Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Rectorul UVT: „Repartizarea locurilor bugetate în învățământul superior trebuie să urmeze nevoile studenților, nu ale clientelei politice!“

Publicat

acum 8 ani

pe

Scăderea numărului de locuri bugetate alocate UVT l-a revoltat pe rectorul universității care a transmis, public, un mesaj prin care își manifestă revolta față de această decizie.

Redăm integral mesajul rectorului UVT:

„Universitatea de Vest din Timișoara, cu o prezență constantă în toate rankingurile și clasamentele internaționale importante (QS Ranking, Times Higher Education Ranking, Shanghai, etc.) și-a consolidat în ultimii ani locul și rolul în peisajul academic românesc.  În anii precedenți, solicitările tinerilor absolvenți de liceu pentru a urma studiile universitare în instituția noastră au fost semnificative raportat la numărul de absolvenți de bacalaureat. Numărul studenților înmatriculați cu taxă la UVT este foarte mare, în raport cu locurile bugetate alocate anual, ceea ce arată nivelul de seriozitate, atractivitate și performanță al UVT.

Am luat la cunoștință, cu neplăcută surprindere, că numărul de locuri bugetate alocate Universității de Vest din Timișoara este mai mic decât cel din anul universitar anterior (cu 10 locuri la ciclul de licență, cu 32 locuri la ciclul de master și cu 3 locuri la ciclul de doctorat). Asistăm, astfel, pentru prima dată după intrarea în vigoare a LEN 1/2011, la o schimbare importantă privind modul de alocare a locurilor bugetate. Atunci, schimbările au survenit ca urmare a clasificării universităților, iar UVT a suferit pierderi masive atât din perspectiva finanțării, cât și din perspectiva locurilor bugetate alocate (în special la doctorat). Am considerat nedreaptă acea clasificare care a marginalizat UVT. De atunci, am făcut eforturi mari să arătăm, deși cu resurse puține, că suntem una dintre universitățile prestigioase ale României și atât rankingurile internaționale, cât și metarankingul național din ultimii ani au arătat acest lucru.

Acum, ne este adusă la cunoștință o nouă distribuție și prima întrebare pe care ne-o punem este aceea dacă nu era util ca acest lucru să se întâmple după preconizatul proces de clasificare a universităților din România, proces asumat de MEN inclusiv printr-un proiect realizat împreună cu Banca Mondială. O analiză realistă a sistemului, coroborată cu strategiile naționale asumate și cu acordurile cu Comisia Europeană, urmată de un proces transparent de consultare ar fi fost un instrument mult mai credibil pentru operaționalizarea unei strategii de care sistemul are mare nevoie, căci, într-adevăr, situația actuală corespunde mai degrabă unor situații conjuncturale în care plusurile de locuri bugetate la unele universități au fost consecința unor decizii subiective.

Această împărțire avantajează anumite universități și, evident, dezavantajează pe altele. UVT este beneficiara unei reduceri mai mici (dar a doua după cea din anul 2011) iar alte universități iau act de prima astfel de experiență. S-au stabilit domenii prioritare: IT, inginerie, agricultură, medicină… de acord, dar există o analiză clară, fundamentată statistic a angajabilității absolvenților în domeniile de studiu absolvite? Există o strategie de corelare cu piața muncii? Și multe alte elemente ce trebuie luate în calcul. O metodologie este un instrument de lucru prin care implementezi o strategie (care din păcate nu există). Finanțăm în continuare universități care beneficiază de ani buni de clemență atât din punct de vedere financiar, cât și din punct de vedere al asigurării calității. Există vreun motiv obiectiv pentru ca numărul de locuri bugetate alocate acestor universități să crească?

Un procent important din locurile bugetate a fost alocat istoric, ca procent din alocația pe anul universitar anterior. În metodologie nu s-a impus nicio condiție ca aceste locuri să fie distribuite proporțional cu cele alocate în anul anterior dând astfel posibilitatea ca anumite universități să  distribuie aceste locuri pentru dezvoltări pe orizontală (a se vedea dezvoltarea de domenii non-tehnice – comunicare, management – la universitățile tehnice, etc.). Este România în situația de a-și canibaliza educația superioară? Poate că ar fi mai util și mai eficient – din toate punctele de vedere, ca niciun oraș să nu aibă mai mult de o universitate de stat, utilizând astfel în mod eficient toate resursele. Am deschis de foarte multe ori acest subiect din perspectiva constituirii Universității Metropolitane Timișoara și cred că doar interese mărunte ce țin de păstrarea unor mici privilegii țin pe loc un astfel de proiect.

Cum putem justifica următoarea contradicție: facem eforturi de a eficientiza învățământul școlar preuniversitar (obligatoriu) prin desființarea de școli și asigurarea transportului elevilor în școli comunale, dar nu ne gândim să eficientizăm învățământul superior (care nu este obligatoriu) și păstrăm universități neperformante,  în condițiile în care potențialii studenți cu nevoi sociale pot avea toate condițiile în universități regionale, prin relocarea resurselor și asigurarea pentru aceștia a cazării, a mesei și a unei burse?

Sunt universități care au primit locuri în plus pentru școli doctorale unde gradul de abandon este de peste 75%. În lipsa unei analize exacte, nu e vorba de o irosire substanțială de resurse? La UVT abandonul la studiile de doctorat este de 32%.

Studii recente publicate de către Comisia Europeană menționează că până în anii 2025 aproximativ 50% din locurile de muncă vor necesita calificări de nivel ridicat. În paralel, tot aceste studii, dar și altele, arată că peste 65% dintre tinerii care încep acum școala primară își vor desfășura activitatea profesională în ocupații și meserii care încă nu există.

Pe de altă parte, în plan național România se confruntă cu o serie de realități cărora trebuie să le răspundă cu celeritate. Printre acestea menționăm: lipsa de forță de muncă superior calificată pentru o serie de domenii cum ar fi industria IT, industria automotive, industria construcțiilor; migrația specialiștilor români din domenii precum cel al medicinei sau cercetării; vulnerabilizarea până la nivelul crizei a sistemului de învățământ preuniversitare prin lipsa cadrelor didactice specializate, etc. Cum ar trebui să acționeze România, prin structurile sale guvernamentale, pentru a face față acestor tendințe?

Vom sugera câteva abordări în rândurile de mai jos.

Alocarea de locuri suplimentare, bugetate, către domeniile IT s-a făcut și până acum. Dar care este relevanța acestei suplimentări atâta vreme cât capacitatea de școlarizare la aceste domenii este ocupată în integralitate? S-a urmărit ce se întâmplă cu aceste locuri suplimentare? Dacă ele se regăsesc la domeniile unde au fost distribuite sau au migrat către alte domenii de inginerie (neatractive pe piața muncii, dar susținute artificial tocmai prin alocarea de locuri de la buget) sau chiar către alte domenii non-tehnice înființate în universități cu profil tehnic sau universități comprehensive, dar în care activează și domenii inginerești, medicale sau agronomice? Este necesară suplimentarea locurilor bugetate în domeniul medicină în condițiile în care de ani buni capacitatea de școlarizare este ocupată 100%?

În învățământul preuniversitar există componente ale acestuia extrem de vulnerabile: discipline pentru care asigurarea cu cadre didactice cu studii superioare este catastrofală (fizică, chimie), unde orele se suplinesc fie de persoane fără studii de specialitate, fie de cadre didactice pensionate (cu vârste inclusiv peste 75 de ani); un corp profesional selectat în ultimii 10-15 ani dintre absolvenții cei mai puțini performanți (a se vedea rezultatele la examenele de titularizare și rezultatele din timpul studiilor); un proces educațional care îndepărtează elevii de școală. Răspunsul simplu, prin alocarea unui număr insignifiant de locuri bugetate în plus, este total neadecvat. Unde este masteratul didactic? Unde sunt măsurile compensatorii pentru recredibilizarea meseriei de dascăl?

În concluzie, considerăm ca fiind extrem de utilă reașezarea pe baze solide, principiale, obiective a repartizării locurilor bugetate, dar acest lucru să fie rezultatul unui proces transparent și care să fie fundamentat în special din perspectiva performanței academice.“

Rectorul Universității de Vest din Timișoara
Prof. univ. dr. Marilen Gabriel PIRTEA

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cultură

Classic meets Teodora Brody. Concert de jazz simfonic în Grădina Filarmonicii „Banatul“

Publicat

acum 11 ore

pe

6 mai 2026

de

Filarmonica Banatul Timișoara continuă în 2026 seria de concerte crossover inițiată anul trecut, un demers artistic ce propune un dialog între muzica clasică și jazz, muzică contemporană sau alte expresii sonore ale prezentului. Concepută ca o invitație la descoperire și conexiune, această serie, desfășurată în Grădina Fila, aduce împreună artiști remarcabili și proiecte muzicale ce traversează granițele genurilor, propunând publicului experiențe autentice și actuale.

După succesul ediției inaugurale, care i-a avut ca invitați pe Mihail și The Mono Jacks, seria din acest an va fi deschisă de Teodora Brody, care va cânta alături de ansamblul Violoncellissimo și Amphitrio, în 24 mai, de la ora 21:00, în Grădina de Vară a Filarmonicii Banatul Timișoara.

O voce unică a jazz-ului contemporan, Teodora Brody se bucură de o carieră internațională impresionantă, definită de colaborări precum cele cu Stanley Jordan, Theodosii Spassov, Lars Danielsson, Les Paul, Curtis Fuller, Eric Legnini, Philippe Duchemin, Guido Manusardi, Benny Rietveld, Daniele di Bonaventura, Ion Baciu și Al Copley. Prezența sa scenică a fost constant remarcată pe marile scene ale lumii, de la festivaluri europene prestigioase precum Montreux, Lugano sau Marciac, până la instituții emblematice din Statele Unite – Carnegie Hall, Kennedy Center, US Library of Congress sau Corcoran Gallery of Art – și cluburi legendare precum Iridium New York sau Blues Alley din Washington D.C.

Cel mai recent proiect al său, albumul Rhapsody, realizat alături de London Symphony Orchestra, propune o viziune artistică profund originală: o relectură a identității românești prin limbajul jazzului și al orchestrării clasice. Inspirat de universul lui George Enescu, proiectul aduce pentru prima dată versiuni vocale ale Rapsodiilor Române, într-o abordare liberă, în care improvizația devine respirație artistică. Distins cu Premiul „Proiectul Anului” la Gala MUSICRIT, Rhapsody confirmă o direcție creativă în care tradiția și inovația se întâlnesc într-un discurs sonor viu și emoționant.

Concertul din 24 mai prilejuiește și întâlnirea cu Violoncellissimo, unul dintre cele mai iubite și admirate proiecte camerale românești din ultimele două decenii. Născut din viziunea și pasiunea maestrului Marin Cazacu, ansamblul reunește generații de violonceliști și propune un repertoriu vibrant, accesibil și spectaculos. De-a lungul timpului, Violoncellissimo a oferit momente memorabile în cadrul unor evenimente majore, de la aniversarea lui Constantin Brâncuși la proiecte UNESCO, iar concertul cu 60 de violoncele de la Ateneul Român a rămas un reper descris drept „un spectacol demn de Cartea Recordurilor”.

În completarea acestei direcții artistice se află Amphitrio, un proiect de jazz contemporan care explorează cu finețe intersecțiile stilistice ale prezentului. Format din Andrei Petrache (pian), Mike Alex (bas) și Philip Goron (percuție), trio-ul propune un univers sonor în care jazzul nord-european se întâlnește cu influențe balcanice, texturi electronice și accente rock, într-un discurs bazat pe improvizație și coerență estetică. Activ din 2020, Amphitrio a lansat trei albume – dintre care Timelines marchează o deschidere către zona electro-groove – și a fost prezent pe scenele unor festivaluri importante precum Jazz in the Park, JazzX sau Sepsi Jazz & Blues Festival. În 2025, formația a fost recompensată cu Premiul pentru Muzică la Gala Radio România Cultural și Premiul de Excelență UCIMR, fiind invitată totodată la Jazzahead Bremen.

Următoarele evenimente din seria Clasic meets îi aduc pe scena din Grădina Fila pe remarcabilii artiști: pianista Leyah (în data de 3 iulie) și, din nou, pe Mihail (în data de 12 septembrie 2026), un artist atât de bine primit de către publicul timișorean.

Toate concertele încep la ora 21:00, iar accesul în grădină este permis începând cu ora 20:00, oferind publicului ocazia de a petrece timp într-o atmosferă relaxată, alături de prieteni, înainte de începerea concertului.

Prin această serie, Filarmonica Banatul Timișoara își reafirmă rolul de spațiu viu al întâlnirii dintre tradiție și contemporaneitate, oferind publicului experiențe ce creează legături autentice între oameni și muzică.

Biletele sunt disponibile online și la casieria Filarmonicii, cu excepția evenimentelor incluse în programul „Timișoara pentru Tineri”, care sunt cu intrare gratuită.

Organizator: Filarmonica Banatul Timișoara

Program finanțat din bugetul local al Municipiului Timișoara

0
Citeste mai mult

Locale

Regulament nou pentru traficul greu, la Timișoara

Publicat

acum 17 ore

pe

6 mai 2026

de

Primăria Municipiului Timișoara introduce, de la 1 august, noile reguli prin care traficul greu este restricționat în interiorul orașului, în funcție de categoriile de drum, pentru a reduce zgomotul, poluarea aerului, degradarea rețelei stradale și pentru a crește siguranța cetățenilor. Regulamentul se va aplica pe toate străzile din Timișoara, iar vehiculele cu tonaj mai mare decât cel aprobat pentru categoria de drum vor fi obligate să plătească o taxă pentru acces.

Măsurile au fost aprobate de Consiliul Local în urma unui proces extins de consultare cu mediul privat, precum și în urma unei dezbateri publice pe acest subiect. Harta cu restricțiile de tonaj este disponibilă pe platforma GIS a Municipiului Timișoara: https://harta.primariatm.ro/

„Primim des mesaje de la cetățeni care locuiesc în zone unde, din păcate, circulă zilnic vehicule cu tonaj ridicat. Acolo vedem cel mai bine efectele – zgomot, discomfort și în unele cazuri chiar degradarea clădirii. Soluția am stabilit-o după un dialog extins cu mediul economic. Avem acum un regulament care protejează timișorenii, protejează străzile și ține cont, totodată, de nevoile celor care activează în industriile de transport”, spune viceprimarul Paula Romocean.

Pentru a proteja zonele rezidențiale și a spori siguranța rutieră, traficul greu va fi dirijat către zonele industriale, precum și până la stațiile de carburanți unde vor putea fi plătite taxele de tonaj. Astfel, strict artele care permit accesul la aceste zone nu vor avea restricții. În prezent, Primăria Timișoara restricționează accesul vehiculelor în funcție de tonaj pe o parte din străzile orașului. Vehiculele care au nevoie de acces pe aceste străzi pot obține o autorizație, contra cost, în funcție de tonaj și tipul de drum. Taxa poate fi achitată online cu cardul sau prin transfer bancar, iar prin noile modificări va putea fi plătită și în stațiile de carburanți partenere și prin aplicații partenere.

Noul regulament clarifică regimul de restricții pentru toate străzile din Timișoara, inclusiv pentru cele apărute în urma dezvoltării urbane. Datorită extinderii restricțiilor, tarifele vor fi ajustate astfel încât vehiculele mai ușoare să plătească mai puțin cu 50% decât în prezent, vehiculele mai grele să plătească cu 30% mai puțin, iar doar tarifele pentru vehicule mai grele de 41 de tone să fie majorate. Totodată, municipalitatea elimină gratuitatea pentru accesul pe timp de noapte (intervalul 22:00–06:00) și introduce un tarif de 50% din taxa aplicată pe timp de zi, cu scopul de a reduce zgomotul resimțit de locuitori.

În urma dezbaterii publice, regulamentul a fost completat cu o clarificare prin care vehiculele autorizate la tarif de zi pot să își finalizeze transportul în intervalul 22:00–23:59, iar dacă transportul continuă după miezul nopții, acestea sunt obligate să achite ambele tarife. Totodată, municipalitatea a stabilit ca operatorii de transport să beneficieze de o perioadă de 3 luni până la intrarea în vigoare a noilor reguli.

Proiectul de hotărâre privind noul regulament a fost votat în ultima ședintă de Consiliu Local și este disponibil la următorul link: https://www.primariatm.ro/proiecte-hcl/191bde05-29d1-4927-a546-9a3847b7474e

0
Citeste mai mult

Locale

ATENȚIE! Restricții de trafic pe mai multe străzi din Timișoara, pentru evenimentul Timotion

Publicat

acum 2 zile

pe

5 mai 2026

de

Comisia de circulație din cadrul Primăriei Municipiului Timișoara a avizat închiderea temporară a circulației rutiere duminică, 10 mai 2026, în mai multe zone ale orașului, pentru desfășurarea evenimentului sportiv „Timotion”.

În intervalul orar 07:30 – 13:00, traficul rutier va fi închis pe traseul cursei de ciclism de 15 km, pe traseul Bulevardul I.C. Brătianu, Strada 20 Decembrie, Bulevardul C.D. Loga, Bulevardul Regele Ferdinand, Bulevardul Vasile Pârvan, Bulevardul Corneliu Coposu, revenind pe Bulevardul Vasile Pârvan și Strada 20 Decembrie 1989, cu sosirea pe Bulevardul I.C. Brătianu.

Suplimentar, circulația pe Podul Mihai Viteazu va fi închisă între orele 07:45 și 08:45.

În același interval, vor fi închise și traseele curselor de 10,5 km (un tur) și 21 km (două tururi), pe traseul Bulevardul I.C. Brătianu, Strada 20 Decembrie 1989, Bulevardul C.D. Loga, Bulevardul Regele Ferdinand, Bulevardul Vasile Pârvan, Bulevardul Corneliu Coposu, Strada Pestalozzi, Parcul Regina Maria, Strada I.L. Caragiale, Piața Romanilor, Bulevardul 3 August 1919 (pe trotuar), traversează Parcul Regina Maria și malul stâng al Canalului Bega, Podul Eroilor (pe trotuar), malul drept al Canalului Bega, Parcul Justiției, Strada George Enescu, Bulevardul C.D. Loga și Strada 20 Decembrie 1989, cu sosirea pe Bulevardul I.C. Brătianu.

Tot între orele 07:30 – 13:00 va fi închis și traseul cursei de 5 km, care include Bulevardul I.C. Brătianu, Strada 20 Decembrie 1989, Bulevardul Vasile Pârvan, Bulevardul Corneliu Coposu, Parcul Regina Maria, malul stâng al Canalului Bega, Parcul Franz Joseph, Podul Mihai Viteazu și revenirea pe Strada 20 Decembrie 1989, până la Bulevardul I.C. Brătianu.

În intervalul 07:30 – 18:00, vor fi închise traseele curselor de 3 km alergare, 3 km biciclete, cursa „Micii Campioni” și cursa de 1 km. Traseul cursei de 3 km alergare pornește de pe Bulevardul I.C. Brătianu, continuă pe Strada 20 Decembrie 1989, Bulevardul C.D. Loga, Bulevardul Regele Ferdinand (o bandă delimitată), Splaiul Spiru Haret, malul drept al Canalului Bega, Strada George Enescu, străzile Academician Alexandru Borza și Gheorghe Andrașiu, revenind pe Bulevardul C.D. Loga și Strada 20 Decembrie 1989, cu sosirea pe Bulevardul I.C. Brătianu.

Traseul cursei de 3 km biciclete se desfășoară pe Bulevardul I.C. Brătianu, Strada 20 Decembrie 1989, Bulevardul C.D. Loga și Bulevardul Regele Ferdinand, cu revenire pe Strada 20 Decembrie 1989 și sosire pe Bulevardul I.C. Brătianu.

Cursa „Micii Campioni” va avea loc pe traseul Bulevardul I.C. Brătianu – Strada 20 Decembrie 1989 – Piața Iancu Huniade – Bulevardul I.C. Brătianu, iar cursa de 1 km se va desfășura pe Bulevardul I.C. Brătianu – Strada 20 Decembrie 1989 – Bulevardul I.C. Brătianu.

De asemenea, în data de 9 mai 2026, între orele 12:00 și 23:00, va fi închis arealul de pe Bulevardul I.C. Brătianu, zona de parcare și prima bandă de circulație pe sensul de mers către Bulevardul Michelangelo, pentru amenajarea zonei de start/finish și instalarea infrastructurii necesare evenimentului, inclusiv scenă, corturi și materiale specifice.

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite