Românii au intrat în febra cumpărăturilor necesare sărbătorilor pascale, iar cele mai căutate produse sunt cele care nu pot lipsi de pe masa de Paşti: ouăle, carnea de miel, vinul şi cozonacul.

Specialiştii de la Asociaţia pentru Protecţia Consu­ma­torilor din România ne recomandă ca, la fiecare aliment pe care îl cumpărăm, prospeţimea să fie prima care să ne preocupe. De asemenea, este bine să ne informăm şi să citim foarte bine eticheta produselor pentru a evita vopselurile toxice de ouă sau cozonacii plini cu aditivi alimentari.
Din coşul de cumpărături pentru Paşte nu pot lipsi ouăle. În comerţ, ouăle se vând în cofrage de 6, 10, 15 şi 30 de bucăţi pe care sunt aplicate, prin stanţare, următoarele informaţii: sistemul de creştere a găinilor (o cifră de la 0 la 3, unde cifra 0 corespunde ouălor provenite de la găini crescute în sistem ecologic, cele mai gustoase şi hrănitoare, iar cifra 3 corespunde ouălor provenite de la găini crescute în baterii îmbunătăţite, adică de calitate scăzută), un cod de două litere care reprezinta ţara de origine (Romania – RO, Polonia – PL etc.); un cod de două litere care reprezintă judeţul (Buzău – Bz, Bacău – Bc etc.); un cod de trei cifre, de la 001 la 999, care reprezintă numărul de ordine în cadrul judeţului. Totodată, se aplică, tot prin stanţare, pe fiecare ou, data durabilităţii minimale (DDM), care este data până la care ouăle pot fi consumate.

După cumpărare este bine ca ouăle să se păstreze în frigider. Dacă de la data ouatului au trecut nouă zile, ouăle sunt considerate extra-proaspete; de la a noua zi până la a 27-a zi după data ouatului ouăle sunt considerate proaspete.

Cât priveşte vopselurile pentru ouă, din comerţ, multe dintre ele conțin Azorubina, E122, un colorant roșu toxic, folosit în industria textilă, ce poate produce astm sau hiperactivitate la copii, un aditiv interzis in Japonia, Suedia, SUA, Austria și Norvegia.

Spre a evita orice risc, APC România ne recomandă să cumpărăm pentru vopsit doar ouă de categoria 0 / 1, cu coaja mai groasă, prin care nu va trece vopseaua la conținut. Ouăle de categoriile 2 și 3 provin de la găini crescute în hale industriale sau baterii, găini stresate, și au coaja foarte subțire, prin urmare, vopseaua de ouă poate ajunge în interior. Odată afectate de vopsea, ouăle nu mai pot fi mâncate pentru că sunt toxice.

Potrivit recomandărilor specialiştilor, este de preferat să vopsim ouăle cu produse naturale: cafea, ceai, sfeclă roşie, ceapă roșie sau albă, turmeric, paprika, afine, coacăze, varză sau piper.

Carnea de miel este o carne roşie, hipocalorică, bogată în acizi graşi Omega 3, zinc (100 g carne de miel conține 40% din doza zilnică recomandată), complexul de vitamine B.

La cumpărare trebuie să facem aprecierea prospeţimii cărnii de miel având în vedere următoarele: aspectul – la carnea proaspătă, suprafaţa este acoperită cu o peliculă uscată, iar în secţiune carnea este lucioasă şi slab umedă; culoarea – la suprafaţă este roz, iar în secţiune culoarea este roşie; consistenţa – fermă şi elastică, urma lăsată de apăsarea cu degetul dispare repede; grăsimea – albă şi compactă; tendoane şi articulaţii – lucioase, elastice, tari, lichid sinovial limpede.

Se recomandă consumatorilor să achiziţioneze miei verificaţi de către medicul veterinar, cu o greutate a carcasei de peste 12 kg.

Cozonacul este o prăjitură tradiţională de Paşte pe bază de făină, ouă, zahăr, unt, ulei, lapte, drojdie, esenţă de rom, sare, nucă şi / sau stafide / rahat. Din păcate, cozonacii ieftini din supermarketuri au în compoziţie materii prime de calitate scăzută, mai precis, făina care nu este panificabilă decât prin folosirea amelioratorilor. De asemenea, unii producători au scos din reţetă untul şi laptele, pentru a scădea costul de producţie, şi i-au înlocuit cu aditivi alimentari. Pe piaţa românească există sortimente de cozonac cu 14 aditivi, adică „chimicale cu lingura”.