Club Sportiv Știința Poli Timișoara este numele noului club sportiv care va activa în orașul de pe Bega, echipa urmând să fie susținută de Consiliul Județean Timiș și Universitatea Politehnica Timișoara.

După înființarea clubului cele două instituții vor face toate demersurile pentru finanțarea echipei și vor oferi sprijin pentru accederea în Superliga de fotbal.

„Avem numele viitorului club alb-violet!

Club Sportiv Știința Poli Timișoara este denumirea pe care o va avea echipa fanion a Banatului. Ministerul Justiției a acceptat această variantă, iar săptămâna viitoare vom depune la Tribunalul Timiș documentele necesare înființării clubului.

Noua structură sportivă are, astăzi, doi membri: Consiliul Județean Timiș și Universitatea Politehnica, dar e nevoie de mai mult dacă ne dorim, într-adevăr, să readucem Poli acolo unde îi este locul. Primăria Timișoara are posibilitatea să ni se alăture în acest demers și am încredere că, până la urmă, va veni alături de noi. Este un moment important pentru Poli și suporterii alb-violeți, cu care am discutat pe această temă, și nu avem voie să îl ratăm.

Procedural, după înființarea clubului, vom face demersurile legale de finanțare a echipei atât de la bugetul CJ Timiș, cât și al Universității Politehnica, iar în momentul în care Primăria Timișoara se va alătura proiectului va avea o cotă de finanțare.

Fie să renască!“, a scris Alfred Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș, pe o rețea de socializare.

Autoritățile pregătesc cu sprijinul Companiei Naționale de Investiții și noul stadion care va fi al doilea ca mărime din țară, după Arena Națională.

Foto: Arhivă

Noul stadion de fotbal din Timișoara va avea 32.000 de locuri

Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii și președinte al PUNR, a murit marţi, la vârsta de 75 de ani, la Institutul de Boli Cardiovasculare din Timişoara.

Din primele informaţii reiese că a suferit un stop cardio-respirator cauzat de o insuficiență cardiorespiratorie.

Valeriu Tabără s-a născut în comuna Sălciua din judeţul Alba, a urmat cursurile Liceului Teoretic din Baia de Arieş şi a absolvit studiile superioare în domeniul ingineriei agrare la Timişoara.

În 1984, la 34 de ani, a devenit doctor în Agronomie, fiind la acea vreme cel mai tânăr doctorad al Universităţii de Ştiinţe Agricole Timişoara. Apoi, Valeriu Tabără a devenit conferenţiar, respectiv profesor universitar – titular al disciplinei de Fitotehnie – Plante Tehnice la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara. În cadrul staţiunii SCDA LOVRIN-Timis, Valeriu Tabără a condus activitatea de cercetare din cadrul laboratoarelor de ameliorare a grâului şi a cânepii dioice, fiind în acelaşi timp director de proiecte de cercetare cu Consiliul Naţional de Cecrectări Ştiinţifice din Învăţământul Superior.

Până în 1989 a fost membru al Partidului Comunist Român, în 1991 s-a înscris în Partidul Unităţii Naţiunii Române, iar din 1997 a fost şi preşedinte al acestei formaţiuni politice. În 2002 a trecut la Partidul Democrat. Între 1994 şi 1996, Valeriu Tabără a fost ministru al Agriculturii şi Alimentaţiei în guvernul condus de Nicolae Văcăroiu, un post pe care avea să revină şi în 2010, în Guvernul Emil Boc 2.

În septembrie 2012 a suferit o operaţie pe cord deschis, la Timişoara, iar în decembrie 2012 a fost implicat într-un accident de maşină în care şi-a fracturat ambele picioare. Din spital, Valeriu Tabără a anunţat că se va retrage din politică.

Fiul lui, Cosmin Tabără (PNL), fost viceprimar la Timişoara, a fost numit, în urmă cu câteva zile, în funcţia de vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Sport, fostul Minister al Sportului, cu rangul de subsecretar de stat.

Conclavul format din 135 de cardinali electori se va întruni începând din 7 mai în Capela Sixtină, pentru a alege un nou Suveran Pontif, hotărârea fiind luată în cadrul celei de-a cincea „Congregații Generale“, care a avut loc luni dimineața, a anunţat luni Vaticanul.

În acest Conclav, care urmează să se desfăşoare după un ceremonial precis, elaborat de-a lungul secolelor, cei 135 de cardinali electori urmează să se reunească în Capela Sixtină pentru a alege în secret un succesor al lui Francisc.

Cardinalii vor lua parte, în acea dimineaţă, la o slujbă solemnă în Bazilica Sf. Petru, după care cei 135 de cardinali electori, în vârstă de până la 80 de ani, se vor reuni după-amiaza în capela Sixtină, în vederea scrutinului cu uşile închise.

Scrutinul poate dura mai multe zile.

În timpul Conclavului, cardinalii electori nu vor avea dreptul să comunice cu exteriorul, pe cale poştală sau telefonic.

Operaţiunile de vot vor continua până când un nume va fi susţinut de două treimi dintre cardinali.

În timpul Conclavului, două sesiuni de vot sunt prevăzute dimineaţa şi alte două după-amiaza.

Cardinalii, aşezaţi lângă fresca monumentală „Judecata de Apoi” a lui Michelangelo, vor primi buletine de hârtie pe care scrie „Eligo in Summum Pontificem” („Îl aleg ca Suveran Pontif”) deasupra unui spaţiu liber.

Ei îşi introduc buletinul de vot într-o urnă, care este apoi deschisă.

În cazul în care numărul buletinelor nu corespunde cu numărul electorilor, acestea sunt arse şi se procedează imediat la un nou vot, conform Constituţiei.

Buletinele din cele două scrutine şi notiţe ale cardinalilor sunt apoi arse într-o sobă de către cardinalul şambelan – care asigură interimatul între cei doi papi.

Pe coşul sobei, pe care credincioşii îl văd din Piaţa Sf. Petru, iese un fum negru dacă nu a fost ales niciun papă.

Fumul este alb în cazul în care s-a ales un papă, prin adăugarea unor produse chimice,

Odată ales, noul Papă răspunde la două întrebări pe care i le adresează decanul de vârstă al cardinalilor – „Vă acceptaţi alegerea canonică ca Suveran Pontif?” şi „Pe ce nume vreţi să fiţi numit?”.

Răspunzând „da” la prima întrebare, alesul devine imediat Papă şi episcop al Romei.

Foto: Vatican News