Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Protest jurnalistic împotriva primarului Nicolae Robu

Publicat

acum 7 ani

pe

Liderii instituţiilor media locale, editori şi corespondenţi din Timişoara au semnat o scrisoare de protest în cadrul căreia condamnă ferm atitudinea primarului municipiului, Nicolae Robu (PNL), faţă de jurnalişti, despre care a spus că sunt ”paraziţi sociali”, ”ultrapenibili” sau ”indivizi şi individe fără minte şi fără caracter, care, în loc să informeze, dezinformează şi calomniază”.

Demersul jurnaliştilor se adresează Comisiei de Etică a PNL şi altor organisme naţionale care apără libertatea de exprimare a presei şi vine după ce primarul Nicolae Robu a lansat o serie de atacuri la adresa presei.

Jurnaliştii din Timişoara scriu că demersul lor îşi propune să aducă în atenţie ”derapajele grave” ale primarului municipiului Timişoara, Nicolae Robu (PNL).

”Demersul nostru, al presei timişorene, îşi propune să aducă în atenţia autorităţilor, organizaţiilor media din ţară şi din străinătate, ONG-urilor care susţin libertatea de exprimare, dar şi persoanelor publice preocupate de această temă, derapajele grave ale primarului Timişoarei, Nicolae Robu, preşedintele PNL Timiş.  Primarul Timişoarei şi-a făcut o obişnuinţă din a insulta şi a eticheta jurnaliştii, folosind de-a lungul timpului expresii ca <ultrapenibili>, <nesimţiţi>, <idioţi şi idioate> , <nu ne tragem în şireturi, când o să aveţi cariera făcută de mine cu cinste şi cu muncă multă, atunci puteţi să vă apropiaţi de şireturile mele, până atunci pretind respect> sau <indivizi şi individe fără minte şi fără caracter, care, în loc să informeze, dezinformează şi calomniază>”, se arată în scrisoare.

Jurnaliştii din Timişoara arată, în document, că vineri, la conferinţa de presă a PNL Timiş ”excesele verbale” ale edilului ”au atins un nivel fără precedent”. 

”Comportamentul tot mai agresiv şi jignitor a culminat vineri, 2 martie a.c, când excesele verbale au atins un nivel fără precedent.

Nicolae Robu a catalogat, pe contul său de Facebook, media locală ca fiind „presa mizerabilă, presa nepresă, de fapt, formată din paraziţi sociali ce trăiesc din taxă de protecţie şi taxă de asmuţire”.

Ulterior, în cadrul conferinţei de presă a PNL Timiş, acesta a continuat cu insultele şi a refuzat să răspundă la întrebările legitime ale jurnaliştilor.

„Există tot felul de variante de prostituţie în lumea de astăzi, nu numai prostituţia pe centuri sau nu ştiu pe unde. Există şi alt fel de prostituţie, care e mai gravă”, a susţinut Nicolae Robu. Seria atacurilor a continuat ieri (duminică- n.r.) când, într-o nouă postare pe Facebook, le-a numit pe colegele noastre <ţaţe> şi a reluat expresii ca <presa nepresă>, <jurnalişti nejurnalişti>, <prostituţie>. Nicolae Robu a avut ieşiri agresive verbal, de-a lungul timpului, din păcate, nu numai la adresa jurnaliştilor, ci împotriva oricăror persoane care au avut o altă părere decât a sa – cetăţeni ai Timişoarei, primari PNL, alţi politicieni sau membri ai unor asociaţii”, se mai arată în scrisoare.
Jurnaliştii din Timişoara spun că nu vor mai accepta atitudinea ”agresivă” a primarului Nicolae Robu care reprezintă ”o încălcare a normelor europene de comunicare şi o formă de intimidare şi încălcare a libertăţii de exprimare a mass media”.

”În opinia noastră, toate aceste atacuri la adresa jurnaliştilor reprezintă o încălcare a normelor europene de comunicare şi o formă de intimidare şi încălcare a libertăţii de exprimare a mass media. Nu  vom mai accepta această atitudine agresivă, nu vom mai tolera accesele verbal suburbane ale primarului Nicolae Robu, care este şi preşedintele PNL Timiş. Ne solidarizăm astfel, reprezentantii  presei timişorene, într-un demers comun ce îşi propune să apere dreptul jurnaliştilor de a pune întrebări persoanelor publice şi de a critica activitatea acestora. Acesta este un prim demers public, iar daca relatiile de comunicare dintre primarul Nicolae Robu şi presă nu se vor echilibra, vom apela si la alte forme legale, publice, de  protest”, se mai arată în scrisoare.

Demersul jurnaliştilor se adresează Comisiei de Etică a PNL, căreia îi cer „analizarea acestei situaţii şi un răspuns”, Comisiilor pentru cultură şi mass media din Parlamentul României, Consiliului Naţional  pentru Combaterea Discriminării, dar şi ONG-urilor care apără libertatea de exprimare şi libertatea presei.

Scrisoarea este semnată de: Iulia Ardelean – director Debanat.ro, Lia Lucia Epure – director Ziua de Vest, Nadia Iucu- redactor şef Televiziunea Europa Nova, Octavian Roşa – redactor şef Renaşterea bănăţeană, Bogdan Marta – redactor şef Tion.ro, Ciprian Voin – director Opiniatimisoarei.ro, Dragoş Boţa – editor şef Pressalert.ro, Adrian Marcu – director Banatulazi.ro, Ovidiu Vărădeanu – reporter corespondent, Gelu Chetrariuc – director Sursadevest.ro, Ovidiu Mărăscu – editor Banatulmeu.ro, Petre Irimuş – editor TimisoaraStiri.ro, Sorin Mărăscu – editor Gazetadinvest.ro, Petronela Axinte – corespondent România TV şi Daniel Dancea – jurnalist.

Primarul municipiului Timişoara, Nicolae Robu (PNL), le-a transmis jurnaliştilor din Timişoara, într-o conferinţă de presă, vineri, în care nu le-a permis să îi adreseze întrebări, că ”există mai multe variante de prostituţie, nu numai pe centuri”, după ce în cursul dimineţii, pe Facebook, i-a catalogat pe jurnalişti „paraziţi sociali care trăiesc din taxă de protecţie şi taxă de asmuţire!”.

Jurnaliştii de la principalele organisme de presă prezenţi la întâlnirea cu edilul au părăsit sala de conferinţe.

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Locale

Turnul de Apă din Timișoara va deveni centru cultural. Lucrările sunt realizate în proporție de 65 la sută

Publicat

acum o zi

pe

21 februarie 2025

de

Lucrările de transformare a Turnului de Apă din Iosefin în centru cultural sunt realizate în proporție de 65%.

Investiția Primăriei Municipiului Timișoara se află în prezent în etapa de realizare a finisajelor interioare și exterioare, de montare a structurii metalice din interior și a refacerii învelitoarei acoperișului.

Procesul de restaurare a tâmplăriei exterioare a fost finalizat, iar elementele au fost remontate, respectând aspectul original al clădirii. În prezent, constructorul execută lucrări de consolidare a zidurilor interioare, de refacere a acoperișului, precum și finisaje interioare și exterioare. Totodată, este în curs de montare o structură metalică specială, care va permite vizitatorilor să exploreze fostul rezervor de apă. Acesta va deveni un spațiu cultural care va putea găzdui mici evenimente și expoziții la înălțime.

Proiectul de refuncționalizare a Turnului de Apă Iosefin va oferi comunității un spațiu dedicat evenimentelor culturale, expozițiilor și activităților artistice, punând în valoare patrimoniul istoric al orașului. Unul dintre principalele puncte de atracție va fi un punct de belvedere la 45 de metri înălțime, de unde vizitatorii vor putea admira o panoramă spectaculoasă asupra cartierului istoric Iosefin și a canalului Bega.

După ce, în toamna anului 2023, Primăria Timișoara a reziliat contractul pentru întârzieri majore și o execuție de doar 30%, lucrările au fost atribuite, în urma licitației, firmei  ALEX-DIA CONSTRUCT S.R.L. Contractul în valoare de 9.153.404,86 lei (TVA inclus) are termen de finalizare luna mai 2025.

Foto: Primăria Timișoara

Turnul de apă „Iosefin“ din Timișoara, transformat în centrul cultural

0
Citeste mai mult

Din țară

„Morile de la Rudăria”. Se lansează cartea despre situl unic în România, cu 25 de mori de apă

Publicat

acum 3 zile

pe

19 februarie 2025

de

Cel mai mare complex mulinologic din România a fost studiat pentru prima dată atât din punct de vedere istoric cât și etnografic.

Cercetarea lui Radu Trifan, președintele Asociației Acasă în Banat a început în 2021 și a cuprins sute de documente de arhivă analizate, zeci de interviuri cu localnicii pentru conceperea și publicarea acestui volum – Morile de la Rudăria. Patrimoniul mulinologic al comunei Eftimie Murgu din județul Caraș Severin.

Lansarea va avea loc vineri, 28 februarie 2025, de la ora 14.00 la Căminul Cultural din localitate, în prezența localnicilor, a autorităților locale, precum și a membrilor Asociației Acasă în Banat.

„Am pornit de la necesitatea de a lămuri când au fost construite aceste mori și ce le face să fie atât de valoroase. Pe parcursul cercetării am descoperit numeroase lucruri neștiute despre morile dispărute, despre modul de organizare și de transmitere a proprietății, despre diferite instalații hidraulice construite de rudăreni. Am reconstituit firul istoric care arată originea morilor și explică cum s-a ajuns ca aceste instalații arhaice să supraviețuiască până în prezent”, a spus Radu Trifan, președintele Asociației Acasă în Banat.

În carte sunt cercetate în detaliu cele 22 de mori din Rudăria, dar și cele trei mori din afara satului, mai puțin cunoscute publicului. Sunt identificate și descrise zece mori dispărute, două firize, dar și alte modalități ingenioase de folosire a apei. Este analizată în detaliu fiecare componentă a morilor, fiind scoase în evidență acele trăsături particulare care aduc unicitate morilor de la Rudăria. Nu în ultimul rând, cartea tratează și aspecte culturale, de la legende și povești țesute în jurul morilor până cultura gastronomică a localității construită în jurul făinii măcinată la moară.

Volumul a fost tipărit cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România, prin Timbrul de Arhitectură, are 252 de pagini, în condiții grafice excelente și a fost publicat într-un număr limitat de exemplare.

„Pentru efortul voluntar depus în studierea patrimoniului mulinologic din Rudăria (…) investigațiile sistematice efectuate pe teren, informațiile orale strânse cu atâta tenacitate precum și bibliografia abundentă folosită în elaborarea lucrării, pasiunea și abnegația sa, nu pot decât să-mi exprim toată admirația față de autorul acestei lucrări. Ea reprezintă cea mai profundă radiografie a complexului mulinologic de la Rudăria”, a spus istoricul Volker Wollmann în prefața cărții.

Acesta este cel de-al doilea volum dedicat morilor, publicat de Radu Trifan și Asociația Acasă în Banat. Primul volum, Morile Banatului. Patrimoniul mulinologic din județele Timiș și Caraș Severin a fost realizat în 2023. Începând cu anul 2020, Asociația Acasă în Banat face eforturi constante de a păstra și promova patrimoniul mulinologic al Banatului, prin acțiuni de protejare a acestor monumente, reparații și chiar de repunere în funcțiune. În tot acești ani, cu sprijinul voluntarilor, a reușit să lucreze la 55 de mori de apă din Banat. Începând cu anul 2022, organizația face parte din Societatea Internațională Mulinologică (The International Molinological Society) care cuprinde peste 400 de membri din 35 de țări.

Localitatea Rudăria (oficial, Eftimie Murgu, județul Caraș Severin) și-a câștigat faima prin faptul că aici se găsesc cele mai multe mori de apă construite într-un singur loc din toată țara.

Despre Asociația Acasă în Banat

Asociația Acasă în Banat a fost înființată în 2018 și își propune să păstreze patrimoniul cultural al regiunii Banat, să redea culoare satului bănățean, să redescopere adevăratele valori ale acestor locuri: oameni buni și gospodari, case frumoase și poveștile lor.

Asociația Acasă în Banat poate fi contactată pe paginile de Social media (Facebook/Instagram/Linkedin/Whatsapp) sau la adresa de email acasainbanat@gmail.com.

Donații în LEI: RO26BTRLRONCRT0P53069801

Donații în EURO: RO11BTRLEURCRT0P53069801

SWIFT/BIC: BTRLRO22

PayPal: acasainbanat@gmail.com

0
Citeste mai mult

Locale

Termenul de eliberare a cărților de identitate, modificat

Publicat

acum 3 zile

pe

19 februarie 2025

de

Direcția de Evidență a Persoanelor Timișoara modifică termenul de eliberare a cărților de identitate ca urmare a unei informări a Direcției Generale de Evidență a Persoanelor (D.G.E.P.) din cadrul M.A.I. cu privire la termenul de producție (tipărire) a cărților de identitate.

Astfel, în urma deciziei Direcției Generale de Evidență a Persoanelor din cadrul M.A.I., termenul de eliberare se modifică după cum urmează:

din 19.02.2025 – 6 zile de la prelucrarea cererii în sistem;

din 24.02.2025 – 7 zile de la prelucrarea cererii în sistem;

din 27.02.2025 – 8 zile de la prelucrarea cererii în sistem;

din 03.03.2025 – 9 zile de la prelucrarea cererii în sistem.

Cărțile de identitate sunt tipărite de către Biroul Județean de Administrare a Bazelor de Date pentru Evidența Persoanelor Timiș – instituție care asigură tipărirea cărților de identitate pentru tot județul Timiș.

Termenele efective de eliberare a cărților de identitate se comunică la data depunerii cererii de către solicitant.

Timișorenii pot solicita eliberarea cărții de identitate în regim de urgență în cazul în care au nevoie și dacă plătesc o taxă de 150 de lei. Termenul este de maximum 2 zile lucrătoare.

Termenele pentru stabilirea reședinței și eliberarea cărții de identitate provizorie rămân neschimbate, respectiv 3 zile de la data depunerii.

Termenul legal pentru eliberarea actelor de identitate este de 30 de zile și poate fi prelungit cu cel mult 15 zile de către șeful SPCLEP, dacă sunt necesare verificări suplimentare, conform art. 15 alin. (5) din OUG nr. 97/2005 și a Dispoziției nr. 3.382.622/2023 a D.G.E.P. – M.A.I.

Direcția municipalității prelucrează lunar, în medie, 3017 cereri pentru emiterea sau schimbarea cărții de identitate, iar din toamna anului trecut a menținut un termen de 2-3 zile lucrătoare pentru eliberarea documentului.

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite