Ne găsiți și pe:

Fonduri europene

Bani europeni pentru ferme piscicole. Cum pot fi accesați

Publicat

pe

Fermele piscicole pot accesa fonduri europene prin intermediul mai multor măsuri lansate săptămâna trecută. Ministrul Petre Daea a făcut un apel către fermierii piscicoli să acceseze toate fondurile şi a dat asigurări că va înfiinţa un colectiv pentru redresarea sectorului din care să facă parte şi reprezentanţii patronatelor. Marile probleme ale pisciculturii româneşti sunt lipsa subvenţiilor, poluarea bazinelor şi lipsa compensaţiilor ca urmare a pagubelor produse de unele specii de păsări.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării rurale, prin Direcţia Generală de Pescuit, a lansat apelurile de cereri de finanţare pentru mai multe măsuri de sprijin din cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM). Se pot depune cereri de finanţare pentru următoarele măsuri: I.1, I.2, I.6, I.15, I.21 (pescuit marin), I.21 (pescuit ape interioare), I.22, I.23, II.1, II.2, II.3, II.4, II.5.a, II.5.b, II.7, II.9, II.12 și IV.3. Fondurile pot fi cheltuite, de exemplu, pentru diversificarea veniturilor şi pentru dezvoltarea unor noi forme de venit, pentru investiţii în acvacultură, servicii consiliere, valoare adăugată sau pentru ino­vare. Potrivit anunţului, ghidurile aferente măsurilor lansate se regăsesc la adresa: http://ampeste.ro/popam-2014-2020/ghidul-solicitantului-popam/ghidul-solicitantului-aprobat.html.

Odată cu lansarea apelurilor a fost anunţată şi organizarea unei serii de evenimente pentru promovarea măsurilor, prima dintre acestea derulându-se deja la Bucureşti, în data de 20 februarie, cu participarea ministrului agriculturii, Petre Daea. Oficialul a făcut un apel către fermierii piscicoli de a atrage întreaga sumă rezervată României, respectiv 168 de milioane de euro din Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (FEPAM). Ministrul a mai subliniat că „sectorul acvaculturii beneficiază pentru prima dată de subvenţie la motorină, la fel ca în agricultură, dar şi de bani pentru investiţii în reproducţie”.

Sectorul piscicol din România se confruntă cu mai multe probleme, cele mai acute fiind lipsa subvenţiilor, poluarea bazinelor, pagubele produse de anumite specii de păsări şi lipsa compensaţiilor, după cum au reclamat patronatele. „Acest produs, peşte, nu are nici un fel de sprijin. Trăim cu speranţa că dumneavoastră acolo la Bruxelles, în aceste şase luni cât deţinem Preşedinţia Consiliului UE, veţi reuşi să spuneţi (…) că vrem subvenţie. Vrem cei doi piloni, pilonul de investiţii, din care 30% să meargă la măsuri de mediu pentru aceste compensaţii ale păsărilor ihtiofage şi acest pilon I de plăţi directe”, s-a adresat ministrului agriculturii preşedintele Patronatului Peştelui din România, Mariana Munteanu, potrivit Agerpres.

Problema cormoranilor a fost adusă din nou în discuţie de Radu Manolache, administratorul unei amenajări piscicole din Delta Dunării (Lunca, Cherhana Jurilovca), susţinând că din cauza acestor păsări a scăzut numărul fermelor piscicole de la 39 la 5.

O măsură potrivită pentru salvarea acestora este reprezentată, potrivit reprezentanţilor patronatelor, de acordarea unor compensaţii, care ar trebui date „în fiecare an”. Acesta a mai arătat faptul că ghidurile de finanţare pe POPAM ar trebui simplificate, iar în ceea ce priveşte subvenţionarea motorinei, a atras atenţia că majoritatea bărcilor sunt pe benzină.

Potrivit datelor MADR, până la finele lui 2018, plăţile către beneficiari prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM) au fost de 31,835 milioane de euro (18,9%), iar sumele solicitate Comisiei Europene, în limita alocării UE, de 26,77 milioane de euro (15,9%). Rambursarea efectivă de la UE este de numai 17,48 milioane de euro, ceea ce înseamnă un grad de absorbţie de doar 10,38% din alocarea europeană de 168,32 milioane de euro venită prin POPAM.

Următoarele evenimente de informare organizate de MADR pe această temă se vor desfăşura pe 26 februarie, la Sâmbăta de Sus – judeţul Braşov; pe 28 februarie, la Iaşi; 5 martie – Oradea; 7 martie – Borşa; 12 martie – Băile Olăneşti; 14 martie 2019 – Tulcea.

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fonduri europene

AJUTOARE de minimis Cum puteți să obțineți bani pentru cultivarea legumelor, în 2022

Publicat

pe

*Legumicultorii vor beneficia în acest an de un ajutor de minimis de cel mult 4.000 de euro pentru cultivarea de tomate, ardei gras, kapia, castraveţi, fasole păstăi, salata, spanac şi ceapă verde în spaţii protejate.

*Plafonul maxim alocat pentru această schemă de sprijin fiind de 225 milioane de lei (45 milioane de euro), conform unui proiect de Hotărâre publicat pe site-ul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

*Sprijinul financiar se acordă beneficiarilor pentru maximum două culturi, respectiv o singură cultură în ciclul I de producţie/1000 mp şi/sau o singură cultură în ciclul II de producţie/1000 mp, în anul 2022.

Valoarea maximă a sprijinului financiar pentru un beneficiar este de 4.000 euro, respectiv 3.000 de euro/cultură în Ciclul I/1.000 mp/beneficiar şi 1.000 euro/cultură în Ciclul II/1.000 mp/beneficiar. Sprijinul se acordă pentru tomate în ambele cicluri de producţie, iar pentru restul legumelor doar în ciclul II de producţie.

Beneficiarii eligibili sunt întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole, producătorii agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător emis în baza Legii nr.145/2014, valabil până la 31 decembrie 2022, producătorii agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale şi producătorii agricoli persoane juridice.

Pentru a fi eligibili la acordarea ajutorului de minimis pentru producţia de legume în spaţii protejate, beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii de eligibilitate: să solicite ajutorul de minimis prevăzut de prezenta hotărâre; să utilizeze o suprafaţă cumulată de minimum 1.000 mp/ciclu de producţie, cultivată exclusiv cu una dintre culturile prevăzute; să marcheze suprafaţa prevăzută, la loc vizibil, cu o placă indicator, pe care să se găsească inscripţia „Program susţinere legume, anul 2022, beneficiar numărul, Direcţia pentru Agricultură a Judeţului/ Municipiului Bucureşti”; să obţină producţiile minime corespunzătoare culturii înfiinţate.

De asemenea, aceştia trebuie să fie înregistraţi în evidenţele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafeţele cultivate cu legume în spaţiile protejate, în anul 2022; să deţină Registrul de evidenţă a tratamentelor cu produse de protecţie a plantelor, completat începând cu data înfiinţării culturii şi avizat de oficiul fitosanitar judeţean; să facă dovada obţinerii producţiei minime realizate, prin documente justificative în funcţie de forma de organizare .

În proiectul publicat de MADR se precizează că pentru suprafaţa prevăzută se acceptă o marjă de eroare de plus 50 de metri pătraţi rezultaţi în urma verificării în teren a suprafeţei înfiinţate cu legume.

Producţiile minime pe care trebuie să le obţină pentru a beneficia de sprijin sunt: 5.600 kg/1000 mp pentru cultura de tomate; 2.000 kg/1000 mp pentru cultura de ardei gras şi/sau lung-kapia; 5.600 kg/1000 mp pentru cultura de castraveţi; 1.500 kg/1000 mp pentru cultura de fasole păstăi; 1.440 kg/1000 mp pentru cultura de salată; 1.000 kg/1000 mp pentru cultura de spanac; 1.000 kg/1000 mp pentru cultura de ceapă verde.

Valorificarea producţiilor prevăzute se face în perioada 1 martie – 10 iunie inclusiv pentru ciclul I de producţie şi respectiv 20 octombrie – 9 decembrie, inclusiv pentru ciclul II de producţie. Dovada obţinerii producţiei de legume obţinute în spaţii protejate o constituie bonul fiscal/factura/fila/filele din carnetul de comercializare.

Valoarea maximă a sprijinului financiar se acordă în lei, la cursul de schimb de 4,9475 lei, stabilit de către Banca Centrală Europeană, la data de 30 septembrie 2021, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE).

Conform Regulamentul de minimis în sectorul agricol, valoarea totală a ajutoarelor de minimis care se acordă unei întreprinderi/întreprinderi unice nu poate depăşi suma de 20.000 euro pe durata a trei exerciţii financiare, în cursul exerciţiului financiar actual, respectiv anul depunerii cererii de înscriere în program şi în cele două exerciţii financiare precedente.

Citeste mai mult

Fonduri europene

SPRIJIN. Cultivatorii de usturoi vor primi 3.000 de eur/hectar, în 2022

Publicat

pe

Cultivatorii de usturoi vor putea primi în 2022 un sprijin de maximum 3.000 euro/hectar printr-o schemă de ajutor de minimis privind susţinerea producţiei de usturoi, potrivit unui proiect de Hotărâre publicat pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Schema de ajutor de minimis se acordă întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole, pentru susţinerea producţiei de usturoi, respectiv: producătorilor agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător emis în baza Legii nr.145/2014 valabil până la 31 decembrie 2022, producătorilor agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale şi producătorilor agricoli persoane juridice.

Pentru a fi eligibili la acordarea ajutorului de minimis pentru producţia de usturoi, beneficiarii trebuie să solicite ajutorul de minimis, să utilizeze o suprafaţă cultivată cu usturoi de minimum 3.000 mp, marcată la loc vizibil cu o placă indicator, pe care să se găsească inscripţia „Program susţinere usturoi, anul, beneficiar numărul, Direcţia Agricolă Judeţeană./a Municipiului Bucureşti”, să obţină o producţie de minimum 3 kilograme de usturoi/10 mp de pe suprafaţa prevăzută şi să fie înregistraţi în evidenţele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafeţele cultivate cu usturoi, în anul 2022.

Totodată, ei trebuie să deţină Registrul de evidenţă a tratamentelor cu produse de protecţie a plantelor, completat începând cu data înfiinţării culturii şi avizat de oficiul fitosanitar judeţean şi să facă dovada producţiei realizate prin documente justificative, în funcţie de forma de organizare.

Dovada obţinerii producţiei de usturoi o constituie bonul fiscal/factura/fila/filele din carnetul de comercializare.

Valorificarea producţiei prevăzute se face în perioada 1 iulie – 21 noiembrie inclusiv.

Resursele financiare alocate în acest sens de la bugetul de stat depăşesc 22,26 milioane de lei, respectiv 4,5 milioane de euro şi se asigură din bugetul aprobat MADR pe anul 2022.

Cursul de schimb pentru acordarea acestui sprijin este de 4,9475 lei, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2021, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE). Plata se acordă proporţional cu suprafaţa efectiv cultivată.

Valoarea totală a ajutorului de minimis care se acordă unei întreprinderi/întreprinderi unice nu poate depăşi suma de 20.000 euro, echivalent în lei, pe durata a trei exerciţii financiare, adică exerciţiul financiar în cauză şi două exerciţii financiare precedente, conform prevederilor din Regulamentul de minimis în sectorul agricol.

Citeste mai mult

Fonduri europene

BILANȚ. Proiecte în valoare de 1,12 miliarde de euro contractate în Regiunea Vest, prin Regio-POR 2014-2021

Publicat

pe

Aproape jumătate de miliard de euro. Aceasta este suma cu care a fost depășită alocarea regiunii Vest pe Programul Operațional Regional 2014 – 2020. Asta face ca suma totală contractată în regiune, în actualul exercițiu financiar să ajungă la 1,12 miliarde euro, cu 75% mai mare decât cea prevăzută inițial.

Programul a generat sau urmează să genereze rezultate de care vor beneficia cele aproape 2 milioane de locuitori ai regiunii:

–           115 unități de învățământ construite, reabilitate sau dotate și peste 30.000 de copii și tineri care vor beneficia de condiții de educație la standarde ridicate;

–           17 unități primiri urgențe și tot atâtea ambulatorii reabilitate și dotate, plus 158 de ambulanțe achiziționate;

–           Aproape 400 de kilometri de drumuri reabilitate sau modernizate.

–           Peste 10.000 de apartamente reabilitate termic;

–           660.000 metri pătrați de spații verzi create sau modernizate;

–           Sprijin pentru peste 50.000 de persoane care trăiesc în zone urbane marginalizate;

–           Aproape 500 de IMM-uri finanțate și peste 1.700 de locuri de muncă generate.

La nivel de județe, în Timiș au fost contractate 340 de proiecte în valoare totală de 353 milioane de euro; Hunedoara are 260 de proiecte, în valoare de 326 milioane euro; Arad – 161, totalizând 219 milioane de euro, iar Caraș-Severin – 124 de proiecte, în valoare totală de 240 milioane de euro.

În plus, cele patru județe mai au în evaluare sau în faza de precontractare alte 50 de proiecte, în valoare totală de aproape 55 milioane euro.

A fost un an plin de realizări și provocări pentru ADR Vest. Pe lângă implementarea actualului Program Operațional Regional, care crește în importanță și în valorile care sunt decontate lună de lună, finalul de an adus aprobarea ordonanței care stabilește definitiv descentralizarea Programului Operațional Regional la nivelul regiunilor de dezvoltare. Mai mult decât atât, s-a stabilit că agențiile vor fi implicate într-o mare parte a componentelor pe care PNRR le are în implementare, mai precis componentele pe care agenția le-a și derulat în trecut”, a spus Sorin Maxim, directorul general al ADR Vest.

Programul Operațional Regional 2021 – 2027, în care ADR Vest va fi autoritate de management și care va debuta anul viitor, va aloca regiunii Vest 1,1 miliarde euro. El va urmări șapte priorități:

–           O regiune competitivă prin inovare, digitalizare și întreprinderi dinamice;

–           O regiune cu orașe Smart;

–           O regiune cu orașe prietenoase cu mediul;

–           O regiune cu mobilitate urbană sustenabilă;

–           O regiune accesibilă;

–           O regiune educată și atractivă;

–           O regiune pentru cetățeni.

În ceea ce privește Planul Național de Redresare și Reziliență, Agenției pentru Dezvoltare Regională i se încredințează gestionarea investiției pentru categoriile de investiții din cadrul componentelor:

C12 – Sănătate;

C13 – Reforme sociale;

C 15 – Educație.

Cred că a fost un an foarte bun, atât pentru regiunea noastră, cât și pentru celelalte regiuni. Cred că regiunea noastră va trebui să mai crească tempo-ul, pentru că resursele vor crește ca valoare alocată și va trebui să ne îngrijim cu toții, atât noi, la nivelul agenției, dar și beneficiarii să își crească capacitatea de a genera și de a implementa proiecte în bune condiții”, a concluzionat Sorin Maxim.

***

Pentru informaţii suplimentare, nu ezitați să ne contactaţi: tel. 0256-491.923, e-mail – office@adrvest.ro

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite