Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Rectorul UVT: „Repartizarea locurilor bugetate în învățământul superior trebuie să urmeze nevoile studenților, nu ale clientelei politice!“

Publicat

pe

Scăderea numărului de locuri bugetate alocate UVT l-a revoltat pe rectorul universității care a transmis, public, un mesaj prin care își manifestă revolta față de această decizie.

Redăm integral mesajul rectorului UVT:

„Universitatea de Vest din Timișoara, cu o prezență constantă în toate rankingurile și clasamentele internaționale importante (QS Ranking, Times Higher Education Ranking, Shanghai, etc.) și-a consolidat în ultimii ani locul și rolul în peisajul academic românesc.  În anii precedenți, solicitările tinerilor absolvenți de liceu pentru a urma studiile universitare în instituția noastră au fost semnificative raportat la numărul de absolvenți de bacalaureat. Numărul studenților înmatriculați cu taxă la UVT este foarte mare, în raport cu locurile bugetate alocate anual, ceea ce arată nivelul de seriozitate, atractivitate și performanță al UVT.

Am luat la cunoștință, cu neplăcută surprindere, că numărul de locuri bugetate alocate Universității de Vest din Timișoara este mai mic decât cel din anul universitar anterior (cu 10 locuri la ciclul de licență, cu 32 locuri la ciclul de master și cu 3 locuri la ciclul de doctorat). Asistăm, astfel, pentru prima dată după intrarea în vigoare a LEN 1/2011, la o schimbare importantă privind modul de alocare a locurilor bugetate. Atunci, schimbările au survenit ca urmare a clasificării universităților, iar UVT a suferit pierderi masive atât din perspectiva finanțării, cât și din perspectiva locurilor bugetate alocate (în special la doctorat). Am considerat nedreaptă acea clasificare care a marginalizat UVT. De atunci, am făcut eforturi mari să arătăm, deși cu resurse puține, că suntem una dintre universitățile prestigioase ale României și atât rankingurile internaționale, cât și metarankingul național din ultimii ani au arătat acest lucru.

Acum, ne este adusă la cunoștință o nouă distribuție și prima întrebare pe care ne-o punem este aceea dacă nu era util ca acest lucru să se întâmple după preconizatul proces de clasificare a universităților din România, proces asumat de MEN inclusiv printr-un proiect realizat împreună cu Banca Mondială. O analiză realistă a sistemului, coroborată cu strategiile naționale asumate și cu acordurile cu Comisia Europeană, urmată de un proces transparent de consultare ar fi fost un instrument mult mai credibil pentru operaționalizarea unei strategii de care sistemul are mare nevoie, căci, într-adevăr, situația actuală corespunde mai degrabă unor situații conjuncturale în care plusurile de locuri bugetate la unele universități au fost consecința unor decizii subiective.

Această împărțire avantajează anumite universități și, evident, dezavantajează pe altele. UVT este beneficiara unei reduceri mai mici (dar a doua după cea din anul 2011) iar alte universități iau act de prima astfel de experiență. S-au stabilit domenii prioritare: IT, inginerie, agricultură, medicină… de acord, dar există o analiză clară, fundamentată statistic a angajabilității absolvenților în domeniile de studiu absolvite? Există o strategie de corelare cu piața muncii? Și multe alte elemente ce trebuie luate în calcul. O metodologie este un instrument de lucru prin care implementezi o strategie (care din păcate nu există). Finanțăm în continuare universități care beneficiază de ani buni de clemență atât din punct de vedere financiar, cât și din punct de vedere al asigurării calității. Există vreun motiv obiectiv pentru ca numărul de locuri bugetate alocate acestor universități să crească?

Un procent important din locurile bugetate a fost alocat istoric, ca procent din alocația pe anul universitar anterior. În metodologie nu s-a impus nicio condiție ca aceste locuri să fie distribuite proporțional cu cele alocate în anul anterior dând astfel posibilitatea ca anumite universități să  distribuie aceste locuri pentru dezvoltări pe orizontală (a se vedea dezvoltarea de domenii non-tehnice – comunicare, management – la universitățile tehnice, etc.). Este România în situația de a-și canibaliza educația superioară? Poate că ar fi mai util și mai eficient – din toate punctele de vedere, ca niciun oraș să nu aibă mai mult de o universitate de stat, utilizând astfel în mod eficient toate resursele. Am deschis de foarte multe ori acest subiect din perspectiva constituirii Universității Metropolitane Timișoara și cred că doar interese mărunte ce țin de păstrarea unor mici privilegii țin pe loc un astfel de proiect.

Cum putem justifica următoarea contradicție: facem eforturi de a eficientiza învățământul școlar preuniversitar (obligatoriu) prin desființarea de școli și asigurarea transportului elevilor în școli comunale, dar nu ne gândim să eficientizăm învățământul superior (care nu este obligatoriu) și păstrăm universități neperformante,  în condițiile în care potențialii studenți cu nevoi sociale pot avea toate condițiile în universități regionale, prin relocarea resurselor și asigurarea pentru aceștia a cazării, a mesei și a unei burse?

Sunt universități care au primit locuri în plus pentru școli doctorale unde gradul de abandon este de peste 75%. În lipsa unei analize exacte, nu e vorba de o irosire substanțială de resurse? La UVT abandonul la studiile de doctorat este de 32%.

Studii recente publicate de către Comisia Europeană menționează că până în anii 2025 aproximativ 50% din locurile de muncă vor necesita calificări de nivel ridicat. În paralel, tot aceste studii, dar și altele, arată că peste 65% dintre tinerii care încep acum școala primară își vor desfășura activitatea profesională în ocupații și meserii care încă nu există.

Pe de altă parte, în plan național România se confruntă cu o serie de realități cărora trebuie să le răspundă cu celeritate. Printre acestea menționăm: lipsa de forță de muncă superior calificată pentru o serie de domenii cum ar fi industria IT, industria automotive, industria construcțiilor; migrația specialiștilor români din domenii precum cel al medicinei sau cercetării; vulnerabilizarea până la nivelul crizei a sistemului de învățământ preuniversitare prin lipsa cadrelor didactice specializate, etc. Cum ar trebui să acționeze România, prin structurile sale guvernamentale, pentru a face față acestor tendințe?

Vom sugera câteva abordări în rândurile de mai jos.

Alocarea de locuri suplimentare, bugetate, către domeniile IT s-a făcut și până acum. Dar care este relevanța acestei suplimentări atâta vreme cât capacitatea de școlarizare la aceste domenii este ocupată în integralitate? S-a urmărit ce se întâmplă cu aceste locuri suplimentare? Dacă ele se regăsesc la domeniile unde au fost distribuite sau au migrat către alte domenii de inginerie (neatractive pe piața muncii, dar susținute artificial tocmai prin alocarea de locuri de la buget) sau chiar către alte domenii non-tehnice înființate în universități cu profil tehnic sau universități comprehensive, dar în care activează și domenii inginerești, medicale sau agronomice? Este necesară suplimentarea locurilor bugetate în domeniul medicină în condițiile în care de ani buni capacitatea de școlarizare este ocupată 100%?

În învățământul preuniversitar există componente ale acestuia extrem de vulnerabile: discipline pentru care asigurarea cu cadre didactice cu studii superioare este catastrofală (fizică, chimie), unde orele se suplinesc fie de persoane fără studii de specialitate, fie de cadre didactice pensionate (cu vârste inclusiv peste 75 de ani); un corp profesional selectat în ultimii 10-15 ani dintre absolvenții cei mai puțini performanți (a se vedea rezultatele la examenele de titularizare și rezultatele din timpul studiilor); un proces educațional care îndepărtează elevii de școală. Răspunsul simplu, prin alocarea unui număr insignifiant de locuri bugetate în plus, este total neadecvat. Unde este masteratul didactic? Unde sunt măsurile compensatorii pentru recredibilizarea meseriei de dascăl?

În concluzie, considerăm ca fiind extrem de utilă reașezarea pe baze solide, principiale, obiective a repartizării locurilor bugetate, dar acest lucru să fie rezultatul unui proces transparent și care să fie fundamentat în special din perspectiva performanței academice.“

Rectorul Universității de Vest din Timișoara
Prof. univ. dr. Marilen Gabriel PIRTEA

Administrație

Podul Solventul – primul pod construit la Timișoara, după Revoluție

Publicat

pe

Primăria Timișoara aduce în faza de contractare fonduri de peste 130 de milioane de lei pentru două proiecte esențiale de mobilitate urbană: construcția unui nou pod peste Bega, în zona Solventul, și reconstrucția Podului Iuliu Maniu (Muncii), de la fosta Fabrică de Țigări.

Primarul Dominic Fritz a înaintat Consiliului Local propunerea de contractare a finanțărilor.

„Continuăm dezvoltarea sănătoasă a Timișoarei. Atragem bani europeni pentru nevoile reale ale orașului și investim în proiecte care cresc calitatea vieții. Toți acești bani înseamnă și susținere pentru economia locală: firmele construiesc, livrează echipamente, susțin și creează locuri de muncă. Asta înseamnă dezvoltare reală: infrastructură modernă și o economie vie”, a declarat primarul Dominic Fritz.

Primul pod construit peste Bega după Revoluție

Podul Solventul va lega strada Gării de bulevardul Dâmbovița și va completa Inelul IV de circulație. Este primul pod nou construit peste Bega după 1989. Va avea linie dublă de tramvai, piste de biciclete, trotuare largi și acces pietonal cu lift. Obiectivul este reducerea traficului greu din cartierele centrale și promovarea transportului verde, cu tramvaiul și bicicleta.

Valoarea totală a investiției este de 134 milioane de lei, din care aproximativ 93 de milioane sunt finanțare europeană. Contribuția municipalității acoperă cofinanțarea de 2% și cheltuielile neeligibile și se ridică la 42 de milioane de lei.

Demolare și reconstrucție la Podul Iuliu Maniu

Podul Iuliu Maniu, construit în 1978, va fi demolat și reconstruit. Noul pod va avea două benzi pe sens, trotuare și piste pentru biciclete, pentru o circulație mai sigură și mai fluentă. Licitația este în faza de evaluare a ofertelor, iar în această vară se estimează semnarea contractului de execuție, astfel încât lucrările să poată începe.

Proiectul are o valoare totală de peste 49 milioane lei, din care 38 milioane reprezintă finanțare europeană, iar aproape 12 milioane lei provin din bugetul local.

Proiectul „C9B – Inelul IV Vest: conexiunea Str. Gării – Bd. Dâmbovița”, ce include podul Solventul, și proiectul de reabilitare a Podului Iuliu Maniu (Muncii) au fost depuse pentru finanțare prin în cadrul Programului Regional Vest 2021–2027, Intervenția Regională 4.1 – Mobilitate urbană sustenabilă. Ambele au fost avizate pentru contractare. După aprobarea contractării în Consiliul Local, contractele de finanțare vor putea fi semnate cu ADR Vest.

Citeste mai mult

Administrație

Cinci conducte mari de termoficare vor fi înlocuite, la Timișoara

Publicat

pe

Primăria Municipiului Timișoara continuă modernizarea rețelei de termoficare, pentru a reduce pierderile de căldură și emisiile poluante, a scădea costurile și a asigura un sistem mai eficient pentru timișoreni.

După ce, în 2024, a obținut o finanțare europeană nerambursabilă record pentru înlocuirea a peste 13 km de conducte, municipalitatea avansează cu următoarele etape ale proiectului.

Loturile 2, 3 și 4, care cumulează 4,835 km de rețea termică primară, vor fi reabilitate cu o investiție totală estimată la peste 40 de milioane de lei, din bugetul local.

„Aceste lucrări sunt parte a unui efort constant de investiții, unele cu fonduri europene, altele cu bani de la bugetul local. Ne concentrăm pe modernizarea rețelei de termoficare pentru a oferi timișorenilor un sistem mai eficient și mai curat. Înlocuim conductele mâncate de timp, care pierd căldură și generează costuri mari, cu unele noi care cresc performanța sistemului și reduc poluarea”, a declarat viceprimarul Ruben Lațcău.

Proiectul „Retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Municipiul Timișoara în vederea conformării la normele de protecția mediului privind emisiile poluante în aer și pentru creșterea eficienței în alimentarea cu căldură urbană etapa III” se află în etapa de aprobare a studiului de fezabilitate de către Consiliul Local.

Investiția include înlocuirea conductelor vechi cu țevi preizolate, modernizarea căminelor termice, montarea de vane noi de secționare și racord, implementarea unui sistem de monitorizare a izolației și execuția unor lucrări de construcții conexe, precum cămine și puncte fixe.

În total, pentru cele trei loturi, municipalitatea va reabilita:

  • 1,2 km de rețea în cadrul Lotului 2, cu o valoare estimată de 7,8 milioane lei cu TVA;
  • 1,3 km în cadrul Lotului 3, cu o valoare de 9,67 milioane lei cu TVA;
  • 2,3 km în cadrul Lotului 4, investiție estimată la 22,78 milioane lei cu TVA.

Investiția urmărește creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de termoficare prin înlocuirea conductelor vechi cu țevi preizolate, dotate cu sisteme moderne de detectare a avariilor. Acest tip de rețea reduce semnificativ pierderile de căldură, consumul de combustibil și emisiile de gaze cu efect de seră, contribuind totodată la scăderea costurilor de întreținere, creșterea fiabilității și asigurarea unui confort termic mai bun pentru consumatori.

Foto: Primăria Timișoara

Citeste mai mult

Locale

Cod galben de caniculă, la Timișoara. Unde sunt cele 5 puncte de prim ajutor din oraș

Publicat

pe

Meteorologii au emis o atenţionare cod galben de caniculă și disconfort termic, în intervalul 24 iunie, ora 10 – 25 iunie, ora 10.00 în Banat, Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei, sud-vestul Transilvaniei şi în Dobrogea continentală.

Se vor înregistra temperaturi maxime cuprinse între 34 şi 38 de grade. Disconfortul termic va fi ridicat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi.

În Timișoara funcționează 5 puncte de prim ajutor, special pregătite pentru perioadele caniculare, unde cetățenii pot găsi apă și un loc răcoros, plus personal medical.

Acestea sunt la:

  • Poșta 1 – Bd. Revoluției din 1989 nr. 2
  • Opera – Piața Victoriei
  • Poșta 5 – Str. 1 Decembrie nr. 90
  • Piața Iosefin
  • Piața Badea Cârțan

Program: zilnic, între 10:00 – 18:00

Recomandările medicilor

Pentru protejarea sănătăţii, specialiştii recomandă evitarea expunerii la soare în intervalul orar 11.00-18.00, consumul de lichide, în special de apă, minimum doi litri pe zi, o alimentaţie echilibrată, care să conţină şi legume sau fructe proaspete (roşii, castraveţi, pepene), supe şi iaurturi (un pahar de iaurt produce acelaşi grad de hidratare ca şi un pahar cu apă), dar şi adaptarea ţinutelor la temperaturile de afară. Este de preferat folosirea de îmbrăcămite din materiale naturale, cu o croială lejeră, în culori deschise sau alb.

În perioadele de caniculă, se recomandă reducerea consumului de băuturi care au un conţinut ridicat de cofeină sau zahăr pentru că acestea au efect diuretic. Este recomandat să se evite consumul de alcool în exces.

Pe timpul zilei, când soarele este arzător, se recomandă, pe cât posibil, evitarea efortului în aer liber. În cazul celor care sunt nevoiţi să îşi desfăşoare activitatea în spaţii deschise, se recomandă creşterea consumului de lichide şi utilizarea unui echipament de protecţie menit să ferească pielea şi capul de căldura excesivă.

Pentru scăderea temperaturii corpului este foarte util să se facă duşuri călduţe, iar pielea să fie lăsată să se usuce natural, fără folosirea prosopului şi aplicarea de creme cu efect hidratant mai ales după expunerea la soare.

În cazul sugarilor, se recomandă alăptarea la cererea bebeluşului, cu necesitatea ca mama să se hidrateze corespunzător. În ceea ce priveşte copiii aflaţi în tabere, se recomandă asigurarea cazării în spaţii corespunzătoare, atenţie deosebită la alimentaţia acestora, iar acolo unde este cazul, supravegherea în permanenţă a copiilor care doresc să se scalde.

În acelaşi timp, specialiştii le recomandă persoanelor cu afecţiuni cronice să se asigure că urmează cu stricteţe tratamentul prescris de medic pentru bolile de care suferă, să îşi creeze un ambient menit să nu suprasolicite capacitatea de adaptare a organismului, să nu iasă din casă decât la nevoie, dimineaţa devreme şi seara după ce a trecut „arşiţa”, să păstreze legătura cu medicul curant iar, la nevoie, dacă starea de sănătate li se înrăutăţeşte, să ceară ajutor specializat.

Spaţiile închise trebuie aerisite mai ales la primele ore ale dimineţii, iar ulterior ferestrele în care bate soarele trebuie acoperite cu draperii. De asemenea, aerul condiţionat nu trebuie setat pe o temperatură prea scăzută pentru că apare riscul de şoc termic, iar pentru un plus de confort este recomandată şi folosirea umidificatoarelor.
Nerespectarea măsurilor de protecţie împotriva caniculei poate duce la deshidratare şi insolaţie. Ambele se manifestă prin creşterea temperaturii pielii, senzaţie de disconfort generalizat, cu dureri de cap, frisoane, ameţeală, greaţă, vomă şi pot ajunge, în cazuri grave, până la pierderea cunoştintei.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite