Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Rectorul UVT: „Repartizarea locurilor bugetate în învățământul superior trebuie să urmeze nevoile studenților, nu ale clientelei politice!“

Publicat

acum 8 ani

pe

Scăderea numărului de locuri bugetate alocate UVT l-a revoltat pe rectorul universității care a transmis, public, un mesaj prin care își manifestă revolta față de această decizie.

Redăm integral mesajul rectorului UVT:

„Universitatea de Vest din Timișoara, cu o prezență constantă în toate rankingurile și clasamentele internaționale importante (QS Ranking, Times Higher Education Ranking, Shanghai, etc.) și-a consolidat în ultimii ani locul și rolul în peisajul academic românesc.  În anii precedenți, solicitările tinerilor absolvenți de liceu pentru a urma studiile universitare în instituția noastră au fost semnificative raportat la numărul de absolvenți de bacalaureat. Numărul studenților înmatriculați cu taxă la UVT este foarte mare, în raport cu locurile bugetate alocate anual, ceea ce arată nivelul de seriozitate, atractivitate și performanță al UVT.

Am luat la cunoștință, cu neplăcută surprindere, că numărul de locuri bugetate alocate Universității de Vest din Timișoara este mai mic decât cel din anul universitar anterior (cu 10 locuri la ciclul de licență, cu 32 locuri la ciclul de master și cu 3 locuri la ciclul de doctorat). Asistăm, astfel, pentru prima dată după intrarea în vigoare a LEN 1/2011, la o schimbare importantă privind modul de alocare a locurilor bugetate. Atunci, schimbările au survenit ca urmare a clasificării universităților, iar UVT a suferit pierderi masive atât din perspectiva finanțării, cât și din perspectiva locurilor bugetate alocate (în special la doctorat). Am considerat nedreaptă acea clasificare care a marginalizat UVT. De atunci, am făcut eforturi mari să arătăm, deși cu resurse puține, că suntem una dintre universitățile prestigioase ale României și atât rankingurile internaționale, cât și metarankingul național din ultimii ani au arătat acest lucru.

Acum, ne este adusă la cunoștință o nouă distribuție și prima întrebare pe care ne-o punem este aceea dacă nu era util ca acest lucru să se întâmple după preconizatul proces de clasificare a universităților din România, proces asumat de MEN inclusiv printr-un proiect realizat împreună cu Banca Mondială. O analiză realistă a sistemului, coroborată cu strategiile naționale asumate și cu acordurile cu Comisia Europeană, urmată de un proces transparent de consultare ar fi fost un instrument mult mai credibil pentru operaționalizarea unei strategii de care sistemul are mare nevoie, căci, într-adevăr, situația actuală corespunde mai degrabă unor situații conjuncturale în care plusurile de locuri bugetate la unele universități au fost consecința unor decizii subiective.

Această împărțire avantajează anumite universități și, evident, dezavantajează pe altele. UVT este beneficiara unei reduceri mai mici (dar a doua după cea din anul 2011) iar alte universități iau act de prima astfel de experiență. S-au stabilit domenii prioritare: IT, inginerie, agricultură, medicină… de acord, dar există o analiză clară, fundamentată statistic a angajabilității absolvenților în domeniile de studiu absolvite? Există o strategie de corelare cu piața muncii? Și multe alte elemente ce trebuie luate în calcul. O metodologie este un instrument de lucru prin care implementezi o strategie (care din păcate nu există). Finanțăm în continuare universități care beneficiază de ani buni de clemență atât din punct de vedere financiar, cât și din punct de vedere al asigurării calității. Există vreun motiv obiectiv pentru ca numărul de locuri bugetate alocate acestor universități să crească?

Un procent important din locurile bugetate a fost alocat istoric, ca procent din alocația pe anul universitar anterior. În metodologie nu s-a impus nicio condiție ca aceste locuri să fie distribuite proporțional cu cele alocate în anul anterior dând astfel posibilitatea ca anumite universități să  distribuie aceste locuri pentru dezvoltări pe orizontală (a se vedea dezvoltarea de domenii non-tehnice – comunicare, management – la universitățile tehnice, etc.). Este România în situația de a-și canibaliza educația superioară? Poate că ar fi mai util și mai eficient – din toate punctele de vedere, ca niciun oraș să nu aibă mai mult de o universitate de stat, utilizând astfel în mod eficient toate resursele. Am deschis de foarte multe ori acest subiect din perspectiva constituirii Universității Metropolitane Timișoara și cred că doar interese mărunte ce țin de păstrarea unor mici privilegii țin pe loc un astfel de proiect.

Cum putem justifica următoarea contradicție: facem eforturi de a eficientiza învățământul școlar preuniversitar (obligatoriu) prin desființarea de școli și asigurarea transportului elevilor în școli comunale, dar nu ne gândim să eficientizăm învățământul superior (care nu este obligatoriu) și păstrăm universități neperformante,  în condițiile în care potențialii studenți cu nevoi sociale pot avea toate condițiile în universități regionale, prin relocarea resurselor și asigurarea pentru aceștia a cazării, a mesei și a unei burse?

Sunt universități care au primit locuri în plus pentru școli doctorale unde gradul de abandon este de peste 75%. În lipsa unei analize exacte, nu e vorba de o irosire substanțială de resurse? La UVT abandonul la studiile de doctorat este de 32%.

Studii recente publicate de către Comisia Europeană menționează că până în anii 2025 aproximativ 50% din locurile de muncă vor necesita calificări de nivel ridicat. În paralel, tot aceste studii, dar și altele, arată că peste 65% dintre tinerii care încep acum școala primară își vor desfășura activitatea profesională în ocupații și meserii care încă nu există.

Pe de altă parte, în plan național România se confruntă cu o serie de realități cărora trebuie să le răspundă cu celeritate. Printre acestea menționăm: lipsa de forță de muncă superior calificată pentru o serie de domenii cum ar fi industria IT, industria automotive, industria construcțiilor; migrația specialiștilor români din domenii precum cel al medicinei sau cercetării; vulnerabilizarea până la nivelul crizei a sistemului de învățământ preuniversitare prin lipsa cadrelor didactice specializate, etc. Cum ar trebui să acționeze România, prin structurile sale guvernamentale, pentru a face față acestor tendințe?

Vom sugera câteva abordări în rândurile de mai jos.

Alocarea de locuri suplimentare, bugetate, către domeniile IT s-a făcut și până acum. Dar care este relevanța acestei suplimentări atâta vreme cât capacitatea de școlarizare la aceste domenii este ocupată în integralitate? S-a urmărit ce se întâmplă cu aceste locuri suplimentare? Dacă ele se regăsesc la domeniile unde au fost distribuite sau au migrat către alte domenii de inginerie (neatractive pe piața muncii, dar susținute artificial tocmai prin alocarea de locuri de la buget) sau chiar către alte domenii non-tehnice înființate în universități cu profil tehnic sau universități comprehensive, dar în care activează și domenii inginerești, medicale sau agronomice? Este necesară suplimentarea locurilor bugetate în domeniul medicină în condițiile în care de ani buni capacitatea de școlarizare este ocupată 100%?

În învățământul preuniversitar există componente ale acestuia extrem de vulnerabile: discipline pentru care asigurarea cu cadre didactice cu studii superioare este catastrofală (fizică, chimie), unde orele se suplinesc fie de persoane fără studii de specialitate, fie de cadre didactice pensionate (cu vârste inclusiv peste 75 de ani); un corp profesional selectat în ultimii 10-15 ani dintre absolvenții cei mai puțini performanți (a se vedea rezultatele la examenele de titularizare și rezultatele din timpul studiilor); un proces educațional care îndepărtează elevii de școală. Răspunsul simplu, prin alocarea unui număr insignifiant de locuri bugetate în plus, este total neadecvat. Unde este masteratul didactic? Unde sunt măsurile compensatorii pentru recredibilizarea meseriei de dascăl?

În concluzie, considerăm ca fiind extrem de utilă reașezarea pe baze solide, principiale, obiective a repartizării locurilor bugetate, dar acest lucru să fie rezultatul unui proces transparent și care să fie fundamentat în special din perspectiva performanței academice.“

Rectorul Universității de Vest din Timișoara
Prof. univ. dr. Marilen Gabriel PIRTEA

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Locale

Se modernizează iluminatului public pe alte 66 de străzi din Timișoara

Publicat

acum o oră

pe

19 mai 2026

de

Primăria Municipiului Timișoara lansează licitația pentru lucrările de proiectare și execuție pentru extinderea iluminatului public pe alte 66 de străzi din oraș, investiție care completează lucrările realizate deja pe 64 de străzi și bulevarde din toate cartierele Timișoarei.

Noul sistem de iluminat va reduce semnificativ consumul de energie și costurile de funcționare, prin instalarea a peste 3.000 de corpuri de iluminat LED de ultimă generație. Acestea vor avea o durată de viață mai mare și vor permite reglarea automată a intensității în funcție de trafic și intervalul orar.

Reamintim, în prima etapă a programului municipalității, finalizată în toamna anului trecut, au fost montate aproximativ 2.800 de corpuri de iluminat LED pe 64 de străzi și bulevarde din Timișoara.

Valoarea totală a proiectului este de peste 12,4 milioane de lei (inclusiv TVA), din care 6 milioane de lei reprezintă finanțare atrasă de la Administrația Fondului de Mediu, prin „Programul privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public”, iar lucrările sunt estimate la 11 luni.

Cele 66 de străzi incluse în proiect sunt: Armoniei, Ion Ionescu de la Brad, Grigore T. Popa, Sfinții Apostoli Petru si Pavel, Oravița, Frigului, Avram Imbroane, Aleea Pădurea Verde (tronson A. Imborane de la Muzeul Satului – Dorobanților), Calea Dorobanților, Strada Aeroportului (tronson Dorobanților – calea ferata de pe str. Aeroportului), Palmierilor, Mătăsarilor, Calea Ghirodei (tronson Mătăsarilor – Furnicii), Grigore Alexandrescu (tronson Aleea Viilor – Bogdăneștilor), Calea Bogdăneștilor (tronson Cetătii – Circumvalațiunii), Dunărea (tronson Calea Bogdănestilor – Nera), Petru Cermena (troson Ștefan Cel Mare – Torac), Torac, Ardealului, Ion Barac, Johann Nepomuk Preyer, Surorile Martir Caceu (tronson Arieș – Ripensia), Emile Zola, Mareșal Alexandru Averescu (tronson Brâncoveanu – Martirilor), Mureș (tronson Șagului – capăt), Gavriil Musicescu (tronson Mureș – Calea Urseni), Hărniciei (tronson Mureș – Victor Hugo), Ana Ipătescu, Victor Hugo, Aluniș, Ivan Petrovici Pavlov (tronson Aluniș – Musicescu), Chișodei, Bujorilor (tronson Șagului – capăt calea ferată), Calea Buziașului (tronson Piața Domășneanu – capăt cale ferată), Porumbescu, Eneas, Diaconu Coresi, Mircea cel Bătrân, Calea Urseni, Martir Vasile Balmuș, Piața Gheorghe Domășneanu, Horia, Crișan, Izlaz, Cercului, Memorandului, Herculane, Samuil Șagovici, Basarabia, Ioan Rusu Șirianu, Glad, Polonă, Romulus, Bucovinei, Popa Șapcă, Antenei, Pomiculturii, Holdelor, Podeanu, Felix, Liege, Liniștei, Albinelor, Pop de Băsești, P-ța Mărăști, Ovidiu Cotruș, Ion Mihalache.

0
Citeste mai mult

Administrație

Proiectul de buget al Municipiului Timișoara pe 2026. Cele mai mari alocări merg către mobilitate, educație și modernizarea rețelelor orașului

Publicat

acum o oră

pe

19 mai 2026

de

Primarul Dominic Fritz propune un buget de aproape 3 miliarde de lei, construit pentru a menține ritmul de dezvoltare al orașului și pentru a asigura și îmbunătăți serviciile de zi cu zi ale timișorenilor. Cele mai mari alocări din bugetul pentru 2026 merg către mobilitate, educație și modernizarea rețelelor orașului. În total, bugetul propus se ridică la 2,96 miliarde de lei, în creștere cu peste 300 de milioane de lei față de anul trecut, din care 1,59 miliarde lei pentru investiții și 1,36 miliarde lei pentru funcționare.

„Este un buget ușor mai mare decât anul trecut. Un buget realist, în care nu am încercat să scriem lucruri mărețe pe hârtie, fără să aibă acoperire. În jur de 1,3 miliarde de lei sunt alocați pentru funcționare, adică pentru servicii publice, pentru iluminat, pentru reparația străzilor, curățenie și 1,6 miliarde de lei pentru proiectele noastre mari de investiții. Capitolul mobilitate e pe primul loc la alocări cu peste 700 de milioane de lei. Iar apoi, urmează educația. Investim foarte mult în renovarea școlilor, în construcția de noi școli, dar și în susținerea proiectelor școlilor și ale elevilor. Asta arată și direcția strategică mobilitate-educație în care merge Timișoara”, a declarat primarul Dominic Fritz.

Pentru mobilitate sunt prevăzute aproape 790 de milioane de lei, sumă care include peste 615 milioane de lei pentru investiții în noi mijloace de transport și infrastructură, aproximativ 100 de milioane de lei pentru reparații și întreținere străzi și trotuare, precum și 75 de milioane de lei pentru transport public. Astfel, continuă implementarea unor investiții majore precum: Podului Muncii, Inelul 2, Magistrala Verde, Podul Solventul, strada Gării cu linie nouă de tramvai, Pasajul Solventul, Pasajul Polonă, parcare supraetajată la spitalul Louis Țurcanu sau hala de tramvaie. În paralel, sunt finanțare documentații pentru investiții noi, printre care amenajare Calea Urseni și străzi adiacente, completarea Inelului 4 în zona de nord, extinderea rețelei velo până în Ghiroda și completarea pistei velo de pe malul Bega în cartierul Fabric.

Municipalitatea își menține angajamentul de a investi în educație astfel că este propusă o sumă de 424 de milioane de lei. Fondurile vor susține atât proiecte mari precum reabilitarea Colegiului Henri Coandă și Liceului Ana Aslan, cât și lucrări de reparații curente din școli și grădinițe, alocări pentru instituțiile de învățământ, subvenționarea transportului pentru elevi, burse și ajutoare sociale, precum și bugetarea participativă. Totodată, sunt bugetate documentații pentru investiții noi la Liceul Auto (reabilitare sală de sport), Liceul Electrotimiș (reabilitarea clădirii principale), Școala Gimnazială 24 (reabilitare termică și sală de sport nouă), școala gimnazială a Liceului Moisil (reabilitare termică) sau transformarea fostei școli gimnaziale din Plopi într-o grădiniță.

Alte investiții în tranziția spre energie verde, precum retehnologizarea rețelei de termoficare, modernizarea iluminatului public, construirea primului parc fotovoltaic al orașului și montarea de noi stații de încărcare vehicule electrice noi, au prevăzută suma de 267 de milioane de lei. Spitalele au prevăzute alocări, în special pentru dotarea cu aparatură și echipamente moderne, în valoare totală de 108 milioane lei. Totodată, cultura și sportul au o alocare totală de 318 milioane de lei, care cuprinde finanțarea instituțiilor de cultură, investiții în infrastructură nouă precum MultipleXity, construirea noului Stadion „Eroii Timișoarei” și finanțarea Sport Club Municipal (SCM).

Proiectul de buget și anexele sale vor putea fi consultate la următorul link: https://buget.primariatm.ro/

0
Citeste mai mult

Locale

ANUNȚ. Comuna Peciu Nou a finalizat proiectul „Modernizare sistem comunal integrat de colectare și valorificare a gunoiului de grajd“

Publicat

acum 4 zile

pe

15 mai 2026

de

Comuna Peciu Nou, județul Timiș, anunță finalizarea proiectului „Modernizare sistem comunal integrat de colectare și valorificare a gunoiului de grajd”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Obiectiv General: Obiectivul general al proiectului a reprezentat accelerarea procesului de modernizare a sistemului de gestionare a deșeurilor în cadrul UAT Peciu Nou cu accent pe colectarea separată, măsuri de prevenție, reducere, reutilizare și valorificare, în vederea conformării cu directivele aplicabile și tranziției la economie circulară.

Obiectivul specific al proiectului a vizat gestionarea sustenabilă a biodeșeurilor agricole, în special a celor provenite din activitățile zootehnice, prin creșterea gradului de valorificare a acestora în vederea reducerii poluării cu nitrați.

Beneficiar: Comuna Peciu Nou, Județul Timiș.

Durata de implementare: Proiectul s-a derulat pe o perioadă de 12 luni – respectiv din luna aprilie 2025 până in mai 2026, fiind finalizat cu o luna inaintea termenului preconizat.

Rezultate atinse în perioada de referință: Modernizarea sistemului de management: Achiziția și punerea în funcțiune a utilajelor specifice (buldoexcavator, tractor, remorcă, cisternă vidanjă). De asemenea, prin acest proiect au fost furnizate micilor crescători de animale din localitate, un număr de 12 platforme individuale de tip 1, având o capacitate de 6 m.c., precum și un număr de 53 platforme individuale de tip 2, având o capacitate de stocare de 9 m.c.

Valoarea finala a proiectului este de 2,184,788.90 lei fara TVA, finanțare nerambursabilă din fondurile PNRR, la care se adauga suma de 447,005.67 lei reprezentand e TVA, plătit din bugetul de stat.

„Suntem mândri să anunțăm finalizarea cu succes a acestui proiect esențial pentru comunitatea noastră. Ceea ce am promis la lansare este astăzi o realitate concretă, gata să deservească cetățenii din comuna Peciu Nou.

Am făcut un pas decisiv în direcția protejării mediului și combaterii poluării cu nitrați. Astăzi, fermierii noștri au la dispoziție o infrastructură modernă, utilaje performante și platforme individuale conforme cu cele mai exigente norme europene.

Prin această inițiativă finalizată, am reușit nu doar să îmbunătățim calitatea mediului, ci să oferim un sprijin real fermierilor locali. Gestionarea gunoiului de grajd devine acum un proces eficient, transformând deșeurile într-o resursă valoroasă pentru agricultură.

Mulțumesc întregii echipe din cadrul primăriei și tuturor partenerilor instituționali care s-au implicat în implementarea riguroasă a acestui proiect finanțat prin PNRR. Am urmărit cu atenție fiecare etapă pentru a ne asigura că răspundem nevoilor cetățenilor. Rezultatul este o comună mai curată, mai verde și mai responsabilă, pregătită pentru viitor, a declarat primarul Domnul Gabriel Răzvan DRAGAN. ”

Pentru informații suplimentare referitoare la acest proiect, vă rugăm să contactați Primăria comunei Peciu Nou la adresa de e-mail: contact@primariapeciunou.ro sau la telefon: 0256414500

Pentru alte informații privind proiectele finanțate din fonduri PNRR, vă rugăm să consultați site-ul: https://mfe.gov.ro/pnrr/, împreună cu pagina de Facebook (https://www.facebook.com/PNRROficial/)

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite