Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Mărțișorul – vestitorul primăverii. Ce tradiții se păstrează în 1 martie

Publicat

pe

Mărţişorul, care a fost inclus în lista reprezentativă a patrimoniului imaterial UNESCO la sfârşitul anului trecut şi care potrivit unei legende ar fi fost tors de Dochia, este un simbol al trecerii de la iarnă la primăvară şi un vestitor al înnoirii, reprezentat de un şnur împletit dintr-un fir alb şi unul roşu, căruia i-au fost adăugate ulterior alte ornamente.
Scopul mărţişorului este de a aduce vestea înnoirii, speranţa, bucuria, iubirea şi concilierea în vieţile oamenilor care îl dăruiesc sau îl primesc.

Tradiţii

Mărţişorul este dăruit mai întâi între oameni, apoi este oferit plantelor şi, prin extensie, întregului Univers. Astfel, prin răspândirea mărţişorului, omul doreşte să echilibreze principiile contrare şi complementare care îi guvernează Universul, precum viaţa-moartea, lumina-întunericul, vara-iarna, masculinul-femininul, semnificaţii cuprinse în albul şi roşul şnurului, potrivit enciclopedia-dacica.ro.

Pe vremuri, mărţişorul consta într-un bănuţ de aur prins de un găitan de mătase împletit cu fire albe şi roşii, pe care persoana care îl primea îl purta la gât până când întâlnea prima roză înflorită, pe crengile căreia depunea apoi darul primit. Bănuţul însemna Soarele la trecerea dintre anotimpuri, îmbelşugarea, iar firele albe şi roşii ale găitanului însemnau faţa albă ca un crin şi rumenă ca o roză.

Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

Copiilor li se lega o monedă de argint la mână cu un fir răsucit de lână sau de bumbac alb şi roşu ca să fie feriţi de boală, pe care aceştia îl legau după 12 zile în pom ca să fie pomul roditor. Vitelor li se agăţa fir roşu cu alb ca să fie sănătoase şi la fel, bune de rod, potrivit cercetătorilor de la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

O altă variantă de mărţişor autentic presupune ca şnurul bicolor să fie decorat la capete cu câte un ciucur: unul alb, sub forma unei reprezentări antropomorfe masculine, şi unul roşu, sub forma unei siluete feminine. Unirea masculinului, prin intermediul şnurului, cu femininul reprezintă în context reconcilierea principiilor contrare la nivel teluric şi cosmic, după cum afirma cercetătoarea Sabina Ispas.

În unele sate din Moldova şnurul era confecţionat doar din lână roşie sau neagră, amintind de amuleta folosită împotriva deochiului, destul de răspândită în trecut.

În alte localităţi, mărţişorul era tricolor, în două variante cromatice – roşu, alb şi verde sau roşu, alb şi negru, aşa cum reiese din informaţiile oferite de localnici din satul Hagi-Curda, o localitate cu populaţie preponderent românească, aflată în prezent în Ucraina. Şi moldovenii stabiliţi în nordul Caucazului la mijlocul secolului al XIX-lea au păstrat varianta mărţişorului tricolor, cu firul negru.

Conform studiilor etnologice, mărţişorul este strâns legat de tradiţiile Anului Nou, sărbătorit în trecut în luna martie, ca formă primitivă de celebrare a Anului Agrar, corelat cu ciclurile vegetative şi astronomice.

Preluat de lumea urbană şi devenit modă, firul de bumbac, uneori fir de argint sau de aur, este purtat drept colier şi podoabă, ţinut la piept, primit ca suvenir şi, mai nou, drept cadou.

În prezent, mărţişorul este oferit şi virtual, pe platformele de socializare, prin imagini sau animaţii haioase.

Legende legate de Mărţişor

O poveste legată de Mărţişor spune că Soarele a coborât pe Pământ în chip de fată frumoasă, pe care un zmeu a furat-o şi a închis-o în palatul său, astfel că lumea întreagă a căzut în mâhnire. Văzând ce se întâmplă fără Soare, un tânăr curajos a învins zmeul în luptă şi a eliberat fata, care s-a urcat înapoi pe Cer în chip de Soare. A venit primăvara, oamenii şi-au recăpătat veselia, însă nimeni nu şi-a amintit de tânărul luptător care zăcea în palatul zmeului, după luptele grele ce le dusese. Sângele cald al tânărului s-a scurs pe zăpadă, până când el a rămas fără suflare, iar în locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei – vestitori ai primăverii.

La români, mărţişorul, ca obiect simbolic, este corelat şi cu Dochia, personaj mitologic, a cărei zi era sărbătorită la 1 martie. Cercetătorul Ion Ghinoiu spune despre şnurul de mărţişor că este o funie a timpului, de 365 sau 366 de zile, toarsă de însăşi legendara Dochie, în timp ce urca cu oile la munte. Asemănător ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia toarce firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic.

Cercetările arheologice efectuate pe teritoriul României au scos la iveală amulete asemănătoare cu mărţişorul, datând din urmă cu aproximativ 8.000 de ani. Amuletele reprezintă nişte pietricele perforate şi purtate la gât sub formă de coliere. Pietricele amuletelor erau vopsite în alb şi roşu, aranjate alternativ.

Se presupune că albul şi roşul au fost preferate, întrucât, în acele timpuri, venirea primăverii era întâmpinată cu ritualuri ce constau în sacrificii umane sau animale, cu scopul de a îmbuna zeii. Astfel, în ritual, roşul sângelui era asociat cu viaţa, fertilitatea, adoraţia şi sacrificiul, iar albul era legat de puritatea zăpezii, a gheţii şi a norilor. Astfel, albul şi roşul, puse laolaltă, ar semnifica dorinţa despărţirii de iarnă.

Sărbătoarea Mărţişorului se mai întâlneşte la aromâni, la bulgari, care o numesc Marteniţa, dar şi în Macedonia şi Albania.

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Din țară

ANA – asistentul virtual al contribuabililor ANAF

Publicat

pe

„Bună! Eu sunt ANA” — astfel se prezintă noul chatbot creat de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) – un asistent virtual inteligent, conceput pentru a sprijini contribuabilii să obțină rapid informații generale despre obligațiile fiscale. Într-o primă etapă, care este faza de testare, chatbot-ul ANA va fi disponibil doar în conturile de SPV ale utilizatorilor, ulterior fiind accesibil direct din portalul instituțional www.anaf.ro.

Chatbot-ul face parte din proiectul “Dezvoltarea serviciilor la distanțã (electronice sau telefonice) actuale, prin noi funcționalitãți și/sau crearea de servicii noi – e-Services ANAF”, parte a Planului Național de Redresare și Reziliență, Componenta C8 – Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii, Reforma 1 – Reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscalã (ANAF) prin digitalizare, Investiția 1 – Creșterea conformãrii voluntare a contribuabililor prin dezvoltarea serviciilor digitale. Lansarea chatbot-ului marchează o nouă etapă concretă în modernizarea administrației fiscale, iar prin acest proiect, ANAF își propune să îmbunătățească modul în care oferă servicii la distanță și să reducă efortul contribuabililor pentru îndeplinirea obligațiilor fiscale.

Fiind un instrument bazat pe tehnologie, la data lansării ANA va deține un set parțial de răspunsuri la întrebările utilizatorilor. În continuare, chatbot-ul va fi într-un proces continuu de actualizare și își va dezvolta performanța pe măsură ce interacționează cu utilizatorii, pe baza întrebărilor adresate de aceștia. Sistemul se dezvoltă și se îmbunătățește continuu odată cu fiecare problematică sau întrebare adresată, iar prin fiecare interacțiune cu utilizatorii, ANA își va îmbunătăți continuu capacitatea de a furniza informații corecte și relevante pentru contribuabili. Cu cât mai mulți utilizatori vor accesa chatbot-ul și vor adresa întrebări, cu atât asistentul virtual va deveni mai precis, mai util și mai adaptat nevoilor reale ale contribuabililor.

În prima etapă, ANA va oferi informații generale despre obligațiile fiscale ale persoanelor fizice care obțin venituri din închirierea bunurilor personale și/sau activități independente. Pe măsură ce sistemul acumulează date și experiență prin interacțiuni reale, domeniile acoperite se vor extinde, contribuind la simplificarea semnificativă a comunicării dintre contribuabili și administrația fiscală. Astfel, ANA va putea răspunde în viitor la o gamă tot mai largă de întrebări din domeniul fiscal, simplificând accesul la informații fiscale pentru toți contribuabilii.

ANAF încurajează contribuabilii să interacționeze activ cu ANA și să transmită permanent feedback, contribuind astfel la perfecționarea continuă a sistemului. Fiecare întrebare adresată reprezintă o contribuție directă la construirea unui serviciu public digital mai performant.

Chatbot-ul ANA este un pas important în direcția digitalizării administrației fiscale și reflectă angajamentul transformării ANAF într-o instituție modernă, deschisă, orientată către servicii publice de calitate și adaptată erei digitale. Instituția urmărește modernizarea și digitalizarea serviciilor publice, reducerea efortului administrativ al contribuabililor și creșterea gradului de transparență și accesibilitate a informațiilor fiscale.

Citeste mai mult

Administrație

Încă zece tramvaie noi, la Timișoara

Publicat

pe

Primăria Municipiului Timișoara a atribuit contractul pentru furnizarea altor 10 tramvaie noi, cu peste 150 de locuri, cu podea coborâtă, sisteme avansate de siguranță, climatizare și alte dotări moderne.

Acestea vor fi livrate de compania Bozankaya până în primăvara anului viitor și vor putea fi introduse pe linia 9, care asigură legătura între Gara de Nord și zona industrială Buziașului, respectiv pe linia 7, care face legătura între cartierul Fratelia și zona Cetății/Torontal.

„Prin achiziția noilor tramvaie de mai mici dimensiuni reușim să modernizăm transportul public și pe trasee pe care, până acum, nu am putut introduce tramvaiele aflate deja în circulație. Mă bucur că am reușit această achiziție cu fonduri europene. Le mulțumesc timișorenilor care folosesc liniile 7 și 9 pentru răbdare și înțelegere”, a declarat primarul Dominic Fritz.

Noile tramvaie vor avea o lungime de 20 de metri și vor fi echipate cu tehnologii de ultimă generație: tracțiune electrică, frânare regenerativă, climatizare, sisteme de informare în timp real, Wi-Fi, supraveghere video și accesibilitate sporită. Acestea vor funcționa pe principiul „zero emisii de CO₂”, fiind parte integrantă a tranziției către un transport public nepoluant.

Cele 10 tramvaie sunt achiziționate cu fonduri europene prin Programul Regional (PR) Vest 2021-2027, Intervenția Regională 4.1 – Mobilitate urbană sustenabilă și este aliniat cu Obiectivul de Politică 2 al Uniunii Europene: o Europă mai verde, rezilientă și cu emisii reduse de carbon. Contractul în valoare de 105.760.000 lei (fără TVA) va fi semnat în perioada imediat următoare.

Reamintim, Primăria Municipiului Timișoara are în derulare procedura de achiziție publică pentru 10 troleibuze, cu podea joasă, tracțiune electrică, sistem de e-ticketing, sistem de climatizare și alte dotări moderne. Totodată, municipalitatea are în desfășurare achiziția pentru 20 de autobuze electrice și 20 de stații de încărcare lentă. Fondurile sunt asigurate tot prin Programul Regional (PR) Vest 2021-2027 și de la bugetul local.

În ultimii ani, municipalitatea a investit aproximativ 700 de milioane de lei pentru a înnoi flota de transport public cu tramvaie, autobuze electrice și troleibuze noi.

Citeste mai mult

Administrație

Primăria Timișoara va amenaja un teren de baschet pe malul Begăi

Publicat

pe

Primăria Timișoara va amenaja un nou teren de baschet și alei pe malul Begăi, pe un teren aflat în proprietatea Municipiului. Intervenția face parte din programul municipalității de recuperare a spațiilor publice și de extindere a zonelor dedicate sportului pentru toți. Amenajările au fost discutate în mai multe rânduri cu reprezentanții Clubul Sportiv Școlar Bega, începând cu primăvara anului trecut, pentru a corela intervențiile municipalității cu activitățile sportive desfășurate în zonă.

Pentru realizarea noilor amenajări cu acces liber, în zona bazelor sportive aflate în administrarea Inspectoratului Școlar Timiș, prin Clubul Sportiv Școlar Bega, municipalitatea a început astăzi desființarea mai multor construcții neautorizate, precum împrejmuiri din beton și elemente metalice. Terenul – o suprafață de peste 3.600 mp – aparține Municipiului Timișoara. Activitățile vor continua cu reamenajarea vechiului teren de baschet, astfel încât copiii, tinerii și pasionații de sport să poată folosi spațiul fără restricții și costuri. Totodată, sistemul de iluminat public va fi îmbunătățit, iar zona va fi completată cu alei pietonale care vor îmbunătăți legătura cu malul Begăi.

Refacerea sportului timișorean este o prioritate a administrației. După ani în care infrastructura destinată atât sportului de performanță, cât și sportului de masă a fost extrem de neglijată, Primăria a alocat bani atât pentru investiții mari, precum noul stadion Arena Eroii Timișoarei, cât și pentru baze sportive în cartiere, precum baza Vasile Deheleanu.

Prioritară a fost și extinderea infrastructurii accesibile tuturor, în spații publice deschise. Cele două terenuri de baschet amenajate de Primăria Timișoara pe malul Begăi, după desființarea unor construcții ilegale, au devenit puncte active de întâlnire și sport, demonstrând nevoia reală pentru infrastructură sportivă deschisă și accesibilă.

Foto: Primăria Timișoara

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite