Ne găsiți și pe:

Fonduri europene

APIA: Termenul de depunere a cererii unice de plată, prelungit până în 10 iunie

Publicat

pe

Termenul de depunere fără penalităţi a cererii unice de plată pe anul 2016 se prelungeşte până pe 10 iunie, a anunţat, şeful Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Florin Faur.

„Prin OMADR 817/2016 publicat în Monitorul Oficial, termenul de depunere fără penalităţi a cererii unice pe 2016 este 10 iunie 2016. După această dată fermierii mai pot depune cereri încă 25 de zile calendaristice, dar cu penalităţi de 1% pentru fiecare zi de întârziere. Până azi dimineaţă au depus cereri 851.624 de fermieri”, a precizat Faur.

Potenţiali beneficiari ai plăţilor sunt aproximativ un milion.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a demarat în data de 1 martie campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2016, iar în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, data limită pentru depunerea cererilor fără penalităţi era 16 mai. Ulterior, termenul a fost prelungit până pe 31 mai, conform unui ordin de ministru emis în baza unui regulament al Uniunii Europene.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, ordinul MADR 817/2016 aduce unele modificări şi completări OMADR nr. 619/2015 care aprobă criteriile de eligibilitate, condiţiile specifice şi modul de implementare a schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020.

Printre cele mai importante modificări se află şi stabilirea pentru anul 2016 a datei limită de depunere a cererilor unice de plată şi a modificărilor la acestea, ca fiind data de 10 iunie.

„Cererile unice de plată şi modificările la acestea pot fi depuse şi după data de 10 iunie, în termen de 25 de zile calendaristice, cu penalităţi, potrivit prevederilor art. 13 alin. (1) din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014. Solicitările depuse după această dată sunt inadmisibile, iar beneficiarului nu i se acordă nici un fel de plată sau de sprijin”, precizează MADR.

De asemenea, modificările vizează introducerea unei prevederi care să permită fermierului diminuarea suprafeţei solicitate pentru sprijinul cuplat la sămânţa de cartof, în cererea unică de plată, pe baza documentelor emise de Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor. Completarea prevederilor referitoare la actele în baza cărora funcţionează persoanele juridice care nu sunt înregistrate la Oficiul Naţional pentru Registrul Comerţului, şi prin care dovedesc să desfăşoare activitate agricolă.

Modificarea termenului de prezentare la APIA a documentelor justificative în ceea ce priveşte sprijinul cuplat pentru mere destinate industrializării pentru obţinerea de produse alimentare nonalcoolice, de la 1 decembrie în 31 decembrie a anului de cerere este o altă modificare prevăzută în ordin.

Nu în ultimul, abrogarea dispoziţiilor potrivit cărora cuantumul per cap, în cazul sprijinului cuplat la taurinele din rase de carne şi metişii acestora se acordă diferenţiat, astfel că se creează posibilitatea acordării unui cuantum unitar pentru toate categoriile din sectorul taurine de carne, sector în declin şi se doreşte a fi dezvoltat cu prioritate evitându-se abandonarea acestei activităţi, se mai precizează în comunicat.

Fonduri europene

ADR Vest și Institutul de Excelență în Antreprenoriat lansează un accelerator dedicat start-upurilor din Regiunea Vest

Publicat

pe

Antreprenorii din Regiunea Vest vor beneficia de un program de accelerare modern și dinamic. „ADRVEST Accel by IdEA” își propune să contribuie la dezvoltarea regiunii, printr-un program implementat altături de echipa Institutului de Excelență în Antreprenoriat, cea care a dezvoltat în ultimii ani diverse proiecte de educație antreprenorială, evenimente, hackathoane si acceleratoare, printre care și Commons Accel.

„Vrem să ajutăm antreprenorii din regiunea de dezvoltare Vest să își construiască afacerile pe baze solide și să învețe cum să opereze un business modern și eficient, precum și cum să aibă acces la finanțare. Am urmărit proiectele Commons Accel și sunt convins putem să replicăm experiența programului și la nivelul regiunii noastre”, declară Sorin Maxim, directorul general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Vest.

Deschiderea programului va avea loc în septembrie 2022. Cel puțin 20 de participanți din județele Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara vor fi pregătiți pe parcursul a trei luni în cadrul a câte trei module încărcate cu activități, worshopuri, prezentări și sesiuni de lucru pe temele esențiale ale antreprenoriatului. Procesul de învățare va fi personalizat alături de mentorii, experții, investitorii și echipa IdEA, susținuți și de resurse și experti locali.

„Am pornit de la nevoia investitorilor de a găsi start-upuri în care să poată investi cu success, precum și de la problema lipsei finanțării pentru start-upuri. Trebuia să construiască cineva o punte între aceste doua lumi care nu pot funcționa separat. Asta înseamnă un accelerator: să pregătești start-upurile astfel încât să știe să execute un business și să gestioneze eficient banii investitorilor. Potențialul României este să producă zeci de mii de antreprenori, pe an. Misiunea pe care ne-am propus-o, să oferim educație antreprenorială tuturor tinerilor din România, nu poate reuși fără un program scalabil și replicabil, iar un parteneriat cum ar fi cel cu ADR Vest nu poate decât să ne ajute să replicăm impactul pe care îl avem în ecosistem și în zona de Vest” a declarat Matei Dumitrescu, fondatorul Commons Accel si IdEA.

Citeste mai mult

Fonduri europene

„Finanțăm bussinesul tău“. Injecție de capital în firmele din Regiunea Vest, prin noul POR

Publicat

pe

Nu mai puțin de 270 de milioane de euro ar putea ajunge la mediul de afaceri din Regiunea Vest în perioada 2021-2027 prin viitorul Program Operațional Regional, adică un sfert din suma totală alocată regiunii.

Regiunea Vest este a doua ca nivel de dezvoltare a României, dar PIB-ul pe cap de locuitor ajunge la 66% din nivelul mediu al Uniunii Europene.

Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest își propune să sprijine firmele din zonă să recupereze din decalajul față de media europeană, în condițiile în care numărul de IMM-uri la mia de locuitori este sub jumătate față de cel din UE (26 față de 56), iar rata de supraviețuire a acestora în primii trei ani este de 58% față de 75% în UE.

În acest context, ADR Vest va aloca cea mai mare sumă de până acum pentru formele noi de finanțare a companiilor – cele prin instrumente financiare.

Astfel, 37 de milioane de euro vor putea ajunge în acest mod la firmele din zonă. Spre comparație, suma alocată pentru astfel de finanțări prin actualul POR, pentru întreaga țară, este de 100 milioane de euro.

Prezent la conferința „Finanțăm businessul tău”, organizată de Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Marcel Boloș, a subliniat avantajele cu care vin instrumentele financiare: „Sunt mult mai ușor de accesat decât granturile, care au o procedură destul de birocratică. În al doilea rând, prin instrumente financiare, asiguri sustenabilitatea investițiilor pe care le finanțezi prin Regio-POR sau prin alte programe operaționale, pentru că noi, până acum, aveam o rată de supraviețuire foarte mică, raportat la granturile pe care le investeam. Este un câștig extraordinar pentru România. ADR Vest a venit cu o propunere mai mult decât îndrăzneață – de a investi în capital de risc și în fonduri de capital de risc, în premieră în România, dar cu această abordare îndrăzneață și noi, ca țară, avem de câștigat. Marele câștig este acesta al efectului multiplicator al banilor prin fondurile care se alocă prin instrumentele financiare”.

La rândul său, Sorin Maxim, directorul general al ADR Vest a subliniat beneficiile acestui tip de finanțare: „Pe lângă faptul că aduce o injecție de capital în companii, într-un alt mod decât o făceau granturile până acum, contribuie mult mai mult la procesul de dezvoltare a companiei. Procesele se vor derula mult mai rapid, firmele vor avea acces la piață mai repede și, în plus, vor beneficia și de aceste cunoștințe și de experiența adusă de către gestionarii de fond, care, pe lângă experții pe care îi au, pot coopta în orice moment alți experți la cel mai înalt nivel, care să ajute compania să își transforme businessul într-un mod cât mai inovativ și cât mai aproape de abordarea globală”, a completat directorul general al ADR Vest, Sorin Maxim.

Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest va propune două instrumente de finanțare – instrumente de accelerare (accelerator combinat cu grant și fond seed), cu o alocare de 8,5 milioane de euro; și instrumentul de venture capital, pentru care vor fi alocate 28,5 milioane euro.

„Acceleratorul va avea ca destinatar start-up-urile cu produse și servicii inovative și/sau care folosesc tehnologii noi, cu potențial mare de creștere, în timp ce instrumentele de venture capital vor fi destinate companiilor mici cu un potențial de creștere foarte mare sau companiilor care au crescut rapid și au premise să crească în continuare. Start-up-urile din accelerator vor putea accesa finanțări între 20.000 și 200.000 euro, în timp ce IMM-urile – până la 1,5 milioane de euro, prin finanțările seed și fondul de venture capital”, a explicat directorul adjunct al ADR Vest, Adrian Mariciuc.

Conferința „Finanțăm businessul tău” i-a adus la aceeași masă pe ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, pe mai mulți reprezentanți ai Comisiei Europene, ai unor fonduri de investiții (Marius Ghenea (Catalyst România), Cristian Munteanu (Early Game Ventures), Ciprian Man (Grwoceanu) și Matei Dumitrescu (Common Acces & Roca X) ) și ai IMM-urilor din regiune, într-un eveniment de informare și mentorat organizat de ADR Vest.

„Astăzi sădim semințele unui posibil unicorn (n.r.: start-up cu ritm de creștere foarte susținut, de regulă din domeniul tehnologiei, evaluat la peste 1 miliard de dolari) în regiunea Vest. Sperăm să avem cât mai multe în România, pentru că aceste companii care aduc tehnologie și cunoaștere au o valoare foarte mare pe produsele pe care ei le vor dezvolta. Și, în primul rând, sunt companii eminamente orientate spre export. În general, aceste companii produc valoare adăugată care revine, în timp, regiunii”, a mai spus Sorin Maxim.

Domeniile care vor beneficia de aceste instrumente de finanțare sunt cele care folosesc tehnologia.

„Mă bucur că, iată, o regiune din România, a decis să opteze pentru această formă de finanțare mult mai sustenabilă. Pe termen lung, principala valoarea adăugată regiunii este construirea unui ecosistem sustenabil de inovare. Pe lângă infrastructură, investițiile în companii sunt absolut necesare pentru dezvoltarea unei regiuni”, a concluzionat directorul adjunct al Unității România din cadrul DG Regio al Comisiei Europene, Krzysztof Kasprzyk, prezent, de asemenea, la evenimentul organizat la Timișoara.

Citeste mai mult

Fonduri europene

Termenul de depunere a cererilor în programul „Tomata“, prelungit până la 1 aprilie

Publicat

pe

Termenul de depunere a cererilor pentru obţinerea ajutorului de minimis pentru legumele în spaţii protejate în cadrul programului „Tomata” se prelungeşte cu o lună, respectiv până la data de 1 aprilie 2022, potrivit unui proiect de act normativ elaborat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Totodată, proiectul prevede şi eliminarea obligativităţii depunerii documentelor fiscale pentru accesarea ajutoarelor de minimis.

„Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale anunţă că a elaborat un proiect de act normativ prin care vor fi modificate Hotărârea Guvernului nr.148/2022, precum şi Hotărârea Guvernului nr. 147/2022, prin reglementarea următoarelor aspecte: prelungirea termenului de depunere a cererilor pentru obţinerea ajutorului de minimis pentru legumele în spaţii protejate până la data de 1 aprilie 2022, inclusiv; abrogarea criteriului de eligibilitate referitor la obligaţiile fiscale restante la bugetul general consolidat al statului, pentru ambele scheme de ajutor de minimis; eliminarea certificatului de atestare fiscală şi a cazierului fiscal din cadrul documentaţiei ataşate cererii pentru înscrierea în ambele scheme de ajutor de minimis”, se arată într-un comunicat de presă al MADR.

Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, susţine că decizia de simplificare a procedurii de acordare a sprijinului a fost luată după discuţiile avute cu fermierii interesaţi de accesarea acestui program.

Potrivit sursei citate, în luarea deciziei s-a ţinut cont şi de faptul că majoritatea solicitanţilor ambelor scheme de sprijin sunt persoane fizice care nu au realizat venituri, confruntându-se totodată cu lipsa lichidităţilor, a diverselor cheltuieli pentru achiziţia de sămânţă ori pentru înfiinţarea culturilor, alte costuri generate de încălzirea spaţiilor protejate dar şi a faptului că, în foarte multe cazuri, informaţiile înregistrate în bazele de date ale ANAF, APIA şi ale UAT-urilor nu erau corelate, ceea ce generează întârzieri în procesul de depunere a cererilor de înscriere în program.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite