Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Modificări la cursele de pe Aeroportul „Traian Vuia“. Care sunt noutățile

Publicat

pe

Odată cu trecerea la ora de iarnă, companiile aeriene fac modificări și în orarul de zbor. Cele mai importante modificări sunt introducerea a 6 zboruri suplimentare București-Timișoara și retur.

Compania aeriană Ryanair introduce 4 noi zboruri spre și dinspre capitală, iar compania aeriană Tarom – două zboruri suplimentare. În total, începând cu săptămâna viitoare vor fi disponibile 44 de curse săptămânale spre și dinspre București Otopeni, cu o frecvență între 5 zboruri pe zi (sâmbătă și duminică) și 8 zboruri pe zi (miercuri).

Compania Tarom a păstrat și în orarul de iarnă cursele noi spre/dinspre Iași, Chișinău și Stuttgart. Compania Ryanair va oferi în continuare cursele spre București și Bergamo, iar Lufthansa – curse zilnice spre Frankfurt am Main și Munchen. Compania aeriană Wizz Air are destinații directe din Timișoara spre Bergamo, Londra, Roma, Memmingen, Dortmund, Bologna, Tel Aviv, Valencia, Treviso, Madrid, Paris, Frankfurt Hahn, Barcelona, Bruxelles și Bari.

În medie, 256 de curse aeriene de pasageri decolează sau aterizează la Timișoara, în fiecare săptămână. La acestea se adaugă alte 42 de curse săptămânale de marfă spre sau dinspre Koln, Budapesta, Katowice, Cluj, Nurnberg, Erfurt și Munchen.

Companiile aeriene își rezervă dreptul de a aduce modificări programului de zbor.

Cultură

Proiectul „Spațiul de Cultură”- hub cultural și educațional al Timișoarei, la final

Publicat

pe

În inima Timișoarei, proiectul „Spațiul de Cultură” a reușit să transforme orașul într-un veritabil hub cultural și educațional, contribuind la statutul de Capitală Europeană a Culturii în 2023. Implementat de Asociația „Inițiativă în Educație”, proiectul a adus un suflu nou în comunitate prin activități inovatoare și interdisciplinare ce au îmbinat arta cu știința, cultura cu educația.

În perioada mai – decembrie 2023, proiectul „Spațiul de Cultură” a oferit o serie  de activități diverse, de la ateliere educaționale, expoziții, până la conferințe, numărând în total 97 de evenimente. Acesta a reușit să atragă un public extins, de la cei mai mici, preșcolarii, până la adulți, creând astfel un mediu unde diferite forme de artă, cultură și  știință au putut interacționa firesc. În total, aproape 6.000 de persoane au fost direct implicate în activitățile proiectului, fie ca participanți activi, fie ca vizitatori ai expozițiilor.

Printre cei care au jucat un rol important în succesul proiectului se numără:

Cosmonautul Dumitru Prunariu, primul și singurul român care a ajuns în spatiu, de ale cărui prezență și cunoștințe s-au bucurat peste 250 de elevi din Timișoara, într-o întâlnire special dedicată lor.

Invitații la conferința internațională „Teach with Space”, eveniment care a creat o oportunitate unică pentru cele 250 de cadre didactice participante de a descoperi oameni de știință pasionați precum Gernot Grömer, Rosa Doran, Adelina Machado, Priscila Doran, David Sousa, Sarah Roberts, Cristina Stancu, Florin Secoșan, Gabriel Kelemen, Claudiu Tănăselia, George Năzăreanu, Alec Bartos, Andrei Juravle, Rareș Bișag și mulți alții.

Copiii și adulții au apreciat ocaziile de întâlnire directă cu scriitorii- precum cele cu faimosul scriitor catalan Francesc Miralles, aflat în premieră la Timișoara, cu Florin Bican și ateliere de promovarea culturii scrise în școli.

Expoziții notabile precum „Space Posters – Arta și spațiul în istorie” și “Cosmoteca deSemne spațiale” au adus în atenția publicului larg subiecte și obiecte inedite, unele unicate și aproape necunoscute chiar și pe plan mondial, selectate de Alec Bartoș, președintele Comisiei de Astrofilatelie al Federației Filatelice Române.

Vernisajele expozițiilor precum Inner Cosmos (Livia Mateiaș), „Time & Space – Visual Vibes” (Ioana Palicica și Loredana Tîrzioru), „Călătorie în Univers” (Corina Chirilă) au facilitat o conexiune directă între participanți și artiști, furnizând o înțelegere detaliată a procesului creativ.

În zona artelor teatrale, spectacolul „Micul Prinț” a avut câteva sute de spectatori plini de entuziasm și a fost suplimentat cu încă o reprezentație la cererea publicului.

S-au organizat numeroase ateliere de lectură pentru copii și adulți, ateliere inovatoare pentru cadre didactice oferite de „Ceainăria Educatoarelor”, care au evidențiat tehnici moderne în cadrul educației STEAM, tururi ghidate, lansări de carte precum și ateliere de pictură și reconectare cu corpul prin dans și muzică, deschizând astfel noi căi ale descoperirii și inovației creative pentru persoane de toate vârstele.

Impactul lor a fost deosebit de notabil, aducând împreună profesori, copii și familii într-un efort comun de a explora cosmosul prin artă, ilustrând astfel legătura profundă între domeniile artistic și științific.

Proiectul a avut un impact semnificativ și asupra segmentelor vulnerabile ale societății, inclusiv copiii instituționalizați care au avut oportunitatea de a participa la ateliere și alte activități ce le-au permis să descopere cultura, universul astronauților și să exploreze spațiul cosmic într-o manieră ludică și creativă. Proiectul a celebrat și multiculturalitatea orașului nostru. Au avut loc activități în limba germană, sârbă, maghiară și engleză.

„Proiectul a fost mai mult decât o serie de evenimente, a constituit o călătorie culturală și educativă care a unit comunitatea în jurul valorilor comune ale cunoașterii, creativității și pasiunii. În urma rezultatelor considerăm că acesta a îmbogățit peisajul cultural al Timișoarei, dar a și creat un model de bună practică pentru proiecte similare.

Suntem recunoscători pentru toate rezultatele generate și ne bucurăm că am reușit să oferim comunității 15 ateliere de promovare a culturii scrise pentru elevi, 6 expoziții cu tematica spațiului cosmic, 30 de tururi ghidate și activități de mediere culturală în cadrul expozițiilor, 20 de ateliere artistice și culturale, 7 întâlniri cu scriitori naționali și internaționali, 5 tururi ghidate de istorie și descoperirea patrimoniului cultural  în cartierul Elisabetin, 4 cluburi de carte, 2 ceainării pentru educatoare , 2 spectacole de teatru „Micul Prinț”, 1 conferință internațională pentru cadrele didactice, un program de formare STEAM pentru cadrele didactice și un 1 program de improvizație teatrală pentru elevi. Apreciem colaborările cu partenerii evenimentelor, cu instituțiile publice care ne-au susținut și cu celălalte organizații alături de care am construit acest program.

Le mulțumim din suflet tuturor voluntarilor și membrilor inEDU pentru tot sprijinul oferit. Deși magia lui 2023 nu va putea fi probabil recreată, ne continuăm misiunea în domeniul educație și în anul 2024 și ne asumăm să realizăm și în acest an cât mai multe contexte de învățare, creștere și dezvoltare”. a declarat Andrada Mazilu, coordonator al proiectului.

Chiar dacă „Spațiul de Cultură” și-a încheiat călătoria în anul Capitalei Culturale, el lasă în urmă o constelație de amintiri luminoase, inspirație și o comunitate mai unită prin cultură.

Persoană de contact: Andrada Mazilu, Coordonator proiect „Spațiul de cultură”

contact@inedu.ro

Despre Asociația Inițiativă în Educație:

Asociația Inițiativă în Educație susține si contribuie la îmbunătățirea mediului educațional și cultural prin crearea de contexte de învățare și dezvoltare pentru elevi, profesori și părinți din județul Timiș.

Citeste mai mult

Actualitate

Mărțișorul – vestitorul primăverii. Ce tradiții se păstrează în 1 martie

Publicat

pe

Mărţişorul, care a fost inclus în lista reprezentativă a patrimoniului imaterial UNESCO la sfârşitul anului trecut şi care potrivit unei legende ar fi fost tors de Dochia, este un simbol al trecerii de la iarnă la primăvară şi un vestitor al înnoirii, reprezentat de un şnur împletit dintr-un fir alb şi unul roşu, căruia i-au fost adăugate ulterior alte ornamente.
Scopul mărţişorului este de a aduce vestea înnoirii, speranţa, bucuria, iubirea şi concilierea în vieţile oamenilor care îl dăruiesc sau îl primesc.

Tradiţii

Mărţişorul este dăruit mai întâi între oameni, apoi este oferit plantelor şi, prin extensie, întregului Univers. Astfel, prin răspândirea mărţişorului, omul doreşte să echilibreze principiile contrare şi complementare care îi guvernează Universul, precum viaţa-moartea, lumina-întunericul, vara-iarna, masculinul-femininul, semnificaţii cuprinse în albul şi roşul şnurului, potrivit enciclopedia-dacica.ro.

Pe vremuri, mărţişorul consta într-un bănuţ de aur prins de un găitan de mătase împletit cu fire albe şi roşii, pe care persoana care îl primea îl purta la gât până când întâlnea prima roză înflorită, pe crengile căreia depunea apoi darul primit. Bănuţul însemna Soarele la trecerea dintre anotimpuri, îmbelşugarea, iar firele albe şi roşii ale găitanului însemnau faţa albă ca un crin şi rumenă ca o roză.

Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

Copiilor li se lega o monedă de argint la mână cu un fir răsucit de lână sau de bumbac alb şi roşu ca să fie feriţi de boală, pe care aceştia îl legau după 12 zile în pom ca să fie pomul roditor. Vitelor li se agăţa fir roşu cu alb ca să fie sănătoase şi la fel, bune de rod, potrivit cercetătorilor de la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

O altă variantă de mărţişor autentic presupune ca şnurul bicolor să fie decorat la capete cu câte un ciucur: unul alb, sub forma unei reprezentări antropomorfe masculine, şi unul roşu, sub forma unei siluete feminine. Unirea masculinului, prin intermediul şnurului, cu femininul reprezintă în context reconcilierea principiilor contrare la nivel teluric şi cosmic, după cum afirma cercetătoarea Sabina Ispas.

În unele sate din Moldova şnurul era confecţionat doar din lână roşie sau neagră, amintind de amuleta folosită împotriva deochiului, destul de răspândită în trecut.

În alte localităţi, mărţişorul era tricolor, în două variante cromatice – roşu, alb şi verde sau roşu, alb şi negru, aşa cum reiese din informaţiile oferite de localnici din satul Hagi-Curda, o localitate cu populaţie preponderent românească, aflată în prezent în Ucraina. Şi moldovenii stabiliţi în nordul Caucazului la mijlocul secolului al XIX-lea au păstrat varianta mărţişorului tricolor, cu firul negru.

Conform studiilor etnologice, mărţişorul este strâns legat de tradiţiile Anului Nou, sărbătorit în trecut în luna martie, ca formă primitivă de celebrare a Anului Agrar, corelat cu ciclurile vegetative şi astronomice.

Preluat de lumea urbană şi devenit modă, firul de bumbac, uneori fir de argint sau de aur, este purtat drept colier şi podoabă, ţinut la piept, primit ca suvenir şi, mai nou, drept cadou.

În prezent, mărţişorul este oferit şi virtual, pe platformele de socializare, prin imagini sau animaţii haioase.

Legende legate de Mărţişor

O poveste legată de Mărţişor spune că Soarele a coborât pe Pământ în chip de fată frumoasă, pe care un zmeu a furat-o şi a închis-o în palatul său, astfel că lumea întreagă a căzut în mâhnire. Văzând ce se întâmplă fără Soare, un tânăr curajos a învins zmeul în luptă şi a eliberat fata, care s-a urcat înapoi pe Cer în chip de Soare. A venit primăvara, oamenii şi-au recăpătat veselia, însă nimeni nu şi-a amintit de tânărul luptător care zăcea în palatul zmeului, după luptele grele ce le dusese. Sângele cald al tânărului s-a scurs pe zăpadă, până când el a rămas fără suflare, iar în locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei – vestitori ai primăverii.

La români, mărţişorul, ca obiect simbolic, este corelat şi cu Dochia, personaj mitologic, a cărei zi era sărbătorită la 1 martie. Cercetătorul Ion Ghinoiu spune despre şnurul de mărţişor că este o funie a timpului, de 365 sau 366 de zile, toarsă de însăşi legendara Dochie, în timp ce urca cu oile la munte. Asemănător ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia toarce firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic.

Cercetările arheologice efectuate pe teritoriul României au scos la iveală amulete asemănătoare cu mărţişorul, datând din urmă cu aproximativ 8.000 de ani. Amuletele reprezintă nişte pietricele perforate şi purtate la gât sub formă de coliere. Pietricele amuletelor erau vopsite în alb şi roşu, aranjate alternativ.

Se presupune că albul şi roşul au fost preferate, întrucât, în acele timpuri, venirea primăverii era întâmpinată cu ritualuri ce constau în sacrificii umane sau animale, cu scopul de a îmbuna zeii. Astfel, în ritual, roşul sângelui era asociat cu viaţa, fertilitatea, adoraţia şi sacrificiul, iar albul era legat de puritatea zăpezii, a gheţii şi a norilor. Astfel, albul şi roşul, puse laolaltă, ar semnifica dorinţa despărţirii de iarnă.

Sărbătoarea Mărţişorului se mai întâlneşte la aromâni, la bulgari, care o numesc Marteniţa, dar şi în Macedonia şi Albania.

Citeste mai mult

Internațional

ZTE Nubia Z60 Ultra disponibil și în Europa

Publicat

pe

Anunțat anul trecut în decembrie 2023, telefonul Nubia Z60 Ultra a fost disponibil inițial numai în China. Acum telefonul este disponibil și mai multe zone, cum ar fi America de Nord, Mexic, Europa, dar și în România. Nubia Z60 Ultra concurează cu telefoane excelente de la mărci consacrate precum Google, Samsung și Motorola. Cel mai recent telefon emblematic al ZTE are cel mai recent hardware mobil, o durată de viață fenomenală a bateriei și un software personalizabil.

Cu toate acestea, sunt unele lucruri de criticat, software-ul parcă mai trebuie ajustat și finisat, iar camerele nu produc cele mai bune rezultate. În plus design-ul camerelor spate arată oarecum ciudat și, pare cel puțin neinspirat în lumea modernă de azi.

Smartphone-ul ZTE Nubia Z60 Ultra are un afișaj AMOLED cu diagonala de 6,8 inch (17,27 cm), aceeași diagonală aflată pe Galaxy S24 Ultra sau Galaxy S24 Ultra, dar alte comparații se opresc aici. Ecranul are o rezoluție de 1.116 x 2.480 pixeli și un raport de aspect de 20: 9. Luminozitatea ecranului poate atinge un maximul de 1.500 niți. Ecranul este plat, iar camera selfie este ascunsă sub display.

Procesorul aflat la bord este Qualcomm Snapdragon Gen 3 iar GPU-ul este Adreno 750. Procesorul este însoțit de 8 / 12 / 16 / 24GB de memorie RAM și opțiuni de stocare internă de 256 / 512 și 1TB. Pe partea de software vine cu sistemul de operare Android 14 și interfața MyOS 14. În schimb, cel puțin până în acest moment, suportul pentru actualizări de Android și securitate este de doar trei ani. Este cel puțin ciudat în aceste zile, Galaxy S24 Ultra amintit mai sus, primește șapte ani de actualizări Android și de securitate.

Smartphone-ul are trei camere pe partea din spate aflate într-un modul foto cel puțin extravagant. Se află acolo o cameră de 50MP (standard), una de 64 megapixeli (teleobiectiv tip periscop) și una de 50MP (ultrawide). În față, există o cameră de 12MP sub afișaj. Modelul comercializat în China are o cameră sub afișaj de 16MP.

Senzorii includ unul de amprente in-display, accelerometru, giroscop, proximitate, busolă și spectru de culori. Are, printre altele, Bluetooth 5.4, GPS și USB Tip-C 3.1. Telefonul este Dual SIM (Nano-SIM, dual stand-by).

ZTE Nubia Z60 Ultra este alimentat cu o baterie Li-Po de 6.000 mAh cu încărcare rapidă de 80W. Are difuzoare stereo și, este primul smartphone produs de compania ZTE ce beneficiază oficial de certificare IP68 pentru rezistență la apă și praf.

Nubia Z60 Ultra costă 680 de euro în configurația de bază de 8GB RAM + 256GB stocare, aproximativ 750 de euro pentru varianta cu 12GB RAM + 256GB și 900 de euro pentru 16 + 512GB. Acesta este mai ieftin decât majoritatea telefoanelor emblematice Android de pe piață. Cu toate acestea, chiar dacă este impresionant pe hârtie, nu este atât de bun pe cât pare.

Foto: Google.com

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite