Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Rectorul UVT: „Repartizarea locurilor bugetate în învățământul superior trebuie să urmeze nevoile studenților, nu ale clientelei politice!“

Publicat

pe

Scăderea numărului de locuri bugetate alocate UVT l-a revoltat pe rectorul universității care a transmis, public, un mesaj prin care își manifestă revolta față de această decizie.

Redăm integral mesajul rectorului UVT:

„Universitatea de Vest din Timișoara, cu o prezență constantă în toate rankingurile și clasamentele internaționale importante (QS Ranking, Times Higher Education Ranking, Shanghai, etc.) și-a consolidat în ultimii ani locul și rolul în peisajul academic românesc.  În anii precedenți, solicitările tinerilor absolvenți de liceu pentru a urma studiile universitare în instituția noastră au fost semnificative raportat la numărul de absolvenți de bacalaureat. Numărul studenților înmatriculați cu taxă la UVT este foarte mare, în raport cu locurile bugetate alocate anual, ceea ce arată nivelul de seriozitate, atractivitate și performanță al UVT.

Am luat la cunoștință, cu neplăcută surprindere, că numărul de locuri bugetate alocate Universității de Vest din Timișoara este mai mic decât cel din anul universitar anterior (cu 10 locuri la ciclul de licență, cu 32 locuri la ciclul de master și cu 3 locuri la ciclul de doctorat). Asistăm, astfel, pentru prima dată după intrarea în vigoare a LEN 1/2011, la o schimbare importantă privind modul de alocare a locurilor bugetate. Atunci, schimbările au survenit ca urmare a clasificării universităților, iar UVT a suferit pierderi masive atât din perspectiva finanțării, cât și din perspectiva locurilor bugetate alocate (în special la doctorat). Am considerat nedreaptă acea clasificare care a marginalizat UVT. De atunci, am făcut eforturi mari să arătăm, deși cu resurse puține, că suntem una dintre universitățile prestigioase ale României și atât rankingurile internaționale, cât și metarankingul național din ultimii ani au arătat acest lucru.

Acum, ne este adusă la cunoștință o nouă distribuție și prima întrebare pe care ne-o punem este aceea dacă nu era util ca acest lucru să se întâmple după preconizatul proces de clasificare a universităților din România, proces asumat de MEN inclusiv printr-un proiect realizat împreună cu Banca Mondială. O analiză realistă a sistemului, coroborată cu strategiile naționale asumate și cu acordurile cu Comisia Europeană, urmată de un proces transparent de consultare ar fi fost un instrument mult mai credibil pentru operaționalizarea unei strategii de care sistemul are mare nevoie, căci, într-adevăr, situația actuală corespunde mai degrabă unor situații conjuncturale în care plusurile de locuri bugetate la unele universități au fost consecința unor decizii subiective.

Această împărțire avantajează anumite universități și, evident, dezavantajează pe altele. UVT este beneficiara unei reduceri mai mici (dar a doua după cea din anul 2011) iar alte universități iau act de prima astfel de experiență. S-au stabilit domenii prioritare: IT, inginerie, agricultură, medicină… de acord, dar există o analiză clară, fundamentată statistic a angajabilității absolvenților în domeniile de studiu absolvite? Există o strategie de corelare cu piața muncii? Și multe alte elemente ce trebuie luate în calcul. O metodologie este un instrument de lucru prin care implementezi o strategie (care din păcate nu există). Finanțăm în continuare universități care beneficiază de ani buni de clemență atât din punct de vedere financiar, cât și din punct de vedere al asigurării calității. Există vreun motiv obiectiv pentru ca numărul de locuri bugetate alocate acestor universități să crească?

Un procent important din locurile bugetate a fost alocat istoric, ca procent din alocația pe anul universitar anterior. În metodologie nu s-a impus nicio condiție ca aceste locuri să fie distribuite proporțional cu cele alocate în anul anterior dând astfel posibilitatea ca anumite universități să  distribuie aceste locuri pentru dezvoltări pe orizontală (a se vedea dezvoltarea de domenii non-tehnice – comunicare, management – la universitățile tehnice, etc.). Este România în situația de a-și canibaliza educația superioară? Poate că ar fi mai util și mai eficient – din toate punctele de vedere, ca niciun oraș să nu aibă mai mult de o universitate de stat, utilizând astfel în mod eficient toate resursele. Am deschis de foarte multe ori acest subiect din perspectiva constituirii Universității Metropolitane Timișoara și cred că doar interese mărunte ce țin de păstrarea unor mici privilegii țin pe loc un astfel de proiect.

Cum putem justifica următoarea contradicție: facem eforturi de a eficientiza învățământul școlar preuniversitar (obligatoriu) prin desființarea de școli și asigurarea transportului elevilor în școli comunale, dar nu ne gândim să eficientizăm învățământul superior (care nu este obligatoriu) și păstrăm universități neperformante,  în condițiile în care potențialii studenți cu nevoi sociale pot avea toate condițiile în universități regionale, prin relocarea resurselor și asigurarea pentru aceștia a cazării, a mesei și a unei burse?

Sunt universități care au primit locuri în plus pentru școli doctorale unde gradul de abandon este de peste 75%. În lipsa unei analize exacte, nu e vorba de o irosire substanțială de resurse? La UVT abandonul la studiile de doctorat este de 32%.

Studii recente publicate de către Comisia Europeană menționează că până în anii 2025 aproximativ 50% din locurile de muncă vor necesita calificări de nivel ridicat. În paralel, tot aceste studii, dar și altele, arată că peste 65% dintre tinerii care încep acum școala primară își vor desfășura activitatea profesională în ocupații și meserii care încă nu există.

Pe de altă parte, în plan național România se confruntă cu o serie de realități cărora trebuie să le răspundă cu celeritate. Printre acestea menționăm: lipsa de forță de muncă superior calificată pentru o serie de domenii cum ar fi industria IT, industria automotive, industria construcțiilor; migrația specialiștilor români din domenii precum cel al medicinei sau cercetării; vulnerabilizarea până la nivelul crizei a sistemului de învățământ preuniversitare prin lipsa cadrelor didactice specializate, etc. Cum ar trebui să acționeze România, prin structurile sale guvernamentale, pentru a face față acestor tendințe?

Vom sugera câteva abordări în rândurile de mai jos.

Alocarea de locuri suplimentare, bugetate, către domeniile IT s-a făcut și până acum. Dar care este relevanța acestei suplimentări atâta vreme cât capacitatea de școlarizare la aceste domenii este ocupată în integralitate? S-a urmărit ce se întâmplă cu aceste locuri suplimentare? Dacă ele se regăsesc la domeniile unde au fost distribuite sau au migrat către alte domenii de inginerie (neatractive pe piața muncii, dar susținute artificial tocmai prin alocarea de locuri de la buget) sau chiar către alte domenii non-tehnice înființate în universități cu profil tehnic sau universități comprehensive, dar în care activează și domenii inginerești, medicale sau agronomice? Este necesară suplimentarea locurilor bugetate în domeniul medicină în condițiile în care de ani buni capacitatea de școlarizare este ocupată 100%?

În învățământul preuniversitar există componente ale acestuia extrem de vulnerabile: discipline pentru care asigurarea cu cadre didactice cu studii superioare este catastrofală (fizică, chimie), unde orele se suplinesc fie de persoane fără studii de specialitate, fie de cadre didactice pensionate (cu vârste inclusiv peste 75 de ani); un corp profesional selectat în ultimii 10-15 ani dintre absolvenții cei mai puțini performanți (a se vedea rezultatele la examenele de titularizare și rezultatele din timpul studiilor); un proces educațional care îndepărtează elevii de școală. Răspunsul simplu, prin alocarea unui număr insignifiant de locuri bugetate în plus, este total neadecvat. Unde este masteratul didactic? Unde sunt măsurile compensatorii pentru recredibilizarea meseriei de dascăl?

În concluzie, considerăm ca fiind extrem de utilă reașezarea pe baze solide, principiale, obiective a repartizării locurilor bugetate, dar acest lucru să fie rezultatul unui proces transparent și care să fie fundamentat în special din perspectiva performanței academice.“

Rectorul Universității de Vest din Timișoara
Prof. univ. dr. Marilen Gabriel PIRTEA

Din țară

City Index: Timișoara, în topul municipiilor prospere

Publicat

pe

O cercetare care analizează cele 41 de municipii reședință de județ pe baza unor indicatori privind calitatea, nivelul de trai, recreerea etc. arată că primele trei cele mai performante orașe sunt Cluj-Napoca, Bucureşti şi Sibiu, urmate în clasamentul general de Braşov, Timişoara, Oradea, Iaşi, Alba Iulia, Constanţa şi Târgu Mureş. Față de anul trecut, oraşele medii au înregistrat progrese, mai ales în educaţie, cultură, sport, conform celei de-a doua ediţii a City Index.

Radiografia municipiilor reședință de județ s-a făcut pe baza a 51 indicatori care reflectă diverse aspecte ale performanței urbane, grupate în trei componente principale: calitate, prosperitate și vibrație, arată Institutul pentru Oraşe Vizionare (IOV), inițiator al studiului City Index.

Componenta „calitate” vizează atractivitatea unui oraș legată de mediu (aer curat, parcuri și trafic), servicii esențiale (școli și spitale performante, bună conectivitate). Componenta „prosperitate” se referă la bunăstare și oportunități economice, iar „vibra­ția” încorporează experi­ențe re­creaționale și de divertisment (restaurante, muzee, cluburi sportive etc.).

La capitolul „calitatea locului”, primele cinci orașe sunt Cluj-Napoca, Sibiu, Bucureşti, Braşov şi Iaşi. Oraşele medii care performează foarte bine şi se situează în top 10 la „calitate” sunt Alba Iulia, Târgu Jiu, Râmnicu-Vâlcea. Reşiţa (locul 11 la „calitate”) rămâne şi anul acesta oraşul cu cel mai curat aer şi cea mai mare amprentă verde, Sibiul a punctat la patrimoniul istoric şi turistic, Râmnicu Vâlcea este oraşul cu cea mai mare speranţă de viaţă, iar Târgu Mureş se situează pe primul loc la indicatorul Spitale&Medici, se menţionează în document.

Pe de altă parte, pe componenta „prosperitate”, care indică putere economică şi dinamică socială, Bucureştiul ocupă prima poziţie, urmat de Cluj-Napoca şi Timişoara. Capitala domină la Cifra de afaceri şi Indicele de inovare, dar are scorul cel mai slab la Infracţionalitate. Cluj-Napoca este lider la Densitate antreprenorială şi Competitivitate urbană, dar ocupă ultimul loc la Accesibilitatea locuinţei.

„Remarcăm în această componentă creşterile în Top 10 ale oraşelor medii şi mici – Alba Iulia (locul 6 per total la componenta Prosperitate, locul 2 la indicatorul Migraţie Internă şi 6 la Efortul de investiţii publice), Bistriţa (locul 8 la Prosperitate, cu puncte forte: locul 2 la Dinamica populaţiei şi locul 3 la Fonduri Europene atrase). La indicatorul Fonduri Europene atrase, anul acesta lider este Focşaniul (vs. Reşiţa în ediţia precedentă), urmat de Zalău şi Bistriţa”, notează realizatorii City Index 2025.

În 2025, pe componenta „vibraţie”, Cluj-Napoca trece în poziţie de lider (ocupată anul trecut de Sibiu), urmat de Bucureşti și Sibiu. Topul orașelor „vibrante” este completat de Brașov, Constanța, Târgu Mureș, Timișoara, Iași, Oradea și Suceava.

Citeste mai mult

Administrație

CAMPANIE de plantări, la Timișoara: 2.500 de arbori, arbuști și plante perene sădiți în oraș

Publicat

pe

Primăria Municipiului Timișoara a dat startul campaniei de plantări din această toamnă. Orașul nostru va deveni mai verde cu peste 2.500 de arbori, completați de amenajări cu arbuști și plante perene. Campania are următoarele linii de acțiune: completarea aliniamentelor stradale pe marile bulevarde, înlocuirea arborilor bolnavi, amenajarea spațiilor verzi din noile parcări de cartier și completarea lucrărilor din cadrul programului de curățenie generală.

„Ne concentrăm pe două direcții principale în această toamnă. Unu la mână, finalizăm amenajările în zonele unde am avut lucrări de infrastructură și de curățenie, mai ales în cartiere. Plus, continuăm munca din anii trecuți de a înverzi orașul și de a reînnoi fondul de arbori din parcuri, pentru a păstra și îmbogăți zestrea verde a Timișoarei. Este ambiția noastră ca Timișoara să fie un oraș verde, cu mai multe spații verzi de calitate, unde fiecare timișorean să simtă că natura face parte din viața urbană”, spune primarul Dominic Fritz.

Primăria Timișoara va planta în această campanie peste 2.500 de arbori din specii autohtone, rezistente și adaptate la condițiile urbane: tei, stejar, arțar, frasin, carpen, castan, ulm, arin. Arborii vor avea o înălțime de până la 5 metri și circumferința cuprinsă între 14 și 16 cm. Intervențiile vor fi împărțite în următoarele categorii:

Aliniamente stradale verzi și reziliente

Municipalitatea va completa cu arbori, arbuști și plante perene aliniamentele bulevardelor unde a realizat recent lucrări majore de reparații. Echipele contractate de Primărie vor începe plantările pe Bulevardul Rebreanu, Bulevardul Iuliu Maniu, Bulevardul Regele Carol I, Strada Divizia 9 Cavalerie. Noile amenajări sunt concepute să producă umbră pentru pietoni, să reducă efectul de insulă de căldură și să fie rezistente la poluare, trafic și perioade prelungite de secetă.

Replantări în parcurile orașului

Primăria Timișoara va înlocui arborii defrișați în ultimele luni în mai multe parcuri, precum Parcul Regina Maria, Parcul Copiilor sau Parcul Justiției. Aceștia au fost îndepărtați din motive de siguranță pentru trecători, fiind afectați de boli. Arborii noi vor fi din aceeași specie, pentru a păstra identitatea peisagistică a acestor zone verzi.

Amenajări în noile parcări de cartier

Pe parcursul acestui an, municipalitatea a transformat vechi garaje în parcări moderne în cartierele Lipovei, Aradului și Șagului. În cadrul acestei campanii de plantări, spațiile vor fi amenajate și din punct de vedere peisager, pentru a oferi zonei un aspect plăcut, umbră mașinilor parcate și zone verzi de calitate pentru locuitori.

Completarea programului de curățenie

Ultima categorie din campania de toamnă vizează completarea intervențiilor din programul de curățenie generală din cartiere. După lucrările de igienizare, toaletare a arborilor și eliminare a gardurilor improvizate realizate pe parcursul anului, urmează plantarea de arbori și arbuști pentru a reda acestor spații un aspect îngrijit și sigur. Zonele vizate includ Circumvalațiunii, Calea Șagului, Calea Martirilor, Tipografilor și Odobescu.

Foto: Primăria Municipiului Timișoara

Citeste mai mult

Administrație

Primul parc fotovoltaic din Timișoara se va construi pe 20 de hectare în zona Freidorf

Publicat

pe

Primarul Dominic Fritz și ministra Mediului, Diana Buzoianu, au semnat contractul de finanțare pentru realizarea primului parc fotovoltaic al orașului.

Valoarea totală a investiției este de 32.228.089 lei (TVA inclus), finanțarea fiind obținută prin Fondul pentru Modernizare, gestionat de Ministerul Energiei.

„Parcul fotovoltaic va aduce beneficii directe pentru oraș: costuri mai mici, emisii reduse și o infrastructură mai sustenabilă. Este doar unul dintre proiectele prin care transformăm Timișoara într-un oraș verde și inteligent, capabil să își producă, din surse regenerabile, o parte semnificativă din energia pe care o consumă”, a declarat primarul Dominic Fritz.

În perioada următoare, municipalitatea va iniția procedurile pentru lansarea achiziției de servicii de proiectare și execuție a lucrărilor. Noul parc fotovoltaic va avea o capacitate de 5,6 MW și va produce anual, în medie, aproape 7.800 MWh de energie verde. Panourile solare vor fi instalate pe un teren de circa 20 de hectare, situat în apropierea stației de epurare din Freidorf. Energia generată va acoperi aproximativ două treimi din consumul necesar pentru iluminatul public din Timișoara, ceea ce va însemna o reducere semnificativă a costurilor lunare, în prezent estimate la peste 1,2 milioane de lei. Pe lângă economiile financiare, proiectul Primăriei Timișoara va contribui și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu aproximativ 4.800 echivalent tone de CO₂ anual.

Investiția se înscrie într-un plan mai amplu al administrației locale de tranziție către surse de energie regenerabilă și reducere a poluării. Printre alte proiecte în derulare se numără și parteneriatul strategic cu OMV Petrom, care vizează utilizarea energiei geotermale pentru sistemul de încălzire al orașului.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite