Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Preşedintele ANSVSA susţine: “Mâncăm alimente sigure”

Publicat

pe

România va putea relua comerţul intracomunitar cu porci vii deoarece a îndeplinit toate condiţiile, însă acest lucru se va stabili în vara acestui an după auditul experţilor europeni privind pesta porcină clasică, a declarat preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Andrei Butaru, într-un interviu acordat AGERPRES.

Pe de alte parte, şeful ANSVSA asigură consumatorii români că alimentele de pe piaţă sunt controlate şi sigure, fiind în total dezacord cu posibilitatea ca o carne congelată timp de 40 de ani să intre pe piaţă pentru consum.

AGERPRES: ANSVSA este răspunzătoare de siguranţa alimentelor de pe piaţă. Credeţi că la ora actuală mâncăm alimente sigure în România?

Andrei Butaru: Noi considerăm că, prin programul de control stabilit de ANSVSA, la nivel de ţară, la ora actuală mâncăm alimente sigure, pentru că atunci când spunem că am găsit anumite alimente cu deficienţe, asta înseamnă că oamenii noştri şi-au făcut datoria şi le-au scos de la consum. Practic, nu au ajuns pe raft produsele respective. Dacă o să luăm toate alimentele sechestrate, distruse şi incinerate, o să vedeţi că au fost cantităţi foarte mari de alimente pe care colegii noştri le-au scos de la raft. Asta ne face să considerăm că serviciile veterinare sunt pe toate fluxurile, de la abator până la raft, şi, chiar dacă pe toate aceste verigi pot să apară probleme, este important că ele nu mai ajung la raft. Deci, eu afirm că mâncăm alimente sigure.
Faţă de unele state membre, noi controlăm mai mult în România, chiar agenţii economici ne-au acuzat că îi pisăm prea mult, dar credem că siguranţa alimentelor e mai importantă decât ceea ce spun agenţii economici.

AGERPRES: Se apropie Sărbătorile Pascale. Ce măsuri şi recomandări aveţi pentru populaţie şi agenţii economici în vederea evitării unor eventuale toxiinfecţii alimentare?

Andrei Butaru: Noi, în perioada Sărbătorilor de Crăciun şi de Paşte, suntem în alertă. Lucrăm cu program prelungit în toate unităţile sanitar-veterinare din România. Controalele au început deja. Am trimis o notă de serviciu cu principalele obiective, pentru că nu se consumă numai carne de miel în perioada Sărbătorilor Pascale, ci şi produse lactate, carne de porc, curcan, ouă. De altfel, toţi cei care comercializează aceste produse în perioada Paştelui sunt tentaţi să facă o aprovizionare masivă şi de aici apar problemele. În zilele călduroase încarcă foarte mult vitrinele frigorifice şi ‘le cade frigul’ şi atunci trebuie să îşi scoată foarte repede produsele. La fel şi în cazul depozitării, în ideea de găsi de toate, le depozitează haotic. De aceea, în perioada sărbătorilor, noi avem cantităţi confiscate mult mai multe decât în alte perioade, dar nu pentru că nu am controla, ci pentru că agenţii economici, încercând să vândă cât mai mult, uită nişte etape şi atunci apar aceste probleme. Acţionăm astfel încât să nu ajungă la raft aceste produse!

AGERPRES: Aveţi suficienţi inspectori pentru control în această perioadă?

Andrei Butaru: Întotdeauna avem nevoie de mai mulţi. Niciodată nu o să fie suficienţi medici ca să cuprindem totul. Prin prelungirea programului de muncă – pentru că până în sâmbăta Paştelui ei vor lucra şi sâmbăta şi duminica, dar şi prin suplimentarea inspectorilor din teren cu cei din direcţii, eu cred că vom face faţă. Nimeni în perioada aceasta nu mai stă la birou, toţi sunt pe teren.

AGERPRES: Există un număr de telefon unde consumatorii pot reclama eventuale nereguli?

Andrei Butaru: Există şi un TELVERDE la care consumatorii pot suna şi nu plătesc nimic – 0800826787. Este afişat la ANSVSA şi la sediile direcţiilor judeţene din toată ţara. Avem asigurată permanenţa pentru momentele în care apar lucruri mai delicate ca să putem acţiona imediat.

AGERPRES: Există posibilitatea ca, în cazul schimburilor intracomunitare, să controlăm tot ce intră în ţară?

Andrei Butaru: Dacă avem suspiciuni o putem face, dar obligaţia este a agentului economic să anunţe medicul veterinar care deserveşte un depozit de destinaţie. El recoltează probe, le duce la laborator, care emite un buletin de analize. Este şi în avantajul agentului economic. Putem face şi noi dacă avem suspiciuni sau pe controalele tematice.

AGERPRES: Ce ne puteţi spune despre reluarea comerţului intracomunitar cu porci vii? Consideraţi anul 2016 un termen fezabil pentru primirea acestui acord din partea Comisiei Europene, în contextul evoluţiei pestei porcine africane în apropierea graniţelor?

Andrei Butaru: Promisiunile aşa sunt, teoretic ar trebui să ne scoată din acea anexă, pentru că am îndeplinit tot ce s-a stabilit de comun acord în anii anteriori. Au fost discuţii şi am avut corespondenţă, dar până acum nu am avut audit de la Comisia Europeană. S-a discutat ca în vară să avem, poate, un audit şi să se găsească o soluţie. Eu zic că, dacă ne facem treaba şi demonstrăm că nu avem probleme cu pesta porcină clasică, poate obţinem trecerea pe altă anexă. Probabil se vor stabili nişte ferme de unde se va putea exporta, dar, până nu vom avea un audit, nu avem altceva stabilit.

AGERPRES

Cultură

PREMIERĂ pe scena Teatrului Național din Timișoara – spectacolul „Bolnavii“

Publicat

pe

Teatrul Național din Timișoara repetă intens pentru viitorul său spectacol – „Bolnavii“. Premiera este programată duminică, 8 martie 2026, începând cu ora 19.00, la Sala Mare. La eveniment va participa și autorul piesei, dramaturgul spaniol Antonio Álamo, cu sprijinul Institutului Cervantes.

Piesa „Bolnavii“ face parte din ceea ce Antonio Álamo a numit Trilogia puterii. În traducerea Ioanei Anghel, „Bolnavii“ reprezintă radiografia unui continent bolnav de bolile conducătorilor săi, o radiografie pe cât de incisivă, pe atât de plină de imaginație și de umor. Dramaturgul spaniol Antonio Álamo deconstruiește în textul său mecanismele totalitarismului, declarându-le simptome ale unor spirite degradate și demonstrează această lipsită de orice echivoc teoremă socială și politică, folosindu-se de o serie de cobai istorici: Hitler și Eva Braun aflați la ora ultimei sincerități, Stalin, Beria, Hrușciov și o pleiadă de figuri din anturajul dictatorului, cu toții devorați de sistemul pe care l-au creat. De asemenea,  Álamo folosește  ca substanță de contrast cea de-a treia figură-cheie a istoriei moderne a Europei – Winston Churchill.

Piesa lui Álamo stă la baza spectacolului montat de bine-cunoscuta scenografă Irina Moscu (nominalizare UNITER pentru cea mai bună scenografie, 2017, 2020, Premiul pentru cea mai bună scenografie la Anuala de Arhitectură), acum în dublă ipostază de regizoare și creatoare a decorurilor. Spectaculosul său univers estetic potențează această poveste despre patologia puterii și duce diagnosticul dur pus de dramaturg în zone inedite, surprinzătoare.

Irina Moscu imaginează acest crâmpei de istorie fictivă, dar nu chiar atât de neplauzibilă, prin intermediul unei distribuții alcătuite din foarte valoroși membri ai trupei Teatrului Național: Ion Rizea (premiul UNITER pentru cel mai bun actor secundar, 2021), Matei Chioariu, Cristian Szekeres, Cristina Rotaru Chiperi, Cătălin Ursu, Andrei Chifu (Premiul UNITER pentru debut, 2020), Marin Lupanciuc (nominalizare la Premiul UNITER pentru cel mai bun actor în rol principal, 2023), Bogdan Spiridon și Teodor Cauș.

Regizoarea completează echipa de creație atât cu artiști consacrați, cât și cu artiști emergenți. Astfel, costumele spectacolului sunt semnate de tânăra scenografă Sabina Reus, muzica și sound designul aparțin lui Claudiu Urse, coregrafia este creația cunoscutei actrițe a Teatrului Național, Alina Ilea, artistul vizual Andrei Cozlac semnează video designul spectacolului, iar Constantin Simon – light designul.

După premiera din 8 martie, următoarea reprezentație a spectacolului este programată duminică, 15 martie 2026. Biletele la spectacolele Teatrului Național pot fi achiziționate on-line, pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenția „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2; agenția „Mărășești” este deschisă între orele 11.00 și 19.00, în fiecare zi a săptămânii, cu excepția zilei de luni. Mai multe informații pe https://www.tntm.ro/tarife/.

Citeste mai mult

Administrație

Primăria Timișoara a semnat acordul cu Romsilva pentru transformarea Pădurii Verzi în pădure-parc

Publicat

pe

Primăria Municipiului Timișoara face încă un pas esențial pentru transformarea Pădurii Verzi într-o pădure-parc, prin încheierea acordului de asociere cu Regia Națională a Pădurilor – Romsilva. Acest parteneriat creează cadrul legal pentru începerea proiectului de amenajare, care a obținut ultimul aviz necesar pentru următoarea etapă. Astfel, pădurea va deveni un loc accesibil și plăcut pentru plimbări, relaxare și activități în aer liber. Acordul va fi supus aprobării Consiliului Local.

„Am găsit, prin acest acord, soluția legală care ne permite să intervenim pe tot amplasamentul proiectului nostru pentru Pădurea Verde. Legea fondului forestier nu permite ca anumite zone și linii parcelare să fie transferate către primărie, dar acordul ne dă cadrul pentru a transforma pădurea într-un loc sigur și plăcut pentru plimbări și recreere. Am făcut pașii necesari prin proiectul de hotărâre și așteptăm, totodată, ca Romsilva să semneze acordul. Investiția de amenajare a pădurii-parc va intra curând în comisia tehnică, pentru a avansa la aprobarea indicatorilor și la etapa de autorizare a lucrărilor”, anunță viceprimarul Ruben Lațcău.

Acordul de asociere dintre Primăria Timișoara și Regia Națională a Pădurilor stabilește modul de colaborare pentru amenajarea Pădurii Verzi ca pădure-parc. Municipalitatea se va ocupa de realizarea investițiilor și a amenajărilor necesare pentru ca pădurea să devină un spațiu plăcut și sigur pentru recreere, iar Romsilva, prin Direcția Silvică Timiș va asigura expertiza tehnică și va interveni asupra arborilor, conform regulilor silvice.

Proiectul prevede transformarea Pădurii Verzi într-un loc plăcut pentru plimbări și relaxare, cu trasee marcate, locuri de odihnă cu bănci și mese, leagăne, refugii și panouri informative. Vor fi amplasate și căsuțe pentru păsări, pentru a sprijini protecția și observarea faunei locale. Toate lucrările vor fi realizate cu materiale prietenoase cu mediul, iar traseele vor fi monitorizate pentru siguranța vizitatorilor.

Studiul de fezabilitate a fost finalizat și urmează să fie avizat de Comisia Tehnico-Economică a Primăriei Timișoara. Ulterior, proiectul va fi supus aprobării Consiliului Local, vor fi parcurși pașii pentru autorizare, iar municipalitatea va lansa procedura de achiziție pentru execuția lucrărilor.

Foto: Primăria Timișoara

PROIECT. Pădurea Verde va fi amenajată ca pădure-parc

Citeste mai mult

Social

Dragobete – sărbătoarea românească a iubirii

Publicat

pe

Dragobetele, sărbătoarea tinereţii, a veseliei şi a iubirii, are loc în fiecare an în 24 februarie.

În funcţie de regiune, obiceiul Dragobetelui poate avea şi alte denumiri precum „Cap de primăvară”, „Logodnicul sau Însoţitul Păsărilor”, „Dragostitele”, „Ziua Îndrăgostiţilor”, „Sânt Ion de primăvară” sau „Granguru”.

Conform unor legende populare, Dragobetele era considerat fiul babei Dochia, un tânăr chipeş care obişnuia să seducă toate femeile ce îi ieşeau în cale. Totuşi, în prezent, Dragobetele reprezintă pentru români simbolul autohton al dragostei, fiind identificat cu zeul dragostei din mitologia romană, Cupidon, şi cu zeul iubirii în mitologia greacă, Eros.

Dragobetele a fost marcat, de-a lungul timpului, de numeroase tradiţii şi superstiţii, de la jurământul fraţilor de sânge, „zăpada zânelor” strânsă de tinerele necăsătorite pentru proprietăţile ei magice, sărutul obligatoriu în fiecare cuplu care doreşte să îşi menţină iubirea, până la interzicerea plânsului, care ar atrage necazuri în următoarele luni.

Tradiţii

În această zi bărbaţii trebuie să fie în relaţii cordiale cu toate femeile. În caz contrar, aceştia ar fi avut parte de o primăvară plină de ghinion şi un an greu.

Pentru că iubirea dintr-un cuplu să rămână vie de-a lungul anului, tinerii trebuie să se sărute în ziua de Dragobete.

Tot în această zi, ţesutul, cusutul şi toate treburile grele de pe lângă gospodărie sunt interzise. Totuşi, este permisă curăţenia, deoarece se consideră că aceasta este aducătoare de prospeţime şi de spor.

În ziua de Dragobete plânsul le este interzis tinerilor şi tinerelor. În caz contrar, aceştia vor avea parte de necazuri şi supărări în lunile următoare.

În unele regiuni din ţară, ajunul de Dragobete este tratat la fel ca noaptea de Bobotează, când tinerele care doresc să îşi afle ursitul îşi pun sub pernă busuioc sfinţit.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite