a scurs pe zăpadă, până când el a rămas fără suflare, iar în locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei – vestitori ai primăverii.

La români, mărţişorul, ca obiect simbolic, este corelat şi cu Dochia, personaj mitologic, a cărei zi era sărbătorită la 1 martie. Cercetătorul Ion Ghinoiu spune despre şnurul de mărţişor că este o funie a timpului, de 365 sau 366 de zile, toarsă de însăşi legendara Dochie, în timp ce urca cu oile la munte. Asemănător ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia toarce firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic.

Cercetările arheologice efectuate pe teritoriul României au scos la iveală amulete asemănătoare cu mărţişorul, datând din urmă cu aproximativ 8.000 de ani. Amuletele reprezintă nişte pietricele perforate şi purtate la gât sub formă de coliere. Pietricele amuletelor erau vopsite în alb şi roşu, aranjate alternativ.

Se presupune că albul şi roşul au fost preferate, întrucât, în acele timpuri, venirea primăverii era întâmpinată cu ritualuri ce constau în sacrificii umane sau animale, cu scopul de a îmbuna zeii. Astfel, în ritual, roşul sângelui era asociat cu viaţa, fertilitatea, adoraţia şi sacrificiul, iar albul era legat de puritatea zăpezii, a gheţii şi a norilor. Astfel, albul şi roşul, puse laolaltă, ar semnifica dorinţa despărţirii de iarnă.

Sărbătoarea Mărţişorului se mai întâlneşte la aromâni, la bulgari, care o numesc Marteniţa, dar şi în Macedonia şi Albania.

Locale

Campanie terestră de dezinsecție pentru combaterea țânțarilor și căpușelor, la Timișoara

Publicat

pe

Primăria Municipiului Timișoara demarează campania de dezinsecție pentru combaterea țânțarilor, căpușelor și a larvelor acestora.

Operațiunile terestre sunt programate în perioada 4 – 15 aprilie, în intervalul orar 21:00 – 06:00.

Pe durata campaniei, municipalitatea recomandă cetățenilor, în special copiilor, persoanelor vârstnice, cardiace, astmatice sau alergice la diverși compuși chimici să evite zonele unde se desfășoară acțiunea și să nu stea în apropierea utilajelor ce pulverizează soluțiile, pentru a preveni eventualele incidente.

De asemenea, proprietarii locuințelor cu ferestre situate la o distanță de maxim 20 de metri față de aliniamentul stradal sunt rugați să țină ferestrele închise în perioada 4 – 15 aprilie, în intervalul orar 21:00 – 06:00.

În plus, recomandăm apicultorilor să ia toate măsurile necesare pentru protejarea albinelor, inclusiv mutarea stupilor în afara zonei de stropire, pe parcursul perioadei menționate.

Substanțele folosite, Cymina și VECTOBAC WG, fac parte din Grupa III de toxicitate (pesticide non-agricole), Tip 18 (insecticide, acaricide şi produse pentru combaterea artropodelor). Acestea sunt avizate Comisia Naţională pentru Produse Biocide din cadrul Ministerului Sănătăţii și sigure pentru utilizare în mediul urban. Personalul implicat în efectuarea lucrărilor este calificat şi autorizat în conformitate cu legislaţia în vigoare, fiind dotat cu echipament de protecţie corespunzător.

În cazul în care condițiile meteorologice vor fi nefavorabile, campania de dezinsecție va fi reprogramată.

Citeste mai mult

Locale

Șeful Secției 1 Urbană de Poliție din Timișoara, reținut pentru trafic de droguri

Publicat

pe

Șeful Secţiei 1 Urbană de Poliţie din Timişoara, împreună cu un alt bărbat au fost reţinuţi pentru 24 de ore, pentru trafic de droguri de risc și mare risc, aceștia fiind depistați în urma a zece percheziţii făcute sâmbătă seară, de ofiţerii de la Combaterea Crimei Organizate, coordonaţi de procurorii DIICOT din Timişoara.

„La data de 29 martie 2025, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Timişoara au dispus reţinerea a 2 inculpaţi, cu vârstele de 38 şi 53 de ani, cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri de risc şi mare risc, respectiv de punerea la dispoziţie a unei locuinţe pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit în asemenea locuri, în formă continuată”, transmite DIICOT.

Conform anchetatorilor, în intervalul februarie – martie 2025, în mod repetat, inculpatul în vârstă de 53 de ani (ofiţer de poliţie) a găzduit în locuinţa sa mai multe evenimente private, pe parcursul cărora au fost consumate substanţe interzise (3-CMC, cunoscut sub denumirea generică de cristal, cocaină, amfetamină şi 2MMC).

De asemenea, în sarcina unui  alt inculpat, de 38 de ani, s-a reţinut că, pe parcursul anului 2025,  a procurat în scopul comercializării droguri de risc şi mare risc.

În urma  celor 11 percheziţii domiciliare efectuate în cursul zilei de sâmbătă, au fost găsite şi ridicate peste 3,8 kilograme canabis (drog de risc), 25 grame cristal (3-CMC, drog de mare risc), obiecte purtând urme de substanţă, 5 cântare de precizie, 5 grindere, sume de bani în lei, precum şi alte mijloace de probă”, precizează DIICOT.

Duminică, a fost sesizat judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Timiş  cu propunerea de arestare preventivă a inculpaţilor, pentru o perioadă de 30 de zile.

Activităţile judiciare au fost realizate împreună cu poliţişti din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Timişoara.

Foto: Poliția Română

Citeste mai mult

Din țară

Pita bănățeană cu făină integrală și cartofi și pâinea cu secară – Pâinile Anului 2025

Publicat

pe

A doua zi a celei de-a 16-a ediții a expoziției internaționale GastroPan, cea mai mare expoziție pentru industria panificației, patiseriei, cofetăriei, gelateriei, ciocolateriei, morăritului și HoReCa din România, a adus noi inovații și soluții revoluționare.

În acest an, evenimentul continuă să fie locul unde schimbările din industrie devin vizibile pentru specialiștii din domeniu. Expozanții au prezentat produse de top, tehnologii și soluții pentru fiecare specialist din industrie, iar vizitatorii, vechi și noi, au avut ocazia să cunoască diferențele dintre procesele tehnologice prin discuțiile cu expozanții din țară și nu numai.

Pâinea Anului 2025 realizată artizanal: pita bănățeană cu făină integrală și cartofi

Mult așteptatul concurs al expoziției, Pâinea Anului 2025 realizată artizanal, a adus brutari artizani din toată țara cu produse simple, naturale, gustoase care au fost apreciate de membrii juriului. Printre produse s-au numărat caracteristici precum combinarea făinii de secară cu alune de pădure, folosirea de batata sau a cașului de oaie, însă, pâinea care a impresionat cel mai mult a fost Pita bănățeană cu făină integrală și cartofi care a reprezentat aniversarea de 30 ani a brutăriei. Aceasta a fost realizată din făină integrală măcinată lent, cartofi bănățeni, maia naturală fiind o pâine fără aditivi.

Premianții Pâinea Anului 2025 realizată artizanal:

Locul I: Brutăria Moara Maria, sat Chizatu, jud. Timișoara

Locul II: Brutăria Bocskor, sat Sânmartin, jud. Harghita

Locul III: Brutăria Simplu, Brașov, jud. Brașov

Premiul special: Raema SRL, Mediaș, jud. Sibiu

Pâinea Anului 2025 realizată industrial: pâinea cu făină de secară

La categoria Pâinea Anului 2025 realizată industrial, participanții au venit cu produse care se realizează într-o cantitate minimă de 500 kg/zi, ceea ce înseamnă că ingredientele naturale, continuitatea, calitatea sunt constante tot timpul. Au fost pâini simple, cu cartofi, realizate într-o lungime de un metru, însă cea care a fost considerată a fi pâinea cea mai bună obținută industrial a fost pâinea cu făină de secară caracterizată prin folosirea maielei sălbatice, făină opărită la 80oC și alte ingrediente naturale.

Premianții Pâinea Anului 2025 realizată industrial:

Locul I: Brutăria Bocskor, sat Sânmartin, jud. Harghita

Locul II: Brutăria CEN, sat Axente Sever, jud. Sibiu

Locul III: Brutăria Harmopan, Miercurea-Ciuc, jud. Harghita

 

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite