Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Rectorul UVT: „Repartizarea locurilor bugetate în învățământul superior trebuie să urmeze nevoile studenților, nu ale clientelei politice!“

Publicat

pe

Scăderea numărului de locuri bugetate alocate UVT l-a revoltat pe rectorul universității care a transmis, public, un mesaj prin care își manifestă revolta față de această decizie.

Redăm integral mesajul rectorului UVT:

„Universitatea de Vest din Timișoara, cu o prezență constantă în toate rankingurile și clasamentele internaționale importante (QS Ranking, Times Higher Education Ranking, Shanghai, etc.) și-a consolidat în ultimii ani locul și rolul în peisajul academic românesc.  În anii precedenți, solicitările tinerilor absolvenți de liceu pentru a urma studiile universitare în instituția noastră au fost semnificative raportat la numărul de absolvenți de bacalaureat. Numărul studenților înmatriculați cu taxă la UVT este foarte mare, în raport cu locurile bugetate alocate anual, ceea ce arată nivelul de seriozitate, atractivitate și performanță al UVT.

Am luat la cunoștință, cu neplăcută surprindere, că numărul de locuri bugetate alocate Universității de Vest din Timișoara este mai mic decât cel din anul universitar anterior (cu 10 locuri la ciclul de licență, cu 32 locuri la ciclul de master și cu 3 locuri la ciclul de doctorat). Asistăm, astfel, pentru prima dată după intrarea în vigoare a LEN 1/2011, la o schimbare importantă privind modul de alocare a locurilor bugetate. Atunci, schimbările au survenit ca urmare a clasificării universităților, iar UVT a suferit pierderi masive atât din perspectiva finanțării, cât și din perspectiva locurilor bugetate alocate (în special la doctorat). Am considerat nedreaptă acea clasificare care a marginalizat UVT. De atunci, am făcut eforturi mari să arătăm, deși cu resurse puține, că suntem una dintre universitățile prestigioase ale României și atât rankingurile internaționale, cât și metarankingul național din ultimii ani au arătat acest lucru.

Acum, ne este adusă la cunoștință o nouă distribuție și prima întrebare pe care ne-o punem este aceea dacă nu era util ca acest lucru să se întâmple după preconizatul proces de clasificare a universităților din România, proces asumat de MEN inclusiv printr-un proiect realizat împreună cu Banca Mondială. O analiză realistă a sistemului, coroborată cu strategiile naționale asumate și cu acordurile cu Comisia Europeană, urmată de un proces transparent de consultare ar fi fost un instrument mult mai credibil pentru operaționalizarea unei strategii de care sistemul are mare nevoie, căci, într-adevăr, situația actuală corespunde mai degrabă unor situații conjuncturale în care plusurile de locuri bugetate la unele universități au fost consecința unor decizii subiective.

Această împărțire avantajează anumite universități și, evident, dezavantajează pe altele. UVT este beneficiara unei reduceri mai mici (dar a doua după cea din anul 2011) iar alte universități iau act de prima astfel de experiență. S-au stabilit domenii prioritare: IT, inginerie, agricultură, medicină… de acord, dar există o analiză clară, fundamentată statistic a angajabilității absolvenților în domeniile de studiu absolvite? Există o strategie de corelare cu piața muncii? Și multe alte elemente ce trebuie luate în calcul. O metodologie este un instrument de lucru prin care implementezi o strategie (care din păcate nu există). Finanțăm în continuare universități care beneficiază de ani buni de clemență atât din punct de vedere financiar, cât și din punct de vedere al asigurării calității. Există vreun motiv obiectiv pentru ca numărul de locuri bugetate alocate acestor universități să crească?

Un procent important din locurile bugetate a fost alocat istoric, ca procent din alocația pe anul universitar anterior. În metodologie nu s-a impus nicio condiție ca aceste locuri să fie distribuite proporțional cu cele alocate în anul anterior dând astfel posibilitatea ca anumite universități să  distribuie aceste locuri pentru dezvoltări pe orizontală (a se vedea dezvoltarea de domenii non-tehnice – comunicare, management – la universitățile tehnice, etc.). Este România în situația de a-și canibaliza educația superioară? Poate că ar fi mai util și mai eficient – din toate punctele de vedere, ca niciun oraș să nu aibă mai mult de o universitate de stat, utilizând astfel în mod eficient toate resursele. Am deschis de foarte multe ori acest subiect din perspectiva constituirii Universității Metropolitane Timișoara și cred că doar interese mărunte ce țin de păstrarea unor mici privilegii țin pe loc un astfel de proiect.

Cum putem justifica următoarea contradicție: facem eforturi de a eficientiza învățământul școlar preuniversitar (obligatoriu) prin desființarea de școli și asigurarea transportului elevilor în școli comunale, dar nu ne gândim să eficientizăm învățământul superior (care nu este obligatoriu) și păstrăm universități neperformante,  în condițiile în care potențialii studenți cu nevoi sociale pot avea toate condițiile în universități regionale, prin relocarea resurselor și asigurarea pentru aceștia a cazării, a mesei și a unei burse?

Sunt universități care au primit locuri în plus pentru școli doctorale unde gradul de abandon este de peste 75%. În lipsa unei analize exacte, nu e vorba de o irosire substanțială de resurse? La UVT abandonul la studiile de doctorat este de 32%.

Studii recente publicate de către Comisia Europeană menționează că până în anii 2025 aproximativ 50% din locurile de muncă vor necesita calificări de nivel ridicat. În paralel, tot aceste studii, dar și altele, arată că peste 65% dintre tinerii care încep acum școala primară își vor desfășura activitatea profesională în ocupații și meserii care încă nu există.

Pe de altă parte, în plan național România se confruntă cu o serie de realități cărora trebuie să le răspundă cu celeritate. Printre acestea menționăm: lipsa de forță de muncă superior calificată pentru o serie de domenii cum ar fi industria IT, industria automotive, industria construcțiilor; migrația specialiștilor români din domenii precum cel al medicinei sau cercetării; vulnerabilizarea până la nivelul crizei a sistemului de învățământ preuniversitare prin lipsa cadrelor didactice specializate, etc. Cum ar trebui să acționeze România, prin structurile sale guvernamentale, pentru a face față acestor tendințe?

Vom sugera câteva abordări în rândurile de mai jos.

Alocarea de locuri suplimentare, bugetate, către domeniile IT s-a făcut și până acum. Dar care este relevanța acestei suplimentări atâta vreme cât capacitatea de școlarizare la aceste domenii este ocupată în integralitate? S-a urmărit ce se întâmplă cu aceste locuri suplimentare? Dacă ele se regăsesc la domeniile unde au fost distribuite sau au migrat către alte domenii de inginerie (neatractive pe piața muncii, dar susținute artificial tocmai prin alocarea de locuri de la buget) sau chiar către alte domenii non-tehnice înființate în universități cu profil tehnic sau universități comprehensive, dar în care activează și domenii inginerești, medicale sau agronomice? Este necesară suplimentarea locurilor bugetate în domeniul medicină în condițiile în care de ani buni capacitatea de școlarizare este ocupată 100%?

În învățământul preuniversitar există componente ale acestuia extrem de vulnerabile: discipline pentru care asigurarea cu cadre didactice cu studii superioare este catastrofală (fizică, chimie), unde orele se suplinesc fie de persoane fără studii de specialitate, fie de cadre didactice pensionate (cu vârste inclusiv peste 75 de ani); un corp profesional selectat în ultimii 10-15 ani dintre absolvenții cei mai puțini performanți (a se vedea rezultatele la examenele de titularizare și rezultatele din timpul studiilor); un proces educațional care îndepărtează elevii de școală. Răspunsul simplu, prin alocarea unui număr insignifiant de locuri bugetate în plus, este total neadecvat. Unde este masteratul didactic? Unde sunt măsurile compensatorii pentru recredibilizarea meseriei de dascăl?

În concluzie, considerăm ca fiind extrem de utilă reașezarea pe baze solide, principiale, obiective a repartizării locurilor bugetate, dar acest lucru să fie rezultatul unui proces transparent și care să fie fundamentat în special din perspectiva performanței academice.“

Rectorul Universității de Vest din Timișoara
Prof. univ. dr. Marilen Gabriel PIRTEA

Cultură

O nouă ediție a Festivalului Fanfarelor, la Timișoara

Publicat

pe

Duminică, 27 aprilie 2025, va avea loc Festivalul Fanfarelor, a 37-a ediție, care se va desfășura în cinci locații din Timișoara.

De la ora 16:00 a ultimei duminici de Prier, zece redutabile formații muzicale vor anima orașul în Piața Unirii, Strada E. Ungureanu, nr.1, Piața Victoriei – în fața Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara, Piața Victoriei – vis-a-vis de Catedrala Mitropolitană, intersecția străzilor Eugeniu de Savoya cu Vasile Alecsandri.

Cu un program divers, care abordează un repertoriu specific muzicii de fanfară, zeci de interpreți vor resuscita bucuria și spiritul de convivialitate al Banatului de altădată.

Vor participa în recital: Fanfara Blue Brass din Timișoara, Fanfara Bisericii Ortodoxe din Almaș, județul Arad, Fanfara Crișana Brass din Arad, Fanfara Societății Culturale „Doinitorii Carașului” din Mercina, sat Vărădia, județul Caraș-Severin, Fanfara Nadlačanka din Nădlac, județul Arad, Fanfara „Maranata” a Bisericii Penticostale din Ghiroda, Fanfara „Promenada” a Centrului Cultural Câmpia Turzii, Fanfara Banat Adventist Brass Band, județul Arad, Fanfara TM Harmony din Timișoara și Fanfara Petrești din judeșul Alba. Accesul publicului este liber.

Festivalul Fanfarelor este organizat de Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș, instituție de cultură din subordinea Consiliului Județean Timiș, coordonată de managerul Liliana Laichici.

Evenimentul este finanțat de Consiliul Județean Timiș.

Citeste mai mult

Internațional

Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, va primi Premiul Timișoara pentru Valori Europene

Publicat

pe

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, este laureata de anul acesta a Premiului Timișoara pentru Valori Europene, înființat de Municipiul Timișoara. Premiul îi va fi înmânat la Timișoara în cadrul unei ceremonii de gală, care va avea loc în data de 22 mai.

Premiul a fost atribuit de un juriu format din personalități de vârf ale corpului profesional românesc în diverse domenii. În desemnarea Excelenței Sale, juriul apreciază că prin leadership-ul său puternic și viziunea clară asupra unei Europe unite și reziliente, a demonstrat că politica poate fi un instrument de progres și speranță. Într-un moment de provocări majore pentru Europa, Roberta Metsola a avut un rol esențial în mobilizarea sprijinului european pentru Ucraina, promovând măsuri concrete de asistență umanitară și militară, dar și susținând integrarea europeană a Republicii Moldova și a Ucrainei. Juriul este impresionat de poziția fermă a Robertei Metsola de aliat de încredere al României în eforturile de aderare la spațiul Schengen, reafirmând constant că locul țării noastre este alături de celelalte state membre în această zonă de liberă circulație.

„Îi mulțumesc Președintei Parlamentului European că a acceptat premiul Timișoarei. Acest premiu e o recunoaștere a poziției ei ferme de apărătoare și promotoare a valorilor europene. Roberta Metsola a fost în prima linie a celor care au mobilizat sprijinul european atunci când Rusia a invadat Ucraina. S-a bătut pentru dreptul României de a fi în Schengen. Face parte din tânăra generație de politicieni europeni care crede în construcția europeană și în valorile care o definesc, și care zi de zi reclădește încrederea oamenilor în democrație și în instituții. O așteptăm la Timișoara, pentru a celebra împreună Europa”, a spus primarul Dominic Fritz, inițiatorul premiului și membru în juriu.

Juriul a fost unanim în alegerea Președintei Roberta Metsola: „O respect mult și pentru că este un președinte al Parlamentului European pragmatic, echilibrat și un campion al consensului” (ambasadoarea Simona Miculescu), „Roberta Metsola, un spirit veșnic tânăr în politica europeană. Remarcabile toate inițiativele în domeniul anticorupției și curajul de care a dat dovadă în orice împrejurare, integritatea și fermitatea” (judecătoarea Iulia Motoc), „O apreciez pe Roberta Metsola pentru curajul de a apăra o Uniune Europeană construită pe compromisuri, păstrându-și în același timp convingerile puternice. Este o inspirație” (dirijorul Cristian Măcelaru), „Acordarea Timișoara Award for European Values dnei Roberta Metsola se încarcă

în aceste zile cu o semnificație aparte. Premiul nostru este un semn de solidaritate, implicare și speranță că aceste valori vor învinge” (scriitoarea Adriana Babeți), „Roberta Metsola este cu doar două luni mai mare decât mine: 46 de ani. Dar ea a atins obiective pentru care altora le-ar trebui de două ori mai mulți ani” (regizoarea Anca Miruna Lăzărescu).

Premiului Timișoara pentru Valori Europene a fost înființat de către Municipiul Timișoara pentru a onora personalități recunoscute pe plan internațional care, cu determinare, curaj și creativitate, promovează sau apără valorile europene în interiorul și în afara Uniunii Europene. Prima laureată a premiului a fost Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, prezentă la Timișoara anul trecut, pentru înmânarea premiului.

Membrii juriului sunt: Iulia Motoc (Haga), judecător al Curții Penale Internaționale; Cristian Măcelaru (Koeln), director muzical al Orchestrei Naționale a Franței; Simona Miculescu (Paris), ambasador, preşedinte al Conferinței generale a UNESCO; Anca Miruna Lăzărescu (Muenchen), regizoare și scenaristă; Adriana Babeți (Timișoara), scriitoare și critic literar; și Dominic Fritz, Primarul Timișoarei.

Evenimentul este organizat de Municipiul Timișoara prin Visit Timișoara, asociația de promovare a orașului, iar sponsor principal este compania PROFI.

Declarații ale membrilor juriului Premiului Timișoara pentru Valori Europene:

Simona Miculescu: „ Mă bucur că o vom onora pe Roberta Metsola, care are mai multe recorduri la activ – este cea mai tânără președinte al Parlamentului European, prima malteză și doar a treia femeie care ocupă această funcție. Domnia sa are la activ și recorduri de popularitate, pentru că farmecul și eficiența sa formidabilă lucrează deopotrivă asupra alegătorilor și a aleșilor: în 2024, la alegerile europene din Malta, a doborât recordul de voturi înregistrat vreodată, apoi, în Parlamentul European, a fost realeasă cu 95% din voturile exprimate. O respect mult și pentru că este un președinte al Parlamentului European pragmatic, echilibrat și un campion al consensului. Aștept cu plăcere să o celebrăm la Timișoara!”.

Iulia Motoc: „Roberta Metsola, un spirit veșnic tânăr în politica europeană. Remarcabile toate inițiativele în domeniul anticorupției și curajul de care a dat dovadă în orice împrejurare, integritatea și fermitatea cu care a impus importantul principiul al transparenței în Parlamentul European. Admirabile toate inițiativele ei în favoarea Moldovei, pe care o consideră o parte din familia europeană, Moldova așteptată cu brațele deschise în Uniunea Europeană”.

Cristian Măcelaru: „Cu o forță neclintită în promovarea drepturilor egale și a unei Europe mai incluzive și mai puternice, Roberta Metsola este alegerea perfectă pentru a primi Premiul Timișoara pentru Valori Europene. Eforturile ei constante de a lupta împotriva bigotismului și corupției, sprijinind în același timp agenda pro-europeană – nu ca un instrument de dominație, ci ca un catalizator al păcii pe un continent ale cărui identități culturale profunde formează o tapiserie bogată de viziuni diverse – reprezintă un exemplu remarcabil de urmat. O apreciez pe Roberta Metsola pentru curajul de a apăra o Uniune Europeană construită pe compromisuri, păstrându-și în același timp convingerile puternice. Este o inspirație să îi vedem devotamentul față de cauza noastră comună și iubirea pentru continentul pe care îl împărțim”.

Adriana Babeți: „Acordarea Timișoara Award for European Values doamnei Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, se încarcă în aceste zile cu o semnificație aparte. Premiul atestă atașamentul Timișoarei și al României pentru proiectul european, participarea efectivă la edificarea acestuia și la promovarea valorilor pe care el se construiește. Premiul nostru este un semn de solidaritate, implicare și speranță că aceste valori vor învinge”.

Anca Miruna Lăzărescu: „Roberta Metsola este cu doar două luni mai mare decât mine: 46 de ani – o vârstă minunată. Dar ea a atins obiective pentru care altora le-ar trebui de două ori mai mulți ani. Este cea mai tânără președintă a Parlamentului European, mamă a patru fii și luptă cu pasiune pentru valorile europene. Cuvintele ei – „Europa va supraviețui doar dacă încetăm să o considerăm un lucru de la sine înțeles” – m-au inspirat, alături de mulți alții, să nu luăm niciodată de-a gata realizările democratice din Europa. Niciodată!”

Citeste mai mult

Internațional

Papa Francisc a murit în a doua zi de Paști. În martie a împlinit 12 ani de pontificat

Publicat

pe

Papa Francisc a murit luni, în a doua zi de Paşte, la vârsta de 88 de ani, în timp ce se afla în convalescență după o pneumonie severă.

„Dragi fraţi şi surori, trebuie să anunţ cu profundă tristeţe moartea Sfântului nostru Părinte Francisc. În această dimineaţă, la ora (locală) 7.55, (8.55, ora României), Papa Francisc a revenit la Casa Tatălui. Întreaga sa viaţă a fost dedicată slujirii Domnului şi bisericii Sale. El ne-a învăţat să trăim valorile Evangheliei cu fidelitate, curaj şi dragoste universală, mai ales în favoarea celor mai săraci şi mai marginalizaţi. Cu o imensă recunoştinţă pentru exemplul său de adevărat ucenic al Domnului Isus, încredinţăm sufletul Papei Francisc iubirii infinite de milă a Dumnezeului Unic şi Treinic”, a anunţă cardinalul Kevin Farrell.

Vestea morţii Suveranului Pontif a fost confirmată de Vatican.

Cauza decesului nu este precizată, însă Papa se afla în convalescenţă, la Vatican, de la 23 martie, în urma unei spitalizări îndelungate la Spitalul Gemelli, la Roma, unde a fost internat la 14 februarie cu pneumonie.

Duminică, de Paşti, Papa a apărut la balconul Bazilicii Sf. Petru, la binecuvântarea „Urbi et Orbi”.

Papa, născut la 17 decembrie 1936, a fost ales la 13 martie 2013 în urma demisie lui Benedict al XVI-lea.

UPDATE:

Congregaţia Cardinalilor a decis marţi că funeraliile Papei vor avea loc sâmbătă, la ora 10.00 (11.00, ora României), la Bazilica Sfântul Petru.

Potrivit unui scurt comunicat, liturghia funerară din Piaţa Sfântul Petru va fi prezidată de cardinalul Giovanni Battista Re, decanul Colegiului Cardinalilor. Procesiunea va începe la ora locală 9.00 (10.00, ora României), permiţând credincioşilor să aducă un ultim omagiu primului papă latino-american.

Bazilica Santa Maria Maggiore din Roma va fi locul unde va fi înmormântat papa, aşa cum el însuşi a cerut, fiind o premieră, după 300 de ani, când un papă este înmormântat în afara Vaticanului.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite