Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Rectorul UVT: „Repartizarea locurilor bugetate în învățământul superior trebuie să urmeze nevoile studenților, nu ale clientelei politice!“

Publicat

pe

Scăderea numărului de locuri bugetate alocate UVT l-a revoltat pe rectorul universității care a transmis, public, un mesaj prin care își manifestă revolta față de această decizie.

Redăm integral mesajul rectorului UVT:

„Universitatea de Vest din Timișoara, cu o prezență constantă în toate rankingurile și clasamentele internaționale importante (QS Ranking, Times Higher Education Ranking, Shanghai, etc.) și-a consolidat în ultimii ani locul și rolul în peisajul academic românesc.  În anii precedenți, solicitările tinerilor absolvenți de liceu pentru a urma studiile universitare în instituția noastră au fost semnificative raportat la numărul de absolvenți de bacalaureat. Numărul studenților înmatriculați cu taxă la UVT este foarte mare, în raport cu locurile bugetate alocate anual, ceea ce arată nivelul de seriozitate, atractivitate și performanță al UVT.

Am luat la cunoștință, cu neplăcută surprindere, că numărul de locuri bugetate alocate Universității de Vest din Timișoara este mai mic decât cel din anul universitar anterior (cu 10 locuri la ciclul de licență, cu 32 locuri la ciclul de master și cu 3 locuri la ciclul de doctorat). Asistăm, astfel, pentru prima dată după intrarea în vigoare a LEN 1/2011, la o schimbare importantă privind modul de alocare a locurilor bugetate. Atunci, schimbările au survenit ca urmare a clasificării universităților, iar UVT a suferit pierderi masive atât din perspectiva finanțării, cât și din perspectiva locurilor bugetate alocate (în special la doctorat). Am considerat nedreaptă acea clasificare care a marginalizat UVT. De atunci, am făcut eforturi mari să arătăm, deși cu resurse puține, că suntem una dintre universitățile prestigioase ale României și atât rankingurile internaționale, cât și metarankingul național din ultimii ani au arătat acest lucru.

Acum, ne este adusă la cunoștință o nouă distribuție și prima întrebare pe care ne-o punem este aceea dacă nu era util ca acest lucru să se întâmple după preconizatul proces de clasificare a universităților din România, proces asumat de MEN inclusiv printr-un proiect realizat împreună cu Banca Mondială. O analiză realistă a sistemului, coroborată cu strategiile naționale asumate și cu acordurile cu Comisia Europeană, urmată de un proces transparent de consultare ar fi fost un instrument mult mai credibil pentru operaționalizarea unei strategii de care sistemul are mare nevoie, căci, într-adevăr, situația actuală corespunde mai degrabă unor situații conjuncturale în care plusurile de locuri bugetate la unele universități au fost consecința unor decizii subiective.

Această împărțire avantajează anumite universități și, evident, dezavantajează pe altele. UVT este beneficiara unei reduceri mai mici (dar a doua după cea din anul 2011) iar alte universități iau act de prima astfel de experiență. S-au stabilit domenii prioritare: IT, inginerie, agricultură, medicină… de acord, dar există o analiză clară, fundamentată statistic a angajabilității absolvenților în domeniile de studiu absolvite? Există o strategie de corelare cu piața muncii? Și multe alte elemente ce trebuie luate în calcul. O metodologie este un instrument de lucru prin care implementezi o strategie (care din păcate nu există). Finanțăm în continuare universități care beneficiază de ani buni de clemență atât din punct de vedere financiar, cât și din punct de vedere al asigurării calității. Există vreun motiv obiectiv pentru ca numărul de locuri bugetate alocate acestor universități să crească?

Un procent important din locurile bugetate a fost alocat istoric, ca procent din alocația pe anul universitar anterior. În metodologie nu s-a impus nicio condiție ca aceste locuri să fie distribuite proporțional cu cele alocate în anul anterior dând astfel posibilitatea ca anumite universități să  distribuie aceste locuri pentru dezvoltări pe orizontală (a se vedea dezvoltarea de domenii non-tehnice – comunicare, management – la universitățile tehnice, etc.). Este România în situația de a-și canibaliza educația superioară? Poate că ar fi mai util și mai eficient – din toate punctele de vedere, ca niciun oraș să nu aibă mai mult de o universitate de stat, utilizând astfel în mod eficient toate resursele. Am deschis de foarte multe ori acest subiect din perspectiva constituirii Universității Metropolitane Timișoara și cred că doar interese mărunte ce țin de păstrarea unor mici privilegii țin pe loc un astfel de proiect.

Cum putem justifica următoarea contradicție: facem eforturi de a eficientiza învățământul școlar preuniversitar (obligatoriu) prin desființarea de școli și asigurarea transportului elevilor în școli comunale, dar nu ne gândim să eficientizăm învățământul superior (care nu este obligatoriu) și păstrăm universități neperformante,  în condițiile în care potențialii studenți cu nevoi sociale pot avea toate condițiile în universități regionale, prin relocarea resurselor și asigurarea pentru aceștia a cazării, a mesei și a unei burse?

Sunt universități care au primit locuri în plus pentru școli doctorale unde gradul de abandon este de peste 75%. În lipsa unei analize exacte, nu e vorba de o irosire substanțială de resurse? La UVT abandonul la studiile de doctorat este de 32%.

Studii recente publicate de către Comisia Europeană menționează că până în anii 2025 aproximativ 50% din locurile de muncă vor necesita calificări de nivel ridicat. În paralel, tot aceste studii, dar și altele, arată că peste 65% dintre tinerii care încep acum școala primară își vor desfășura activitatea profesională în ocupații și meserii care încă nu există.

Pe de altă parte, în plan național România se confruntă cu o serie de realități cărora trebuie să le răspundă cu celeritate. Printre acestea menționăm: lipsa de forță de muncă superior calificată pentru o serie de domenii cum ar fi industria IT, industria automotive, industria construcțiilor; migrația specialiștilor români din domenii precum cel al medicinei sau cercetării; vulnerabilizarea până la nivelul crizei a sistemului de învățământ preuniversitare prin lipsa cadrelor didactice specializate, etc. Cum ar trebui să acționeze România, prin structurile sale guvernamentale, pentru a face față acestor tendințe?

Vom sugera câteva abordări în rândurile de mai jos.

Alocarea de locuri suplimentare, bugetate, către domeniile IT s-a făcut și până acum. Dar care este relevanța acestei suplimentări atâta vreme cât capacitatea de școlarizare la aceste domenii este ocupată în integralitate? S-a urmărit ce se întâmplă cu aceste locuri suplimentare? Dacă ele se regăsesc la domeniile unde au fost distribuite sau au migrat către alte domenii de inginerie (neatractive pe piața muncii, dar susținute artificial tocmai prin alocarea de locuri de la buget) sau chiar către alte domenii non-tehnice înființate în universități cu profil tehnic sau universități comprehensive, dar în care activează și domenii inginerești, medicale sau agronomice? Este necesară suplimentarea locurilor bugetate în domeniul medicină în condițiile în care de ani buni capacitatea de școlarizare este ocupată 100%?

În învățământul preuniversitar există componente ale acestuia extrem de vulnerabile: discipline pentru care asigurarea cu cadre didactice cu studii superioare este catastrofală (fizică, chimie), unde orele se suplinesc fie de persoane fără studii de specialitate, fie de cadre didactice pensionate (cu vârste inclusiv peste 75 de ani); un corp profesional selectat în ultimii 10-15 ani dintre absolvenții cei mai puțini performanți (a se vedea rezultatele la examenele de titularizare și rezultatele din timpul studiilor); un proces educațional care îndepărtează elevii de școală. Răspunsul simplu, prin alocarea unui număr insignifiant de locuri bugetate în plus, este total neadecvat. Unde este masteratul didactic? Unde sunt măsurile compensatorii pentru recredibilizarea meseriei de dascăl?

În concluzie, considerăm ca fiind extrem de utilă reașezarea pe baze solide, principiale, obiective a repartizării locurilor bugetate, dar acest lucru să fie rezultatul unui proces transparent și care să fie fundamentat în special din perspectiva performanței academice.“

Rectorul Universității de Vest din Timișoara
Prof. univ. dr. Marilen Gabriel PIRTEA

Administrație

ATENȚIE șoferi! Restricții de trafic în mai multe zone din Timișoara

Publicat

pe

La solicitarea Aquatim și Asociației Club Sportiv Yolo, comisia de circulație din cadrul Primăriei Municipiului Timișoara a avizat restricționarea traficului rutier în mai multe zone din oraș, începând de luni, 2 martie 2025, în vederea realizării lucrărilor la rețelele de canalizare și a desfășurării unui eveniment sportiv de alergare.

Astfel, în perioada 02.03.2026 – 14.03.2026 traficul rutier va fi restricționat pe strada Amzei, pe un sector de 50 m, în dreptul imobilului cu nr. 9, în vederea executării lucrărilor de execuție a branșamentelor de apă și racordului la canalizare. 

De asemenea, circulația rutieră va fi restricționată pe strada Treboniu Laurian în perioada 2 martie 2026 – 9 aprilie 2026, în vederea execuției rețelei de alimentare cu apă și pe strada Liviu Rebreanu, în perioada 2 martie 2026 – 20 martie 2026, pentru execuția lucrărilor de reabilitare a căminelor de monitorizare.

Totodată, traficul rutier va fi restricționat pe strada Aleea Pădurea Verde, în perioada 02.03.2026 – 31.05.2026, în intervalul orar 08:00 – 17:00, în vederea executării lucrărilor de extindere a rețelei de canalizare menajeră.

În data de 8.03.2026, atât traficul rutier, cât și cel pietonal vor fi închise, în intervalul orar  07:00-15:00, în vederea desfășurării curselor din cadrul evenimentului de alergare „Timișoara 21K 2026”. Cursele de semi maraton (21 km), cros (10 km), cursa populară (2,5 km) și cursa copiilor se vor desfășura pe următorul traseu: Piața Libertății – strada Mărășești – Piaţa Victoriei – bulevardul Mihai Eminescu – strada 20 decembrie 1989 – bulevardul Ferdinand I – Splaiul Tudor Vladimirescu – întoarcere la intersecție cu bulevardul 16 decembrie 1989 – Splaiul Tudor Vladimirescu – Mihai Viteazu – întoarcere înainte de Piața Nicolae Bălcescu – Mihai Viteazu – strada Vasile Pârvan – Pasaj Michelangelo – bulevardul Corneliu Coposu – strada Johann Heinrich Pestalozzi – Întoarcerere la intersecție cu strada Stefan cel Mare – strada Johann Heinrich Pestalozzi – Splaiul Nistrului – Întoarcere înainte de Podul Decebal – strada Splaiul Nistrului – bulevardul Corneliu Coposu – Pasaj Michelangelo – bulevardul Vasile Pârvan – Podul Mitropolit Andrei Șaguna – strada 20 decembrie 1989 – bulevardul C. D. Loga – strada Academician Al. Borza – strada Patriarh Miron Cristea – bulevardul Mihai Eminescu – strada 20 decembrie 1989 – bulevardul Ion C. Brătianu – strada Carol Telbisz – strada Dimitrie Cantemir – Piața Libertății – strada Mărășești – strada Gheorghe Lazăr – Piaţa Unirii – strada Eremia Grigorescu – strada Mărășești – Piața Libertății. 

Totodată, în perioada 9 martie 2026 – 10 aprilie 2026, circulația pe strada Hebe va fi restricționată, pe tronsonul cuprins între intersecția cu strada Iris și intersecția cu strada Intrarea Munților, pe o lungime de aproximativ 60 m. Lucrările sunt necesare pentru execuția rețelei de canalizare menajeră.

Citeste mai mult

Actualitate

Mărțișorul – vestitorul primăverii. Ce tradiții se păstrează în 1 martie

Publicat

pe

Mărţişorul, care a fost inclus în lista reprezentativă a patrimoniului imaterial UNESCO la sfârşitul anului trecut şi care potrivit unei legende ar fi fost tors de Dochia, este un simbol al trecerii de la iarnă la primăvară şi un vestitor al înnoirii, reprezentat de un şnur împletit dintr-un fir alb şi unul roşu, căruia i-au fost adăugate ulterior alte ornamente.
Scopul mărţişorului este de a aduce vestea înnoirii, speranţa, bucuria, iubirea şi concilierea în vieţile oamenilor care îl dăruiesc sau îl primesc.

Tradiţii

Mărţişorul este dăruit mai întâi între oameni, apoi este oferit plantelor şi, prin extensie, întregului Univers. Astfel, prin răspândirea mărţişorului, omul doreşte să echilibreze principiile contrare şi complementare care îi guvernează Universul, precum viaţa-moartea, lumina-întunericul, vara-iarna, masculinul-femininul, semnificaţii cuprinse în albul şi roşul şnurului, potrivit enciclopedia-dacica.ro.

Pe vremuri, mărţişorul consta într-un bănuţ de aur prins de un găitan de mătase împletit cu fire albe şi roşii, pe care persoana care îl primea îl purta la gât până când întâlnea prima roză înflorită, pe crengile căreia depunea apoi darul primit. Bănuţul însemna Soarele la trecerea dintre anotimpuri, îmbelşugarea, iar firele albe şi roşii ale găitanului însemnau faţa albă ca un crin şi rumenă ca o roză.

Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

Copiilor li se lega o monedă de argint la mână cu un fir răsucit de lână sau de bumbac alb şi roşu ca să fie feriţi de boală, pe care aceştia îl legau după 12 zile în pom ca să fie pomul roditor. Vitelor li se agăţa fir roşu cu alb ca să fie sănătoase şi la fel, bune de rod, potrivit cercetătorilor de la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

O altă variantă de mărţişor autentic presupune ca şnurul bicolor să fie decorat la capete cu câte un ciucur: unul alb, sub forma unei reprezentări antropomorfe masculine, şi unul roşu, sub forma unei siluete feminine. Unirea masculinului, prin intermediul şnurului, cu femininul reprezintă în context reconcilierea principiilor contrare la nivel teluric şi cosmic, după cum afirma cercetătoarea Sabina Ispas.

În unele sate din Moldova şnurul era confecţionat doar din lână roşie sau neagră, amintind de amuleta folosită împotriva deochiului, destul de răspândită în trecut.

În alte localităţi, mărţişorul era tricolor, în două variante cromatice – roşu, alb şi verde sau roşu, alb şi negru, aşa cum reiese din informaţiile oferite de localnici din satul Hagi-Curda, o localitate cu populaţie preponderent românească, aflată în prezent în Ucraina. Şi moldovenii stabiliţi în nordul Caucazului la mijlocul secolului al XIX-lea au păstrat varianta mărţişorului tricolor, cu firul negru.

Conform studiilor etnologice, mărţişorul este strâns legat de tradiţiile Anului Nou, sărbătorit în trecut în luna martie, ca formă primitivă de celebrare a Anului Agrar, corelat cu ciclurile vegetative şi astronomice.

Preluat de lumea urbană şi devenit modă, firul de bumbac, uneori fir de argint sau de aur, este purtat drept colier şi podoabă, ţinut la piept, primit ca suvenir şi, mai nou, drept cadou.

În prezent, mărţişorul este oferit şi virtual, pe platformele de socializare, prin imagini sau animaţii haioase.

Legende legate de Mărţişor

O poveste legată de Mărţişor spune că Soarele a coborât pe Pământ în chip de fată frumoasă, pe care un zmeu a furat-o şi a închis-o în palatul său, astfel că lumea întreagă a căzut în mâhnire. Văzând ce se întâmplă fără Soare, un tânăr curajos a învins zmeul în luptă şi a eliberat fata, care s-a urcat înapoi pe Cer în chip de Soare. A venit primăvara, oamenii şi-au recăpătat veselia, însă nimeni nu şi-a amintit de tânărul luptător care zăcea în palatul zmeului, după luptele grele ce le dusese. Sângele cald al tânărului s-a scurs pe zăpadă, până când el a rămas fără suflare, iar în locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei – vestitori ai primăverii.

La români, mărţişorul, ca obiect simbolic, este corelat şi cu Dochia, personaj mitologic, a cărei zi era sărbătorită la 1 martie. Cercetătorul Ion Ghinoiu spune despre şnurul de mărţişor că este o funie a timpului, de 365 sau 366 de zile, toarsă de însăşi legendara Dochie, în timp ce urca cu oile la munte. Asemănător ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia toarce firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic.

Cercetările arheologice efectuate pe teritoriul României au scos la iveală amulete asemănătoare cu mărţişorul, datând din urmă cu aproximativ 8.000 de ani. Amuletele reprezintă nişte pietricele perforate şi purtate la gât sub formă de coliere. Pietricele amuletelor erau vopsite în alb şi roşu, aranjate alternativ.

Se presupune că albul şi roşul au fost preferate, întrucât, în acele timpuri, venirea primăverii era întâmpinată cu ritualuri ce constau în sacrificii umane sau animale, cu scopul de a îmbuna zeii. Astfel, în ritual, roşul sângelui era asociat cu viaţa, fertilitatea, adoraţia şi sacrificiul, iar albul era legat de puritatea zăpezii, a gheţii şi a norilor. Astfel, albul şi roşul, puse laolaltă, ar semnifica dorinţa despărţirii de iarnă.

Sărbătoarea Mărţişorului se mai întâlneşte la aromâni, la bulgari, care o numesc Marteniţa, dar şi în Macedonia şi Albania.

Citeste mai mult

Administrație

Regenerare urbană în Piața Traian din Timișoara. Când începe execuția lucrărilor

Publicat

pe

Primarul Dominic Fritz a semnat digital, chiar în Piața Traian, contractul pentru execuția lucrărilor de regenerare urbană a zonei. Investiția municipalității va contribui la revitalizarea cartierului Fabric și transformarea acestuia în al doilea centru al Timișoarei. Lucrările efective vor începe în cursul lunii martie, iar Primăria Timișoara va organiza o întâlnire cu comunitatea locală pentru a prezenta etapele șantierului.

„După mai multe contestații, avem în sfârșit contract semnat și ne putem apuca de șantier. Regenerarea zonei Traian e un proiect foarte așteptat de timișoreni. Este cel mai ambițios proiect de regenerare urbană al Timișoarei. Intervenim pe o suprafață de 6 hectare de spațiu public: străzi, piețe, unde păstrăm identitatea istorică a zonei, dar o aducem prin calitatea intervențiilor în secolul XXI. Sunt încrezător că la finalul proiectului, Timișoara va avea în zona Traian un al doilea centru al orașului, cu spațiu public de calitate, viu și modern, care pune în valoare frumusețea istorică a cartierului”, spune primarul Dominic Fritz.

Lucrările se vor desfășura etapizat, pentru a minimiza impactul asupra locuitorilor și afacerilor din cartier, și vizează reabilitarea unui spațiu public de aproximativ 60.000 mp. Proiectul municipalității include refacerea străzilor degradate, înlocuirea liniilor de tramvai și a rețelelor edilitare vechi, dar și extinderea suprafețelor verzi prin plantarea a 355 de arbori noi.

Lucrările de regenerare urbană se vor desfășura pe următoarele artere: Bulevardul 3 August 1919 (parțial), Strada Ion Luca Caragiale, Strada Dr. Gheorghe Marinescu, Episcop Joseph Lonovici, Strada Rabin Dr. Ernest Neumann (fostă Str. Episcop Joseph Nischbach), Strada Dacilor, Strada Ștefan cel Mare (parțial), Strada Anton Pann, Strada Titel Petrescu, Strada Costache Negruzzi (parțial), Strada Petre Ispirescu, Strada Ecaterina Teodoroiu (parțial), Strada Zăvoi și Strada Ion Mihalache.

Lucrările, estimate la 24 de luni, vor fi executate de asocierea PORR Construct SRL și Electroechipament Industrial SRL, iar valoarea contractului de execuție se ridică la 109,5 milioane lei (fără TVA). Valoarea totală a investiției este de 34 de milioane de euro, iar Primăria Timișoara a atras o finanțare europeană nerambursabilă în valoare de peste 14 milioane de euro prin Programul Regional Vest 2021-2027, Intervenția Regională 7.1.A – Revitalizare și Regenerare Urbană.

Al doilea centru istoric al Timișoarei, Piața Traian și 15 străzi adiacente, reabilitat complet

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite