Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Mărțișorul – vestitorul primăverii. Ce tradiții se păstrează în 1 martie

Publicat

acum 10 luni

pe

Mărţişorul, care a fost inclus în lista reprezentativă a patrimoniului imaterial UNESCO la sfârşitul anului trecut şi care potrivit unei legende ar fi fost tors de Dochia, este un simbol al trecerii de la iarnă la primăvară şi un vestitor al înnoirii, reprezentat de un şnur împletit dintr-un fir alb şi unul roşu, căruia i-au fost adăugate ulterior alte ornamente.
Scopul mărţişorului este de a aduce vestea înnoirii, speranţa, bucuria, iubirea şi concilierea în vieţile oamenilor care îl dăruiesc sau îl primesc.

Tradiţii

Mărţişorul este dăruit mai întâi între oameni, apoi este oferit plantelor şi, prin extensie, întregului Univers. Astfel, prin răspândirea mărţişorului, omul doreşte să echilibreze principiile contrare şi complementare care îi guvernează Universul, precum viaţa-moartea, lumina-întunericul, vara-iarna, masculinul-femininul, semnificaţii cuprinse în albul şi roşul şnurului, potrivit enciclopedia-dacica.ro.

Pe vremuri, mărţişorul consta într-un bănuţ de aur prins de un găitan de mătase împletit cu fire albe şi roşii, pe care persoana care îl primea îl purta la gât până când întâlnea prima roză înflorită, pe crengile căreia depunea apoi darul primit. Bănuţul însemna Soarele la trecerea dintre anotimpuri, îmbelşugarea, iar firele albe şi roşii ale găitanului însemnau faţa albă ca un crin şi rumenă ca o roză.

Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

Copiilor li se lega o monedă de argint la mână cu un fir răsucit de lână sau de bumbac alb şi roşu ca să fie feriţi de boală, pe care aceştia îl legau după 12 zile în pom ca să fie pomul roditor. Vitelor li se agăţa fir roşu cu alb ca să fie sănătoase şi la fel, bune de rod, potrivit cercetătorilor de la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

O altă variantă de mărţişor autentic presupune ca şnurul bicolor să fie decorat la capete cu câte un ciucur: unul alb, sub forma unei reprezentări antropomorfe masculine, şi unul roşu, sub forma unei siluete feminine. Unirea masculinului, prin intermediul şnurului, cu femininul reprezintă în context reconcilierea principiilor contrare la nivel teluric şi cosmic, după cum afirma cercetătoarea Sabina Ispas.

În unele sate din Moldova şnurul era confecţionat doar din lână roşie sau neagră, amintind de amuleta folosită împotriva deochiului, destul de răspândită în trecut.

În alte localităţi, mărţişorul era tricolor, în două variante cromatice – roşu, alb şi verde sau roşu, alb şi negru, aşa cum reiese din informaţiile oferite de localnici din satul Hagi-Curda, o localitate cu populaţie preponderent românească, aflată în prezent în Ucraina. Şi moldovenii stabiliţi în nordul Caucazului la mijlocul secolului al XIX-lea au păstrat varianta mărţişorului tricolor, cu firul negru.

Conform studiilor etnologice, mărţişorul este strâns legat de tradiţiile Anului Nou, sărbătorit în trecut în luna martie, ca formă primitivă de celebrare a Anului Agrar, corelat cu ciclurile vegetative şi astronomice.

Preluat de lumea urbană şi devenit modă, firul de bumbac, uneori fir de argint sau de aur, este purtat drept colier şi podoabă, ţinut la piept, primit ca suvenir şi, mai nou, drept cadou.

În prezent, mărţişorul este oferit şi virtual, pe platformele de socializare, prin imagini sau animaţii haioase.

Legende legate de Mărţişor

O poveste legată de Mărţişor spune că Soarele a coborât pe Pământ în chip de fată frumoasă, pe care un zmeu a furat-o şi a închis-o în palatul său, astfel că lumea întreagă a căzut în mâhnire. Văzând ce se întâmplă fără Soare, un tânăr curajos a învins zmeul în luptă şi a eliberat fata, care s-a urcat înapoi pe Cer în chip de Soare. A venit primăvara, oamenii şi-au recăpătat veselia, însă nimeni nu şi-a amintit de tânărul luptător care zăcea în palatul zmeului, după luptele grele ce le dusese. Sângele cald al tânărului s-a scurs pe zăpadă, până când el a rămas fără suflare, iar în locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei – vestitori ai primăverii.

La români, mărţişorul, ca obiect simbolic, este corelat şi cu Dochia, personaj mitologic, a cărei zi era sărbătorită la 1 martie. Cercetătorul Ion Ghinoiu spune despre şnurul de mărţişor că este o funie a timpului, de 365 sau 366 de zile, toarsă de însăşi legendara Dochie, în timp ce urca cu oile la munte. Asemănător ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia toarce firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic.

Cercetările arheologice efectuate pe teritoriul României au scos la iveală amulete asemănătoare cu mărţişorul, datând din urmă cu aproximativ 8.000 de ani. Amuletele reprezintă nişte pietricele perforate şi purtate la gât sub formă de coliere. Pietricele amuletelor erau vopsite în alb şi roşu, aranjate alternativ.

Se presupune că albul şi roşul au fost preferate, întrucât, în acele timpuri, venirea primăverii era întâmpinată cu ritualuri ce constau în sacrificii umane sau animale, cu scopul de a îmbuna zeii. Astfel, în ritual, roşul sângelui era asociat cu viaţa, fertilitatea, adoraţia şi sacrificiul, iar albul era legat de puritatea zăpezii, a gheţii şi a norilor. Astfel, albul şi roşul, puse laolaltă, ar semnifica dorinţa despărţirii de iarnă.

Sărbătoarea Mărţişorului se mai întâlneşte la aromâni, la bulgari, care o numesc Marteniţa, dar şi în Macedonia şi Albania.

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cultură

Alaiul Colindătorilor aduce tradiții și obiceiuri de Crăciun, la Timișoara

Publicat

acum 3 minute

pe

16 decembrie 2025

de

Peste 250 de colindători din județul Timiș vor sosi la  Timișoara în 19 decembrie 2025,  cu cele mai frumoase tradiții și obiceiuri de Crăciun.

Alaiul colindătorilor este alcătuit din Ansamblul Profesionist Banatul, Grupul de colindători „Steluțe Bănățene” din Buziaș, Ansamblul „Iorgovanu Comloșan” din Comloșu Mare, Fanfara „Bega” din Timișoara, dubași din Pietroasa, Curtea și Margina, Ansamblul „Junii Timișului” din Timișoara, dubași din Tomești, colindători de la Școala gimnazială din Bârna, Ansamblul „Bujorii Banatului” al Centrului de Cultură și Artă al Județului Timiș și Ansamblul Casei de Cultură din Buziaș.

Vineri, 19 decembrie 2025, începând cu ora 11:30, alaiul se va deplasa de la sediul Centrului de Cultură și Artă al Județului Timiș, situat pe strada E. Ungureanu nr. 1, urmând traseul pe strada Eugeniu de Savoya și Bastionul Theresia.

Colindătorii vor ajunge la Palatul Administrativ din Timișoara în jurul orei 12:00, unde vor susține un moment artistic dedicat sărbătorilor de iarnă.

În continuare, alaiul se va deplasa pe Bulevardul Revoluției din 1989, Piața Libertății, strada Alba Iulia și Piața Victoriei, unde va avea loc un spectacol de colinde.

În jurul orei 13:30, alaiul colindătorilor se va îndrepta spre Mitropolia Banatului, unde va fi prezentat un moment artistic specific sărbătorilor de Crăciun.

Evenimentul este posibil cu susținerea financiară a Consiliului Județean Timiș.

0
Citeste mai mult

Administrație

36 de ani de la Revoluția din decembrie ’89. PROGRAMUL manifestărilor organizate la Timișoara

Publicat

acum o zi

pe

15 decembrie 2025

de

În decembrie 1989, la Timișoara, curajul a învins frica, iar solidaritatea a schimbat cursul istoriei. Sacrificiul eroilor martiri a deschis României drumul spre libertate și democrație.

La 36 de ani de la Revoluție, alături de Casa de Cultură a Municipiului Timișoara, asociațiile de revoluționari și Arhiepiscopia Ortodoxă a Timișoarei, Primăria Municipiului Timișoara organizează o serie de manifestări comemorative în onoarea eroilor martiri și a libertății câștigate prin sacrificiul lor.

PROGRAM

1-21 decembrie: Iulius Town – Expoziția „35+1. Evadare din epoca de aur”; Organizator: Casa de Cultură Partener: Societatea Timișoara

15 decembrie

ora 10:00 – Piața Maria – CIRCUIT 89, Concurs de tip „treasure hunt”, cu premii, pentru liceeni, despre Revoluția din Decembrie 1989; Organizator: Casa de Cultură

ora 16:00 – Galeria Park, UAP (Str. G. Enescu nr.1) – Vernisajul expoziției de pictură „In memoriam” – Perioadă: 15.12.2025-30.01.2026; Organizator: Asociația A.L.T.A.R. 1989 Parteneri: Casa de Cultură și U.A.P.

16 decembrie

ora 13:00 – Foaierul Operei – „36 de ani de la declanșarea revoluției române din Decembrie 1989 de la Timișoara”, ediția XX

Lansare de carte: „Revoluţia din 1989, pe scurt”, de Marius Mioc

Premierea elevilor participanți la concursul de arte „36 de ani de la declanșarea revoluției române din Decembrie 1989 de la Timișoara”, ediția XX

Premierea elevilor participanți la concursul județean de istorie „Curajul, determinarea și sacrificiul tinerilor din Timișoara în timpul Revoluției din Decembrie 1989, în lupta contra comunismului” (ediția a XIII-a)

ora 15:00 – Sala de ședințe Primăria Timișoara – Ședința festivă a Consiliului Local Timișoara; Organizator: Primăria Timișoara

ora 17:30 – Piața Victoriei – Moment de reculegere și aducere aminte, în onoarea Eroilor Revoluției Române, cu aprinderea „candelelor nemuririi”; Organizator: Asociația A.L.T.A.R. 1989

ora 18:00 – Piața Victoriei – Concert Monokrom, Pandora, The Weekend Band; Organizator: Casa de Cultură

ora 23:45 – Biserica Martirilor – Sfânta Liturghie; Organizator: Asociația 17 Decembrie, a Răniților și Familiilor Îndoliate în Revoluția din Decembrie 1989; Partener: Arhiepiscopia Ortodoxă a Timișoarei

17 decembrie

ora 10:00 – Catedrala Mitropolitană – Slujba de pomenire a eroilor martiri

ora 10:30 – Monumentul Crucificării – Depunere de coroane

ora 12:00 – Biserica Martirilor – Slujbă de pomenire a eroilor martiri

ora 14:00 – Cimitirul Eroilor – Slujbă de pomenire a eroilor martiri

ora 18:00 – Catedrala Mitropolitană – Moment de reculegere pe treptele; Organizator: Asociația 17 Decembrie, a Răniților și Familiilor Îndoliate în Revoluția din Decembrie 1989; Parteneri: Casa de Cultură și Arhiepiscopia Ortodoxă a Timișoarei

18 decembrie

ora 10:00 – Pelerinaj la Monumentele Revoluției din Timișoara, în parteneriat cu 17 școli și licee din Timișoara

ora 18:00 – Catedrala Mitropolitană – Depunere de candele pe treptele Catedralei; Organizator: Forumul Revoluției din Decembrie 1989 Libertatea

19 decembrie

ora 14:00 – Sala Revoluției – Simpozion „In memoriam Claudiu Iordache”, Consiliul Județean Timiș

19-20 decembrie – Pelerinaj pe urmele cenușii Eroilor Martiri, București și Popești-Leordeni

20 decembrie

ora 12:00 – Piața Victoriei – Declanșarea sirenei pentru a marca dobândirea, de către Timișoara, a statutului de oraș liber de comunism; Organizator: Casa de Cultură și SALVO

ora 18:00 – Piața Victoriei – ROCK FOR REVOLUTION

0
Citeste mai mult

Locale

Podul Iuliu Maniu din Timișoara va fi modernizat

Publicat

acum 2 zile

pe

13 decembrie 2025

de

Primarul Dominic Fritz a semnat contractul pentru execuția lucrărilor de reabilitare a Podului Iuliu Maniu (Muncii), una dintre cele mai importante conexiuni dintre Gara de Nord și Calea Șagului. Investiția municipalității include, printre altele, consolidarea structurii de rezistență și înlocuirea completă a suprastructurii, și răspunde cerințelor de trafic și siguranță din prezent. Primele intervenții sunt programate de către firma câștigătoare – TEHNODOMUS – în perioada ianuarie-februarie, în funcție de condițiile meteo.

“Este primul șantier nou al anului viitor și o investiție pe care o pregătim de mult timp. Podul de la fosta Fabrică de Țigări, construit în anii ’70, este într-o stare avansată de degradare și avea nevoie urgentă de această investiție pentru a răspunde cerințelor actuale de trafic și siguranță. Mă bucur că am reușit să atragem fonduri europene consistente pentru această lucrare și că putem moderniza una dintre cele mai importante legături dintre Gara de Nord și Calea Șagului”, a declarat primarul Dominic Fritz.

Investiția Primăriei Timișoara vizează consolidarea structurii de rezistență și înlocuirea completă a suprastructurii cu o structură mixtă oțel-beton, cu păstrarea a câte două benzi pe sens, cu lățimea de 3,50 metri fiecare. Totodată, trotuarele vor fi lărgite până la 1,75 m, pentru a oferi mai mult spațiu pietonilor, și vor fi amenajate piste pentru biciclete. Proiectul include și reabilitarea rampelor, refacerea scărilor de acces cu elemente metalice, instalarea unui iluminat arhitectural modern, consolidarea malului Canalului Bega, precum și plantarea de arbori, pentru îmbunătățirea calității aerului și a aspectului urban. După finalizarea lucrărilor, municipalitatea va putea reintroduce circulația troleibuzelor pe pod.

Valoarea totală a proiectului este de aproape 10 milioane de euro, din care aproximativ 7,4 milioane de euro reprezintă fonduri europene nerambursabile, prin Programul Regional Vest 2021 – 2027, Intervenția regională 4.1 Mobilitate Urbană Sustenabilă. Lucrările de reabilitare a Podului Iuliu Maniu se ridică la valoarea de aproximativ 8 milioane de euro (TVA inclus) și sunt programate să fie finalizate până în februarie 2027.

Foto: Primăria Timișoara

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite