Ne găsiți și pe:

Business

Executarea silită. Cum să evitați recuperarea sumelor neachitate

Publicat

pe

Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a primit în anii 2020 și 2021, din partea unor consumatori împotriva cărora s-a început procedura de executare silită, peste 130 de cereri de negociere cu banca. Cu toate că băncile se aflau deja în faza de recuperare a sumelor neachitate de către consumatori, ceea ce limitează posibilitatea părților de a negocia prin intermediul CSALB, în 5 situații diferite acestea au acceptat să intre în conciliere.

Toate cele 5 dosare au avut ca soluție acceptarea de către bancă a unor angajamente de plată, sistarea popririlor și suspendarea executării silite imobiliare, la care s-a adăugat obligația de achitare a cheltuielilor de executare din partea consumatorilor.

“Faptul că există câteva excepții în care băncile au intrat în dialog cu consumatorii chiar și în situația în care s-a ajuns la executare silită, arată că și în al 13-lea ceas se pot găsi soluții amiabile de conciliere în relația dintre cele două părți. Cu toate acestea, consumatorii trebuie să știe că este foarte dificilă atât acceptarea negocierii de către bancă, cât și concilierea în sine, dacă au început demersurile de executare silită. Unul dintre motive este că în relația consumator-bancă a intervenit și executorul. Astfel, angajamentele de plată trebuie propuse executorului, iar apoi trebuie validate de către bancă. În plus, intervin și cheltuielile de executare de care consumatorul trebuie să țină cont, chiar dacă demersul făcut prin intermediul CSALB este gratuit pentru el. Noi am recomandat băncilor să accepte astfel de cereri de negociere, mai ales dacă demersurile de executare silită sunt la început. Important este să nu se mai ajungă la poprirea conturilor sau la vânzarea bunurilor. Sau, chiar dacă se ajunge la poprire, părțile să găsească o formulă pentru un angajament de plată. Băncile pot accepta astfel de formule amiabile pentru reintrarea într-un grafic de plată a ratelor din partea consumatorilor, deoarece aceste demersuri de executare silită durează mult și sunt costisitoare pentru ambele părți aflate în litigiu. În cadrul CSALB se pot găsi formule de eșalonare a datoriei, se poate obține o diminuare a costurilor pentru motive medicale sau sociale justificate și chiar se poate suspenda executarea silită”, spune Alexandru Păunescu, Președintele Colegiului de Coordonare al CSALB.

Recomandările CSALB:

Consumatorii nu trebuie să întârzie achitarea ratelor la credite cu mai mult de 90 de zile, deoarece în acel moment creditul este adus la scadență anticipată, iar banca poate să înceapă demersurile de recuperare a creanței sale.

Consumatorii trebuie să inițieze dialogul cu banca sau să se adreseze CSALB până la termenul de 90 de zile de neplată a ratelor.

În termenul de 90 de zile consumatorii nu trebuie să evite încercările băncilor de a-i contacta. După cele trei luni de neplată, consumatorul nu mai poate plăti creditul în rate, ci este dator cu toată suma restantă către bancă. În plus, eventualele dobânzi penalizatoare calculate în timpul perioadei de 90 de zile sunt mult mai mici decât sumele care vor fi datorate ulterior.

Consumatorii trebuie să fie atenți cine sunt creditorii. De multe ori băncile nu au calitate de creditori, chiar dacă ele sunt cele care aplică efectiv măsura popririi pe conturi. Dacă banca nu are calitatea de creditor (este doar terț poprit), dar consumatorul are conturi deschise la banca respectivă, acesta nu trebuie să facă demersuri în raport cu banca, ci cu creditorul care a dispus înființarea popririi (ANAF, de exemplu). Banca are obligația să instituie/aplice poprirea asupra conturilor, altfel fiind obligată să plătească suma respectivă către creditori din fondurile proprii.

Informații utile:

După cele 90 de zile de întârziere datoria poate fi vândută de creditor către firme de recuperare a creanțelor, situație în care dispare posibilitatea soluționării prin intermediul CSALB, deoarece negocierea poate avea loc doar în relație cu entități supravegheate, monitorizate și reglementate/autorizate de Banca Națională a României.

Dacă creanța ajunge la un executor judecătoresc, vor fi demarate demersurile de executare silită: se va pune poprire pe conturi și salarii și/sau se va recurge la executare silită mobiliară sau imobiliară (în funcție de bunurile debitorului și/sau de garanțiile care s-au constituit).

Executorul judecătoresc va imputa consumatorului cheltuielile efectuate pentru demersuri precum: colectarea informațiilor referitoare la bunurile urmăribile din patrimoniul consumatorului, notificări, somații, adresele trimise către bănci pentru înființarea popririi, cheltuieli de transport, onorariul executorului/avocatului/experților desemnați în dosar etc.

Întârzierea plății ratelor atrage un efort de plată mai mare: odată cu executarea silită, salariul poate fi reținut în proporție de o treime. Dacă sunt mai mulți creditori se poate ajunge chiar la reținerea a 50% din venituri, în timp ce alte sume pot fi reținute în proporție de 100%.

Despre CSALB

CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice județ al țării pot trimite cereri către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), completând un formular online direct pe site-ul www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 19 conciliatori, dintre cei mai buni specialiști în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înțelegerea părților are puterea unei hotărâri în instanță. Mai multe informații despre activitatea Centrului puteți obține și la telefon 021 9414 (apel cu tarif normal).

Fonduri europene

Fonduri europene pentru investiții în zonele rurale. Cine poate să aplice

Publicat

pe

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) lansează, în perioada 29 octombrie 2021 – 31 ianuarie 2022, sesiunea de depunere a Cererilor de finanţare pentru submăsura 6.2 „Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale“ din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020, fondurile disponibile fiind de 50 milioane de euro, informează MADR.

De asemenea, în perioada 2 noiembrie 2021 – 1 februarie 2022 va fi deschisă submăsura 6.4 „Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole” din PNDR, care are alocată o sumă de 100 de milioane de euro.

Sumele vor fi destinate sprijinirii înfiinţării şi dezvoltării de microîntreprinderi şi întreprinderi mici în sectorul non-agricol din zonele rurale, respectiv sprijinirii microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici din mediul rural, care îşi creează sau dezvoltă activităţi non-agricole în zonele rurale.

Depunerea cererilor de finanţare se va face on-line pe www.afir.info, iar solicitantul trebuie să îndeplinească cerinţele de conformitate şi eligibilitate menţionate în Ghidurile Solicitantului aferente acestor submăsuri.

Toţi cei interesaţi să acceseze fonduri europene prin submăsurile menţionate pot consulta paginile de internet ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi ale Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, respectiv www.madr.ro şi www.afir.info.ro, unde sunt postate detalii cu privire la depunerea proiectelor, a condiţiilor de participare generală, precum şi pragurile de calitate lunare.

Citeste mai mult

Fonduri europene

APIA a îneput campania de plată în avans pentru persoanele care au depus cereri unice de plată pe anul 2021

Publicat

pe

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) va demara, începând de luni, Campania de plată în avans pentru fermierii care au depus Cereri unice de plată în anul 2021, anunţă un comunicat al agenţiei.

Potrivit sursei citate, APIA îşi propune, în perioada de acordare a avansului, 18 octombrie 2021 – 30 noiembrie 2021, să finanţeze fermierii cu o sumă de peste un miliard de euro, atât pentru schemele finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) cât şi pentru măsurile finanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

„În conformitate cu Regulamentul (UE) nr.1295 din 4 august 2021 de derogare, pentru anul 2021, de la articolul 75 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte nivelul avansurilor pentru plăţile directe şi pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafaţă şi de animale, statele membre pot plăti avansuri de până la 70% în cazul plăţilor directe indicate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 şi de până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale menţionat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013″, se arată în comunicat.

Citeste mai mult

Fonduri europene

AFIR acordă finanțare pentru investiții în exploatații agricole. Cine poate să aplice

Publicat

pe

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a anunţat joi că a publicat ghidul solicitantului pentru Submăsura 4.1 – Investiţii în exploataţii agricole, prin care fermierii pot obţine finanţare de 760 milioane euro pentru investiţiile în exploataţiile agricole.

Sesiunea pentru primirea cererilor de finanţare se va desfăşura în intervalul 25 octombrie 2021, ora 9:00 – 25 ianuarie 2022, ora 16:00. Suma totală disponibilă pentru investiţii în cadrul acestei sesiuni este de 760 milioane euro.

Solicitanţiii eligibili pentru sprijinul acordat prin submăsura 4.1 – Investiţii în exploataţii agricole sunt fermierii a căror exploataţie se situează pe teritoriul României şi care desfăşoară o activitate agricolă. Categoriile de beneficiari eligibili care pot primi fonduri nerambursabile sunt detaliate în Ghidul Solicitantului.

Cuantumul sprijinului acordate porneşte de la 30% şi poate ajunge la maximum 90%, în funcţie de dimensiunea economică a exploataţiei, de tipul de beneficiar şi de investiţiile ce urmează a se realiza prin proiect.

Astfel, pentru fermele vegetale cu dimensiunea economică între 8.000 – 250.000 euro SO (standard output) şi pentru cele zootehnice cu dimensiunea economică până la 500.000 euro SO, rata sprijinului public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile. Valoarea sprijinului porneşte de la 350.000 euro şi poate ajunge la 1 milion de euro pentru anumite tipuri de investiţii. Pentru aceste categorii de ferme şi pentru anumite tipuri de investiţii, intensitatea se va putea majora cu 20 puncte procentuale, dar rata sprijinului combinat nu poate depăşi 70%.

În cazul fermelor vegetale cu dimensiunea economică între 250.000 – 500.000 euro SO şi a celor zootehnice cu dimensiunea economică între 500.000 – 1.000.000 euro SO, rata sprijinului public nerambursabil va fi, de asemenea, de 50% din totalul cheltuielilor eligibile, însă valoarea sprijinului pleacă de la 400.000 euro şi poate ajunge până la 1,5 milioane euro.

Pentru fermele vegetale cu dimensiunea economică peste 500.000 euro SO şi pentru fermele zootehnice cu dimensiunea economică peste 1.000.000 euro SO, rata sprijinului public nerambursabil va fi de 30%, iar valoarea sprijinului poate ajunge la 1,5 milioane euro, în funcţie de investiţiile propuse a se realiza prin proiect.

În ceea ce priveşte beneficiarii cooperative, grupuri de producători şi organizaţii de producători, rata sprijinului public nerambursabil va fi de maximum 90% şi va putea ajunge până la 1.500.000 euro indiferent de tipul investiţiei şi de dimensiunea fermei. Intensitatea sprijinului pleacă de la 50% şi se va putea majora cu câte 20 puncte procentuale pentru anumite tipuri de investiţii, dar rata sprijinului combinat nu poate depăşi 90%.

Investiţiile pentru care se poate aplica majorarea cu câte 20% a ratei sprijinului sunt cele realizate de tinerii fermieri, cele legate de Agromediu şi de Agricutura ecologică, investiţiile în zone care se confruntă cu constrângeri naturale şi cu alte constrângeri specifice, sau, pentru investiţiile colective.

Detalii privind tipurile de investiţii şi condiţiile specifice accesării de fonduri europene pentru investiţii în exploataţii agricole pot fi consultate gratuit pe site-ul AFIR, Ghidul solicitantului şi anexele aferente acestuia, la secţiunea „Investiţii PNDR”, pagina dedicată submăsurii 4.1. Cererile de finanţare se depun on-line, pe site-ul agenţiei, la momentul lansării sesiunii.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite