Ne găsiți și pe:

Fonduri europene

Finanțări europene pentru investiții în pomicultură. Cum se obțin banii

Publicat

pe

Cererile de finanţare a parteneriatelor pentru comercializarea produselor agricole şi pomicole româneşti prin lanţurile scurte de aprovizionare se pot depune până la 30 iunie 2019, termenul fiind astfel prelungit cu două luni.

Pe de altă parte, la 1 mai a intrat în vigoare un nou set de reguli europene care sunt menite să-i protejeze pe producători şi pe micii furnizori de practicile comerciale neloiale în cadrul lanţului de aprovizionare cu alimente.

Pentru prima dată, vor fi interzise în UE până la 16 practici comerciale neloiale impuse în mod unilateral de un partener comercial.

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a anunţat recent că a fost prelungită sesiunea de depunere a cererilor de finanţare aferente submăsurilor 16.4 „Sprijin acordat pentru cooperarea orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare” şi 16.4a „Sprijin acordat pentru cooperarea orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare – sectorul pomicol”, din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020).

Astfel, proiectele prin care se poate solicita finanţare de maximum 100.000 de euro se pot depune până în data de 30 iunie 2019, ora 16:00.

Decizia de prelungire a sesiunii a fost luată în urma solicitărilor mai multor potenţiali beneficiari, fiind vorba de proiecte cu o complexitate deosebită care necesită un timp suplimentar pentru întocmirea documentaţiei, precizează sursa citată.

AFIR reaminteşte că fondurile disponibile pentru submăsura 16.4 sunt de 4.744.665 de euro, iar pentru submăsura 16.4a se ridică la 6.668.484 de euro.

Toţi cei interesaţi să depună proiecte pot consulta gratuit Ghidul solicitantului şi anexele aferente care se află, de asemenea, pe site-ul AFIR, www.afir.info, la secţiunea „Investiţii PNDR”.

La jumătatea lunii martie, Ministerul Agriculturii anunţa că numărul de proiecte depuse pe submăsurile dedicate promovării produselor tradiţionale româneşti se ridică la 160, din care au fost selectate 82, în valoare totală de 7,8 milioane de euro, fiind contractate 68 de proiecte, în cuantum total de 6,4 milioane de euro.

Potrivit sursei citate, prin submăsura 16.4 au fost lansate patru sesiuni de depunere proiecte, cu o alocare de 15,6 milioane de euro. Numărul de proiecte depuse pe submăsura 16.4 este de 124, din care au fost selectate 60, în valoare de 5,7 milioane de euro, fiind contractate 49 de proiecte, în cuantum total de 4,6 milioane de euro.

În ceea ce priveşte submăsura 16.4a, au fost lansate trei sesiuni de depunere proiecte cu o alocare de 14,2 milioane de euro. Numărul de proiecte depuse este de 36, din care selectate au fost 22 proiecte în valoare de 2,1 milioane de euro, iar contractate sunt 19 proiecte, în valoare de 1,8 milioane de euro.

O altă veste bună pentru producătorii agricoli este intrarea în vigoare, de la 1 mai, a unui nou set de reguli europene care vor garanta protecţia acestora, precum şi a micilor furnizori împotriva practicilor comerciale neloiale în cadrul lanţului de aprovizionare cu alimente.

Pentru prima dată, vor fi interzise în UE până la 16 practici comerciale neloiale impuse în mod unilateral de un partener comercial.

Printre practicile comerciale neloiale care urmează a fi interzise se numără plăţile întârziate în cazul produselor perisabile, anulările în ultimul minut ale comenzilor, modificările unilaterale sau retroactive ale contractelor şi obligarea furnizorului la plata produselor irosite. Alte practici vor fi permise numai dacă fac obiectul unui acord prealabil, clar şi lipsit de ambiguitate între părţi: faptul că un cumpărător returnează unui furnizor produsele nevândute; faptul că un cumpărător impune unui furnizor o plată pentru garantarea sau menţinerea unui acord de furnizare; faptul că un furnizor plăteşte pentru promovarea sau comercializarea produselor vândute de cumpărător.

Urmează ca statele membre UE să desemneze autorităţile care vor fi însărcinate cu aplicarea noilor reguli, iar aceste autorităţi vor trebui să aibă puterea de a impune amenzi şi de a demara anchete în urma plângerilor.

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fonduri europene

Atenționare Greenpeace: Programul „Casa verde“, blocat

Publicat

pe

Deși programul pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice a fost anunțat în 2018, până acum nici un cetățean nu a primit finanțare pentru a produce energie din surse regenerabile și nu a fost instalat nici un sistem fotovoltaic, susține Greenpeace.

O parte din bani au fost folosiți deja pe cheltuieli colaterale, precum dezvoltarea unei platforme informatice, publicitate sau salariile echipei de proiect.

Programul „Casa Verde Fotovoltaice” al Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM) nu a ajutat încă nici măcar un cetăţean să îşi producă singur energia din surse regenerabile, nefiind instalat nici măcar un sistem fotovoltaic.

„Anunţat la mijlocul lui 2018, programul «Casa Verde Fotovoltaice» al Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM) nu a ajutat încă nici măcar un cetăţean să devină prosumator, adică să îşi producă singur energia din surse curate. Mai mult, conform informaţiilor furnizate, la solicitarea Greenpeace România, AFM şi Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei (MLPDA), peste 13 milioane de euro sunt alocaţi în proiect (şi, probabil, parţial cheltuiţi) unor cheltuieli colaterale precum dezvoltarea unei platforme informatice, publicitate sau salariile echipei de proiect“, se arată într-un comunicat al Greenpeace.

Programul Naţional „Casa Verde Fotovoltaice“ prevede instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua naţională. Bugetul alocat acestui program este de 656 de milioane de lei, din care 536 de milioane de lei prin Programul Operaţional Regional (POR) şi 120 de milioane de lei de la AFM.

Finanţarea oferită prin programul „Casa Verde Fotovoltaice” este una generoasă, respectiv maximum 20.000 de lei pentru un sistem fotovoltaic de minimum 3 kW pentru persoanele fizice interesate să îşi producă singure energia electrică.

„Peste 25.000 de cetăţeni din întreaga ţară s-au înscris pentru a obţine finanţare. Din păcate, viteza cu care AFM derulează acest proiect este foarte redusă, nefiind instalat încă nici măcar un sistem fotovoltaic“, arată organizația.

Mai mult, potrivit sursei citate, programul are cheltuieli indirecte inadmisibil de mari, 13% dintre fonduri (peste 13 milioane de euro) fiind folosite, conform informaţiilor de la AFM şi MLPDA, pe dezvoltarea aplicaţiei informatice care gestionează înscrierile, informare şi publicitate, audit, salarii, bani cu care AFM ar fi putut să finanţeze alte peste 3.000 de instalaţii fotovoltaice.

„Este de neînţeles cum o autoritate publică care gestionează bugete uriaşe nu a mai comunicat oficial pe acest subiect urmărit de zeci de mii de beneficiari din 6 noiembrie 2019“, a declarat Marian Mândru, coordonator de campanie la Greenpeace România.

Citeste mai mult

Fonduri europene

Programul „Casa verde“ se reia. Care sunt noutățile

Publicat

pe

Programul privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua naţională va fi reluat începând cu data de 6 noiembrie 2019, ora 10:00, dată de la care instalatorii validaţi vor putea să continue înscrierea persoanelor fizice în aplicaţia informatică, informează Administraţia Fondului de Mediu (AFM).

AFM precizează că persoanele fizice care nu au depus şi nu au înregistrat documentele la instalatorii validaţi până în data de 10 septembrie vor avea posibilitatea de a depune la instalatori documentele solicitate, cu condiţia ca acestea să fie valabile la data înregistrării în aplicaţia informatică. De precizat că lista instalatorilor validaţi la care se pot înscrie persoanele fizice este disponibilă pe site-ul AFM: https://www.afm.ro/main/programe/sisteme_fotovoltaice/2019/lista_instalatori_contracte_semnate-2019_09_05.pdf.

Cei înscrişi şi acceptaţi în program primesc până la 90% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile, în limita sumei de 20.000 lei. Suma finanţată de AFM se scade de către instalatorul validat din valoarea totală a facturii, iar diferenţa se suportă de către beneficiarul final, din surse financiare proprii.

Valoarea totală a finanţării acordate pentru acest program se ridică la aproximativ 656 milioane de lei, sumă din care 536 milioane de lei sunt alocaţi prin Programul Operaţional Regional.

Scopul programului îl reprezintă creşterea eficienţei energetice, îmbunătăţirea calităţii aerului şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin utilizarea sistemelor de panouri fotovoltaice.

Citeste mai mult

Fonduri europene

APIA începe plata avansului subvențiilor pe suprafață săptămâna viitoare

Publicat

pe

Fermierii care au depus cereri unice de plată vor primi în avans, începând de miercuri, 16 octombrie, 70% subvenţiile pe suprafaţă şi până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală, a anunţat, marţi, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Astfel, avansul pentru plata directă în sectorul vegetal, respectiv schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), este de 102,6082 euro/ha, plata redistributivă pentru intervalele între 1 şi 5 hectare (inclusiv 5 ha) şi peste 5 hectare şi până la 30 de hectare inclusiv va fi de 48,7127 euro//ha), plata pentru înverzire (59,3201 euro/ha), iar plata pentru tinerii fermieri (31,2477 euro/ha).

Pentru speciile ovine/caprine, respectiv sprijinul cuplat în sectorul zootehic, plafonul alocat este de 17,7173 euro/animal.

Avansul se va acorda în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2019, iar din 1 decembrie 2019, APIA va efectua plăţile corespunzătoare diferenţei între plafonul financiar al fiecărei scheme şi cuantumul calculat şi acordat în avans, în condiţiile îndeplinirii de către beneficiari a tuturor criteriilor de eligibilitate.

Plăţile pentru schemele finanţate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,7496 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2019, în timp ce pentru plăţile schemelor finanţate din FEADR (Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală) cursul de schimb valutar este de 4,6635 lei/euro. Acesta a fost stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 31 decembrie 2018.

Pe 30 septembrie, ministrul Agriculturii, Petre Daea, declara că aproape 300.000 de dosare au fost procesate dintr-un total de 900.000, pentru acordarea subvenţiilor în avans în agricultură.

Potrivit datelor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), peste 846.600 cereri unice de plată, pentru o suprafaţă totală de 9,7 milioane hectare au fost depuse până la data de 15 mai, când s-a încheiat campania de primire a cererilor, aferente anului 2019. Faţă de anul trecut, numărul cererilor a scăzut uşor, în timp ce suprafaţa agricolă a crescut cu 194.695,83 hectare, fapt care confirmă tendinţa de comasare a terenurilor, notează APIA.

Suma totală alocată României din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) în 2019 se ridică la 1,94 miliarde de euro.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite