Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Protest jurnalistic împotriva primarului Nicolae Robu

Publicat

pe

Liderii instituţiilor media locale, editori şi corespondenţi din Timişoara au semnat o scrisoare de protest în cadrul căreia condamnă ferm atitudinea primarului municipiului, Nicolae Robu (PNL), faţă de jurnalişti, despre care a spus că sunt ”paraziţi sociali”, ”ultrapenibili” sau ”indivizi şi individe fără minte şi fără caracter, care, în loc să informeze, dezinformează şi calomniază”.

Demersul jurnaliştilor se adresează Comisiei de Etică a PNL şi altor organisme naţionale care apără libertatea de exprimare a presei şi vine după ce primarul Nicolae Robu a lansat o serie de atacuri la adresa presei.

Jurnaliştii din Timişoara scriu că demersul lor îşi propune să aducă în atenţie ”derapajele grave” ale primarului municipiului Timişoara, Nicolae Robu (PNL).

”Demersul nostru, al presei timişorene, îşi propune să aducă în atenţia autorităţilor, organizaţiilor media din ţară şi din străinătate, ONG-urilor care susţin libertatea de exprimare, dar şi persoanelor publice preocupate de această temă, derapajele grave ale primarului Timişoarei, Nicolae Robu, preşedintele PNL Timiş.  Primarul Timişoarei şi-a făcut o obişnuinţă din a insulta şi a eticheta jurnaliştii, folosind de-a lungul timpului expresii ca <ultrapenibili>, <nesimţiţi>, <idioţi şi idioate> , <nu ne tragem în şireturi, când o să aveţi cariera făcută de mine cu cinste şi cu muncă multă, atunci puteţi să vă apropiaţi de şireturile mele, până atunci pretind respect> sau <indivizi şi individe fără minte şi fără caracter, care, în loc să informeze, dezinformează şi calomniază>”, se arată în scrisoare.

Jurnaliştii din Timişoara arată, în document, că vineri, la conferinţa de presă a PNL Timiş ”excesele verbale” ale edilului ”au atins un nivel fără precedent”. 

”Comportamentul tot mai agresiv şi jignitor a culminat vineri, 2 martie a.c, când excesele verbale au atins un nivel fără precedent.

Nicolae Robu a catalogat, pe contul său de Facebook, media locală ca fiind „presa mizerabilă, presa nepresă, de fapt, formată din paraziţi sociali ce trăiesc din taxă de protecţie şi taxă de asmuţire”.

Ulterior, în cadrul conferinţei de presă a PNL Timiş, acesta a continuat cu insultele şi a refuzat să răspundă la întrebările legitime ale jurnaliştilor.

„Există tot felul de variante de prostituţie în lumea de astăzi, nu numai prostituţia pe centuri sau nu ştiu pe unde. Există şi alt fel de prostituţie, care e mai gravă”, a susţinut Nicolae Robu. Seria atacurilor a continuat ieri (duminică- n.r.) când, într-o nouă postare pe Facebook, le-a numit pe colegele noastre <ţaţe> şi a reluat expresii ca <presa nepresă>, <jurnalişti nejurnalişti>, <prostituţie>. Nicolae Robu a avut ieşiri agresive verbal, de-a lungul timpului, din păcate, nu numai la adresa jurnaliştilor, ci împotriva oricăror persoane care au avut o altă părere decât a sa – cetăţeni ai Timişoarei, primari PNL, alţi politicieni sau membri ai unor asociaţii”, se mai arată în scrisoare.
Jurnaliştii din Timişoara spun că nu vor mai accepta atitudinea ”agresivă” a primarului Nicolae Robu care reprezintă ”o încălcare a normelor europene de comunicare şi o formă de intimidare şi încălcare a libertăţii de exprimare a mass media”.

”În opinia noastră, toate aceste atacuri la adresa jurnaliştilor reprezintă o încălcare a normelor europene de comunicare şi o formă de intimidare şi încălcare a libertăţii de exprimare a mass media. Nu  vom mai accepta această atitudine agresivă, nu vom mai tolera accesele verbal suburbane ale primarului Nicolae Robu, care este şi preşedintele PNL Timiş. Ne solidarizăm astfel, reprezentantii  presei timişorene, într-un demers comun ce îşi propune să apere dreptul jurnaliştilor de a pune întrebări persoanelor publice şi de a critica activitatea acestora. Acesta este un prim demers public, iar daca relatiile de comunicare dintre primarul Nicolae Robu şi presă nu se vor echilibra, vom apela si la alte forme legale, publice, de  protest”, se mai arată în scrisoare.

Demersul jurnaliştilor se adresează Comisiei de Etică a PNL, căreia îi cer „analizarea acestei situaţii şi un răspuns”, Comisiilor pentru cultură şi mass media din Parlamentul României, Consiliului Naţional  pentru Combaterea Discriminării, dar şi ONG-urilor care apără libertatea de exprimare şi libertatea presei.

Scrisoarea este semnată de: Iulia Ardelean – director Debanat.ro, Lia Lucia Epure – director Ziua de Vest, Nadia Iucu- redactor şef Televiziunea Europa Nova, Octavian Roşa – redactor şef Renaşterea bănăţeană, Bogdan Marta – redactor şef Tion.ro, Ciprian Voin – director Opiniatimisoarei.ro, Dragoş Boţa – editor şef Pressalert.ro, Adrian Marcu – director Banatulazi.ro, Ovidiu Vărădeanu – reporter corespondent, Gelu Chetrariuc – director Sursadevest.ro, Ovidiu Mărăscu – editor Banatulmeu.ro, Petre Irimuş – editor TimisoaraStiri.ro, Sorin Mărăscu – editor Gazetadinvest.ro, Petronela Axinte – corespondent România TV şi Daniel Dancea – jurnalist.

Primarul municipiului Timişoara, Nicolae Robu (PNL), le-a transmis jurnaliştilor din Timişoara, într-o conferinţă de presă, vineri, în care nu le-a permis să îi adreseze întrebări, că ”există mai multe variante de prostituţie, nu numai pe centuri”, după ce în cursul dimineţii, pe Facebook, i-a catalogat pe jurnalişti „paraziţi sociali care trăiesc din taxă de protecţie şi taxă de asmuţire!”.

Jurnaliştii de la principalele organisme de presă prezenţi la întâlnirea cu edilul au părăsit sala de conferinţe.

Din țară

RABLA 2025. Bugetul pentru autovehicule termice și hibride, suplimentat

Publicat

pe

Bugetul pentru autovehiculele termice şi hibride din programul Rabla 2025, destinat persoanelor fizice, a fost suplimentat cu 45 de milioane de lei, a anunţat Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM).

Conform AFM, persoanele interesate se vor putea înscrie în aplicaţia informatică începând de joi, 6 noiembrie, ora 10:00, până la 15 decembrie, ora 23:59, sau până la epuizarea fondurilor disponibile.

„Dorim să oferim o nouă şansă celor care nu au reuşit să se înscrie în prima etapă”, a declarat preşedintele AFM, Florin Bănică.

La lansarea programului, în 30 septembrie, bugetul de 200 de milioane de lei s-a epuizat în doar 13 minute.

Citeste mai mult

Din țară

City Index: Timișoara, în topul municipiilor prospere

Publicat

pe

O cercetare care analizează cele 41 de municipii reședință de județ pe baza unor indicatori privind calitatea, nivelul de trai, recreerea etc. arată că primele trei cele mai performante orașe sunt Cluj-Napoca, Bucureşti şi Sibiu, urmate în clasamentul general de Braşov, Timişoara, Oradea, Iaşi, Alba Iulia, Constanţa şi Târgu Mureş. Față de anul trecut, oraşele medii au înregistrat progrese, mai ales în educaţie, cultură, sport, conform celei de-a doua ediţii a City Index.

Radiografia municipiilor reședință de județ s-a făcut pe baza a 51 indicatori care reflectă diverse aspecte ale performanței urbane, grupate în trei componente principale: calitate, prosperitate și vibrație, arată Institutul pentru Oraşe Vizionare (IOV), inițiator al studiului City Index.

Componenta „calitate” vizează atractivitatea unui oraș legată de mediu (aer curat, parcuri și trafic), servicii esențiale (școli și spitale performante, bună conectivitate). Componenta „prosperitate” se referă la bunăstare și oportunități economice, iar „vibra­ția” încorporează experi­ențe re­creaționale și de divertisment (restaurante, muzee, cluburi sportive etc.).

La capitolul „calitatea locului”, primele cinci orașe sunt Cluj-Napoca, Sibiu, Bucureşti, Braşov şi Iaşi. Oraşele medii care performează foarte bine şi se situează în top 10 la „calitate” sunt Alba Iulia, Târgu Jiu, Râmnicu-Vâlcea. Reşiţa (locul 11 la „calitate”) rămâne şi anul acesta oraşul cu cel mai curat aer şi cea mai mare amprentă verde, Sibiul a punctat la patrimoniul istoric şi turistic, Râmnicu Vâlcea este oraşul cu cea mai mare speranţă de viaţă, iar Târgu Mureş se situează pe primul loc la indicatorul Spitale&Medici, se menţionează în document.

Pe de altă parte, pe componenta „prosperitate”, care indică putere economică şi dinamică socială, Bucureştiul ocupă prima poziţie, urmat de Cluj-Napoca şi Timişoara. Capitala domină la Cifra de afaceri şi Indicele de inovare, dar are scorul cel mai slab la Infracţionalitate. Cluj-Napoca este lider la Densitate antreprenorială şi Competitivitate urbană, dar ocupă ultimul loc la Accesibilitatea locuinţei.

„Remarcăm în această componentă creşterile în Top 10 ale oraşelor medii şi mici – Alba Iulia (locul 6 per total la componenta Prosperitate, locul 2 la indicatorul Migraţie Internă şi 6 la Efortul de investiţii publice), Bistriţa (locul 8 la Prosperitate, cu puncte forte: locul 2 la Dinamica populaţiei şi locul 3 la Fonduri Europene atrase). La indicatorul Fonduri Europene atrase, anul acesta lider este Focşaniul (vs. Reşiţa în ediţia precedentă), urmat de Zalău şi Bistriţa”, notează realizatorii City Index 2025.

În 2025, pe componenta „vibraţie”, Cluj-Napoca trece în poziţie de lider (ocupată anul trecut de Sibiu), urmat de Bucureşti și Sibiu. Topul orașelor „vibrante” este completat de Brașov, Constanța, Târgu Mureș, Timișoara, Iași, Oradea și Suceava.

Citeste mai mult

Administrație

CAMPANIE de plantări, la Timișoara: 2.500 de arbori, arbuști și plante perene sădiți în oraș

Publicat

pe

Primăria Municipiului Timișoara a dat startul campaniei de plantări din această toamnă. Orașul nostru va deveni mai verde cu peste 2.500 de arbori, completați de amenajări cu arbuști și plante perene. Campania are următoarele linii de acțiune: completarea aliniamentelor stradale pe marile bulevarde, înlocuirea arborilor bolnavi, amenajarea spațiilor verzi din noile parcări de cartier și completarea lucrărilor din cadrul programului de curățenie generală.

„Ne concentrăm pe două direcții principale în această toamnă. Unu la mână, finalizăm amenajările în zonele unde am avut lucrări de infrastructură și de curățenie, mai ales în cartiere. Plus, continuăm munca din anii trecuți de a înverzi orașul și de a reînnoi fondul de arbori din parcuri, pentru a păstra și îmbogăți zestrea verde a Timișoarei. Este ambiția noastră ca Timișoara să fie un oraș verde, cu mai multe spații verzi de calitate, unde fiecare timișorean să simtă că natura face parte din viața urbană”, spune primarul Dominic Fritz.

Primăria Timișoara va planta în această campanie peste 2.500 de arbori din specii autohtone, rezistente și adaptate la condițiile urbane: tei, stejar, arțar, frasin, carpen, castan, ulm, arin. Arborii vor avea o înălțime de până la 5 metri și circumferința cuprinsă între 14 și 16 cm. Intervențiile vor fi împărțite în următoarele categorii:

Aliniamente stradale verzi și reziliente

Municipalitatea va completa cu arbori, arbuști și plante perene aliniamentele bulevardelor unde a realizat recent lucrări majore de reparații. Echipele contractate de Primărie vor începe plantările pe Bulevardul Rebreanu, Bulevardul Iuliu Maniu, Bulevardul Regele Carol I, Strada Divizia 9 Cavalerie. Noile amenajări sunt concepute să producă umbră pentru pietoni, să reducă efectul de insulă de căldură și să fie rezistente la poluare, trafic și perioade prelungite de secetă.

Replantări în parcurile orașului

Primăria Timișoara va înlocui arborii defrișați în ultimele luni în mai multe parcuri, precum Parcul Regina Maria, Parcul Copiilor sau Parcul Justiției. Aceștia au fost îndepărtați din motive de siguranță pentru trecători, fiind afectați de boli. Arborii noi vor fi din aceeași specie, pentru a păstra identitatea peisagistică a acestor zone verzi.

Amenajări în noile parcări de cartier

Pe parcursul acestui an, municipalitatea a transformat vechi garaje în parcări moderne în cartierele Lipovei, Aradului și Șagului. În cadrul acestei campanii de plantări, spațiile vor fi amenajate și din punct de vedere peisager, pentru a oferi zonei un aspect plăcut, umbră mașinilor parcate și zone verzi de calitate pentru locuitori.

Completarea programului de curățenie

Ultima categorie din campania de toamnă vizează completarea intervențiilor din programul de curățenie generală din cartiere. După lucrările de igienizare, toaletare a arborilor și eliminare a gardurilor improvizate realizate pe parcursul anului, urmează plantarea de arbori și arbuști pentru a reda acestor spații un aspect îngrijit și sigur. Zonele vizate includ Circumvalațiunii, Calea Șagului, Calea Martirilor, Tipografilor și Odobescu.

Foto: Primăria Municipiului Timișoara

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite