Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Revoluția fiscală: Declarația unică va cuprinde 7 declarații

Publicat

pe

Guvernul a adoptat OUG privind declaraţia unică, dar noul mecanism fiscal „nu este simplu şi necesită efort din partea contribuabililor”, în opinia reprezentanţilor patronatelor de IMM-uri din România. Declaraţia unică, care va fi depusă de aproape un milion de contribuabili, uneşte şapte declaraţii, respectiv D200, D201, D220, D221, D600, D604 şi D605.

Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice este o soluţie bună, cu toate că se schimbă regulile în timpul jocului şi cu toate că declaraţia are un conţinut complex, respectiv 4 file, cu secţiuni şi subsecţiuni, care necesită efort, inclusiv din partea instituţiilor statului, a declarat preşedintele Consiliului Naţional pentru Întreprinderile Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Florin Jianu.

„Există multe persoane fizice care nu s-ar descurca să o facă fără un sprijin de la primăriile ­locale sau de la ANAF”, a spus Florin Jianu.

Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale va fi depusă de aproape un milion de contribuabili, mai exact, de 964.166 de contribuabili, conform datelor Ministerului ­Finanţelor Publice (MFP), bazate pe cifrele din 2017. Declaraţia unică uneşte şapte declaraţii, respectiv D200, D201, D220, D221, D600, D604 şi D605.

„Noul mecanism propus nu este simplu şi necesită efort. Creşte responsabilitatea contribuabilului, care singur trebuie să calculeze, să raporteze şi să plătească impozitul şi contribuţiile, trecându-se de la sistemul de stabilire a sumelor de plată de către ANAF, prin decizii de impunere, la sistemul de autoimpunere. Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice are un conţinut complex, iar termenul pentru definitivarea anului fiscal 2017 şi estimarea pentru 2018 este foarte scurt, sub 3 luni până la data de 15 iulie 2018”, a apreciat Jianu.

O altă problemă semnalată de patronatele de IMM-uri este ­faptul că nu sunt încă finalizate de către ANAF regularizările de CASS pentru anii 2013-2017 şi cele de CAS pentru anii 2016-2017.

Ordonanţa de urgenţă referitoare la declaraţia unică a fost adoptată, joi, de guvern. Se trece astfel de la un sistem cu şapte ­declaraţii pentru persoanele fizice la o singură declaraţie unică, se renunţă la cele patru plăţi anticipate şi se introduce o singură plată şi o singură dată de depunere. În acest an, data de depune­re este 15 iulie, urmând ca din anul următor 15 martie să fie data de depunere a formularului şi, desigur, şi data de plată unică, a explicat ministrul finanţelor ­publice, Eugen Teodorovici, într-o conferinţă de presă la Palatul ­Victoria.

Potrivit ministrului, noul mecanism prevede estimarea venitului pentru anul curent şi stimulează depunerea declaraţiei unice online.

„Mergem pe un mecanism de a stimula contribuabilii să depună această declaraţie unică în sistemul online şi pentru acest lucru acordăm o reducere cu 5% a obligaţiilor de plată faţă de stat. Mai mult, dacă se face o plată anticipată pentru veniturile estimate în anul în curs până la 15 decembrie, mai sunt încă 5% reducere pentru această plată anticipată. Deci, un contribuabil poate avea în total 10% reducere pentru obligaţiile faţă de stat”, a arătat Teodorovici.

Conform ministrului, au fost luate în calcul toate posibilele scenarii.

„În acest an, când oamenii vor primi pentru ultima oară decizia de impunere – decizie care se va trimite în a doua parte a anului pentru cei care nu sunt încă în sistemul online -, vom centraliza toate deciziile de impunere restante, pentru ca omul să aibă o singură situaţie primită şi ne gândim chiar la un mecanism de a stimula plata în cursul acestui an”, a precizat Teodorovici.

Totodată, vor exista funcţionari care vor explica contribuabililor cum se completează şi se depune declaraţia unică.

Cultură

Actorul Ion Rizea, manager interimar al Teatrului Național „Mihai Eminescu“ din Timișoara

Publicat

pe

Începând de vineri, 1 mai 2026, actorul Ion Rizea, director general adjunct al teatrului de aproape 20 de ani, a preluat atribuțiile de conducere și reprezentare a Teatrului Național „Mihai Eminescu” Timișoara, într-un mandat interimar ce vine ca urmare a preluării funcției de manager al Teatrului Național din București de către Ada Hausvater, cea care a condus Naționalul timișorean în perioada 1.10.2005 – 30.04.2026.

Mandatul interimar pe care Ministerul Culturii i l-a încredințat lui Ion Rizea va asigura continuitatea și stabilitatea Teatrului Național în parametrii de performanță care l-au făcut remarcat în peisajul teatral românesc. Ca manager interimar, Ion Rizea, alături de echipa Teatrului Național din Timișoara, va duce mai departe viziunea unui teatru implicat, deschis și, în primul rând, profesionist.

În ultimele două decenii, Ada Hausvater și Ion Rizea au asigurat un management unitar, coerent și coeziv, au consolidat o echipă artistică, tehnică și administrativă profesionistă, așadar profund asumată direcțiilor de dezvoltare ale teatrului, fie că este vorba de repertoriu, de refacerea Sălii 2 sau de dezvoltarea instituțională. Din această perspectivă, mandatul interimar pe care îl preia Ion Rizea reprezintă un demers firesc și o garanție că Teatrul Național „Mihai Eminescu” Timișoara își va păstra neștirbită identitatea, calitatea și etica activității și în continuare.

„Succesul unui teatru de anvergura Teatrului Național din Timișoara se măsoară în egală măsură în aplauzele publicului și în stabilitatea pe care o poate construi din punct de vedere instituțional. Am participat activ, timp de două decenii, la implementarea arhitecturii vizionare a managementului Adei Hausvater, am investit în Teatrul Național toată energia mea, toate aptitudinile mele. Ca om de scenă, ca actor al Naționalului timișorean de aproape trei decenii și ca director general adjunct de două, am – și îndrăznesc să afirm acest lucru fără falsă modestie – o înțelegere exhaustivă asupra mecanismelor de funcționare ale acestui teatru. Ca manager interimar, voi duce mai departe proiectele și direcțiile pe care ni le-am asumat cu toții și mă voi asigura că stabilitatea fundamentală și imaginea teatrului vor păstra aceiași parametri calitativi și de conținut, iar Teatrul Național din Timișoara va însemna și în continuare aceeași voce relevantă în comunitate”, a declarat Ion Rizea, noul manager interimar al Teatrului Național.

Ion Rizea este membru al trupei Teatrului Național din Timișoara încă din perioada studenției, devenind unul dintre cele mai importante nume ale scenei timișorene, grație amplitudinii interpretative, talentului și magnetismului său, ceea ce i-a adus inclusiv un premiu UNITER pentru interpretare. În același spirit al aventurii asumate, din anul 2006, Ion Rizea și-a asumat un rol cu totul diferit de cel al actorului. Astfel, ca director general adjunct, Ion Rizea a coordonat, alături de Ada Hausvater, cele mai importante proiecte ale instituției, numele său fiind pentru totdeauna legat de realizarea Sălii 2 a Teatrului Național, sau de realizarea Atelierelor Fabrica de decoruri, prima linie de producție profesională de decoruri de teatru din România. Cu o carieră care îl recomandă ca fiind unul dintre cei mai importanți actori români ai generației sale, Ion Rizea reprezintă o prezență solidă în istoria culturală contemporană a Timișoarei.

Citeste mai mult

Actualitate

1 Mai – Ziua Internațională a Muncii. De ce sărbătorim

Publicat

pe

Ziua de 1 mai este numita si ziua internationala a muncitorilor sau Ziua Muncii si este sarbatorita in intreaga lume. Ziua Muncii reprezinta nu numai o zi de odihna, ci o recunoastere internationala a demnitatii si drepturilor muncitorilor din intreaga lume.

In principal, Ziua Muncii sarbatoreste ziua de lucru de opt ore, o victorie extrem de importanta pentru muncitorii de la mijlocul secolului al XiX-lea. argumentul pentru ziua de opt ore se baza pe necesitatea ca fiecare persoana sa aiba opt ore de munca, opt ore de recreere si opt ore de odihna. Pe langa modificarea timpului de munca, acestia au cerut o plata corecta a muncii prestate, incetarea folosirii copiilor ca muncitori si dreptul de a se organiza in sindicate.

In perioada revolutiei industriale, multe dintre locurile de munca erau dificile si periculoase pentru muncitori. Oamenii lucrau timp de 12 ore, sase zile pe saptamana fara beneficii salariale, cum ar fi vacante, asistenta medicala si pensii. Munca copiilor era de asemenea la ordinea zilei, copii de 10-15 ani fiind fortati sa munceasca din greu in locuri cu munca extrem de dificila si periculoasa, cum ar fi minele de carbune si fabricile, pline de masini industriale periculoase.

Miscarea pentru timpul de lucru de opt ore a inceput dupa Razboiul Civil din statele Unite. acesta a fost un obiectiv major al National Labor Union (Uniunea Nationala a Muncii), al carui prim congres a avut loc in anul 1866. Prin 1868, congresul si sase state au adoptat o lege de modificare a timpului zilnic de lucru de opt ore. In 1884, National Federation of Organized trades si Labor assemblies au decis sa declanseze o greva generala in data de 1 mai 1886, pentru a impune cererile lor angajatorilor. Greva a fost marcata de un incident violent in piata Haymarket, care a condus la moartea catorva politisti si muncitori din Chicago. Patru membrii ai Uniunii au fost, de asemenea, ucisi in acest incident. Dupa aceea, numeroase grupuri ale muncitorilor si grupuri politice din intreaga lume au inceput sa comemoreze evenimentele din piata Haymarket din 1 mai, iar aceasta zi a devenit cunoscuta ca Ziua internationala a Muncitorilor. In 1894, Presedintele Grover Cleveland a semnat Legea cu privire la Ziua Muncii, ca vacanta federala in america.

In multe tari, ziua din 1 mai a fost instituita ca zi libera prin presiunea sindicatelor, sustinute de partidele socialiste. Cu toate acestea, in Germania, aceste eforturi s-au dovedit a fi neputincioase. in 1933 totusi, ea a fost instituita de catre Hitler ca un dar facut populatiei si a fost urmata, aproape ironic, de abolirea sindicatelor. In Regatul Unit, in 1978 a fost infiintata ca bank holiday dedicata unei zile de sarbatoare a sindicatelor, dar are loc in prima zi de luni din luna mai, pentru a minimiza daunele aduse afacerilor.

In tarile comuniste, ziua de 1 mai a fost transformata intr-o adevarata sarbatoare de stat, insotita de manifestari propagandistice. Uriasele defilari de 1 mai reprezentau (la nivel declarativ) sarbatorirea muncitorilor si celebrarea idealurilor unei internationale de muncitori.

In Romania, aceasta zi a fost sarbatorita pentru prima data de catre miscarea socialista in 1890, iar in perioada comunista, regimul de la Bucuresti organiza de 1 mai manifestatii uriase in care erau adusi mii si mii de muncitori din intreaga tara. Cei care au prin acele vremuri isi amintesc pancartele uriase si lozincile scandate in defilare. in final insa, ziua de 1 mai era vazuta ca o sarbatoare si toata lumea o petrecea, ca si astazi, la iarba verde si la odihna.

Dupa 1990 importanta zilei a fost minimalizata, dar oamenii se bucura si astazi de aceasta zi petrecand alaturi de familie in aer liber, la mare sau la munte.

Poate ca pentru multi dintre noi ziua de 1 mai si-a pierdut semnificatia si ar fi bine, ca macar o data de an, sa ne amintim de conditiile extrem de grele in care lucrau oamenii altadata si sa fim recunoscatori pentru conditiile de munca de astazi.

Citeste mai mult

Locale

Primăria Peciu Nou – ANUNȚ PUBLIC

Publicat

pe

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite