Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Recomandări de la Protecția Consumatorilor. Cum alegem ouăle, mielul, cozonacul și vinul de Paști

Publicat

pe

Românii au intrat în febra cumpărăturilor necesare sărbătorilor pascale, iar cele mai căutate produse sunt cele care nu pot lipsi de pe masa de Paşti: ouăle, carnea de miel, vinul şi cozonacul.

Specialiştii de la Asociaţia pentru Protecţia Consu­ma­torilor din România ne recomandă ca, la fiecare aliment pe care îl cumpărăm, prospeţimea să fie prima care să ne preocupe. De asemenea, este bine să ne informăm şi să citim foarte bine eticheta produselor pentru a evita vopselurile toxice de ouă sau cozonacii plini cu aditivi alimentari.
Din coşul de cumpărături pentru Paşte nu pot lipsi ouăle. În comerţ, ouăle se vând în cofrage de 6, 10, 15 şi 30 de bucăţi pe care sunt aplicate, prin stanţare, următoarele informaţii: sistemul de creştere a găinilor (o cifră de la 0 la 3, unde cifra 0 corespunde ouălor provenite de la găini crescute în sistem ecologic, cele mai gustoase şi hrănitoare, iar cifra 3 corespunde ouălor provenite de la găini crescute în baterii îmbunătăţite, adică de calitate scăzută), un cod de două litere care reprezinta ţara de origine (Romania – RO, Polonia – PL etc.); un cod de două litere care reprezintă judeţul (Buzău – Bz, Bacău – Bc etc.); un cod de trei cifre, de la 001 la 999, care reprezintă numărul de ordine în cadrul judeţului. Totodată, se aplică, tot prin stanţare, pe fiecare ou, data durabilităţii minimale (DDM), care este data până la care ouăle pot fi consumate.

După cumpărare este bine ca ouăle să se păstreze în frigider. Dacă de la data ouatului au trecut nouă zile, ouăle sunt considerate extra-proaspete; de la a noua zi până la a 27-a zi după data ouatului ouăle sunt considerate proaspete.

Cât priveşte vopselurile pentru ouă, din comerţ, multe dintre ele conțin Azorubina, E122, un colorant roșu toxic, folosit în industria textilă, ce poate produce astm sau hiperactivitate la copii, un aditiv interzis in Japonia, Suedia, SUA, Austria și Norvegia.

Spre a evita orice risc, APC România ne recomandă să cumpărăm pentru vopsit doar ouă de categoria 0 / 1, cu coaja mai groasă, prin care nu va trece vopseaua la conținut. Ouăle de categoriile 2 și 3 provin de la găini crescute în hale industriale sau baterii, găini stresate, și au coaja foarte subțire, prin urmare, vopseaua de ouă poate ajunge în interior. Odată afectate de vopsea, ouăle nu mai pot fi mâncate pentru că sunt toxice.

Potrivit recomandărilor specialiştilor, este de preferat să vopsim ouăle cu produse naturale: cafea, ceai, sfeclă roşie, ceapă roșie sau albă, turmeric, paprika, afine, coacăze, varză sau piper.

Carnea de miel este o carne roşie, hipocalorică, bogată în acizi graşi Omega 3, zinc (100 g carne de miel conține 40% din doza zilnică recomandată), complexul de vitamine B.

La cumpărare trebuie să facem aprecierea prospeţimii cărnii de miel având în vedere următoarele: aspectul – la carnea proaspătă, suprafaţa este acoperită cu o peliculă uscată, iar în secţiune carnea este lucioasă şi slab umedă; culoarea – la suprafaţă este roz, iar în secţiune culoarea este roşie; consistenţa – fermă şi elastică, urma lăsată de apăsarea cu degetul dispare repede; grăsimea – albă şi compactă; tendoane şi articulaţii – lucioase, elastice, tari, lichid sinovial limpede.

Se recomandă consumatorilor să achiziţioneze miei verificaţi de către medicul veterinar, cu o greutate a carcasei de peste 12 kg.

Cozonacul este o prăjitură tradiţională de Paşte pe bază de făină, ouă, zahăr, unt, ulei, lapte, drojdie, esenţă de rom, sare, nucă şi / sau stafide / rahat. Din păcate, cozonacii ieftini din supermarketuri au în compoziţie materii prime de calitate scăzută, mai precis, făina care nu este panificabilă decât prin folosirea amelioratorilor. De asemenea, unii producători au scos din reţetă untul şi laptele, pentru a scădea costul de producţie, şi i-au înlocuit cu aditivi alimentari. Pe piaţa românească există sortimente de cozonac cu 14 aditivi, adică „chimicale cu lingura”.

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Locale

Turnul de Apă din Timișoara va deveni centru cultural. Lucrările sunt realizate în proporție de 65 la sută

Publicat

pe

Lucrările de transformare a Turnului de Apă din Iosefin în centru cultural sunt realizate în proporție de 65%.

Investiția Primăriei Municipiului Timișoara se află în prezent în etapa de realizare a finisajelor interioare și exterioare, de montare a structurii metalice din interior și a refacerii învelitoarei acoperișului.

Procesul de restaurare a tâmplăriei exterioare a fost finalizat, iar elementele au fost remontate, respectând aspectul original al clădirii. În prezent, constructorul execută lucrări de consolidare a zidurilor interioare, de refacere a acoperișului, precum și finisaje interioare și exterioare. Totodată, este în curs de montare o structură metalică specială, care va permite vizitatorilor să exploreze fostul rezervor de apă. Acesta va deveni un spațiu cultural care va putea găzdui mici evenimente și expoziții la înălțime.

Proiectul de refuncționalizare a Turnului de Apă Iosefin va oferi comunității un spațiu dedicat evenimentelor culturale, expozițiilor și activităților artistice, punând în valoare patrimoniul istoric al orașului. Unul dintre principalele puncte de atracție va fi un punct de belvedere la 45 de metri înălțime, de unde vizitatorii vor putea admira o panoramă spectaculoasă asupra cartierului istoric Iosefin și a canalului Bega.

După ce, în toamna anului 2023, Primăria Timișoara a reziliat contractul pentru întârzieri majore și o execuție de doar 30%, lucrările au fost atribuite, în urma licitației, firmei  ALEX-DIA CONSTRUCT S.R.L. Contractul în valoare de 9.153.404,86 lei (TVA inclus) are termen de finalizare luna mai 2025.

Foto: Primăria Timișoara

Turnul de apă „Iosefin“ din Timișoara, transformat în centrul cultural

Citeste mai mult

Din țară

„Morile de la Rudăria”. Se lansează cartea despre situl unic în România, cu 25 de mori de apă

Publicat

pe

Cel mai mare complex mulinologic din România a fost studiat pentru prima dată atât din punct de vedere istoric cât și etnografic.

Cercetarea lui Radu Trifan, președintele Asociației Acasă în Banat a început în 2021 și a cuprins sute de documente de arhivă analizate, zeci de interviuri cu localnicii pentru conceperea și publicarea acestui volum – Morile de la Rudăria. Patrimoniul mulinologic al comunei Eftimie Murgu din județul Caraș Severin.

Lansarea va avea loc vineri, 28 februarie 2025, de la ora 14.00 la Căminul Cultural din localitate, în prezența localnicilor, a autorităților locale, precum și a membrilor Asociației Acasă în Banat.

„Am pornit de la necesitatea de a lămuri când au fost construite aceste mori și ce le face să fie atât de valoroase. Pe parcursul cercetării am descoperit numeroase lucruri neștiute despre morile dispărute, despre modul de organizare și de transmitere a proprietății, despre diferite instalații hidraulice construite de rudăreni. Am reconstituit firul istoric care arată originea morilor și explică cum s-a ajuns ca aceste instalații arhaice să supraviețuiască până în prezent”, a spus Radu Trifan, președintele Asociației Acasă în Banat.

În carte sunt cercetate în detaliu cele 22 de mori din Rudăria, dar și cele trei mori din afara satului, mai puțin cunoscute publicului. Sunt identificate și descrise zece mori dispărute, două firize, dar și alte modalități ingenioase de folosire a apei. Este analizată în detaliu fiecare componentă a morilor, fiind scoase în evidență acele trăsături particulare care aduc unicitate morilor de la Rudăria. Nu în ultimul rând, cartea tratează și aspecte culturale, de la legende și povești țesute în jurul morilor până cultura gastronomică a localității construită în jurul făinii măcinată la moară.

Volumul a fost tipărit cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România, prin Timbrul de Arhitectură, are 252 de pagini, în condiții grafice excelente și a fost publicat într-un număr limitat de exemplare.

„Pentru efortul voluntar depus în studierea patrimoniului mulinologic din Rudăria (…) investigațiile sistematice efectuate pe teren, informațiile orale strânse cu atâta tenacitate precum și bibliografia abundentă folosită în elaborarea lucrării, pasiunea și abnegația sa, nu pot decât să-mi exprim toată admirația față de autorul acestei lucrări. Ea reprezintă cea mai profundă radiografie a complexului mulinologic de la Rudăria”, a spus istoricul Volker Wollmann în prefața cărții.

Acesta este cel de-al doilea volum dedicat morilor, publicat de Radu Trifan și Asociația Acasă în Banat. Primul volum, Morile Banatului. Patrimoniul mulinologic din județele Timiș și Caraș Severin a fost realizat în 2023. Începând cu anul 2020, Asociația Acasă în Banat face eforturi constante de a păstra și promova patrimoniul mulinologic al Banatului, prin acțiuni de protejare a acestor monumente, reparații și chiar de repunere în funcțiune. În tot acești ani, cu sprijinul voluntarilor, a reușit să lucreze la 55 de mori de apă din Banat. Începând cu anul 2022, organizația face parte din Societatea Internațională Mulinologică (The International Molinological Society) care cuprinde peste 400 de membri din 35 de țări.

Localitatea Rudăria (oficial, Eftimie Murgu, județul Caraș Severin) și-a câștigat faima prin faptul că aici se găsesc cele mai multe mori de apă construite într-un singur loc din toată țara.

Despre Asociația Acasă în Banat

Asociația Acasă în Banat a fost înființată în 2018 și își propune să păstreze patrimoniul cultural al regiunii Banat, să redea culoare satului bănățean, să redescopere adevăratele valori ale acestor locuri: oameni buni și gospodari, case frumoase și poveștile lor.

Asociația Acasă în Banat poate fi contactată pe paginile de Social media (Facebook/Instagram/Linkedin/Whatsapp) sau la adresa de email acasainbanat@gmail.com.

Donații în LEI: RO26BTRLRONCRT0P53069801

Donații în EURO: RO11BTRLEURCRT0P53069801

SWIFT/BIC: BTRLRO22

PayPal: acasainbanat@gmail.com

Citeste mai mult

Locale

Termenul de eliberare a cărților de identitate, modificat

Publicat

pe

Direcția de Evidență a Persoanelor Timișoara modifică termenul de eliberare a cărților de identitate ca urmare a unei informări a Direcției Generale de Evidență a Persoanelor (D.G.E.P.) din cadrul M.A.I. cu privire la termenul de producție (tipărire) a cărților de identitate.

Astfel, în urma deciziei Direcției Generale de Evidență a Persoanelor din cadrul M.A.I., termenul de eliberare se modifică după cum urmează:

din 19.02.2025 – 6 zile de la prelucrarea cererii în sistem;

din 24.02.2025 – 7 zile de la prelucrarea cererii în sistem;

din 27.02.2025 – 8 zile de la prelucrarea cererii în sistem;

din 03.03.2025 – 9 zile de la prelucrarea cererii în sistem.

Cărțile de identitate sunt tipărite de către Biroul Județean de Administrare a Bazelor de Date pentru Evidența Persoanelor Timiș – instituție care asigură tipărirea cărților de identitate pentru tot județul Timiș.

Termenele efective de eliberare a cărților de identitate se comunică la data depunerii cererii de către solicitant.

Timișorenii pot solicita eliberarea cărții de identitate în regim de urgență în cazul în care au nevoie și dacă plătesc o taxă de 150 de lei. Termenul este de maximum 2 zile lucrătoare.

Termenele pentru stabilirea reședinței și eliberarea cărții de identitate provizorie rămân neschimbate, respectiv 3 zile de la data depunerii.

Termenul legal pentru eliberarea actelor de identitate este de 30 de zile și poate fi prelungit cu cel mult 15 zile de către șeful SPCLEP, dacă sunt necesare verificări suplimentare, conform art. 15 alin. (5) din OUG nr. 97/2005 și a Dispoziției nr. 3.382.622/2023 a D.G.E.P. – M.A.I.

Direcția municipalității prelucrează lunar, în medie, 3017 cereri pentru emiterea sau schimbarea cărții de identitate, iar din toamna anului trecut a menținut un termen de 2-3 zile lucrătoare pentru eliberarea documentului.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite