Ne găsiți și pe:

Fonduri europene

Credite avantajoase pentru tinerii agricultori. Când puteți aplica

Publicat

pe

Comisia Europeană şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) au lansat un pachet de creditare în valoare de un miliard de euro, care vizează creşterea accesului la finanţare al fermierilor din UE, în special al celor tineri, informează Comisia Europeană.

Acest program, finanţat în totalitate de BEI, ar urma să fie completat de băncile participante în cadrul fiecărui stat membru, ceea ce ar putea majora suma totală disponibilă la 2 miliarde de euro. Potrivit legislaţiei europene, un „tânăr agricultor” are mai puţin de 40 de ani.

Această categorie reprezenta 11% din totalul celor 10,3 milioane de agricultori în 2016, potrivit cifrelor Eurostat, în timp ce 32% aveau peste 65 de ani. Iniţiativa comună va viza împrumuturi pe termen de 15 ani, la dobânzi „inferioare celor de pe piaţă”, se precizează într-un comunicat de presă.

Fonduri europene

Bani europeni pentru microintreprinderi. Pentru ce activități se pot obține finanțări

Publicat

pe

Microîntreprinderile din Regiunea Vest beneficiază de noi oportunități de finanțare prin Regio – Programul Operațional Regional (Regio-POR) 2014-2020.

Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Vest, în calitate de Organism Intermediar pentru POR 2014-2020, vă informează că, astăzi, 6 mai 2019, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice – Autoritatea de Management pentru POR (AMPOR) a lansat Apelul 2 de proiecte (POR/604/2/1) pentru Prioritatea de Investiții 2.1.A – Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri – Microîntreprinderi din cadrul Axei prioritare 2 – Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii.

Prin Prioritatea de Investiții 2.1.A – Microîntreprinderi vor fi finanțate proiecte care vizează  activități de construire, modernizare, extindere a spațiilor de producție/ prestare servicii ale microîntreprinderilor, precum și dotarea acestora cu active corporale și necorporale, inclusiv instrumente de comercializare on-line.  Locul de implementare al proiectului trebuie să fie situat în mediul urban.

Regiunea Vest are la dispoziție o alocare financiară de 10,77 milioane euro în cadrul acestui apel de proiecte.

Apelul de proiecte este de tip competitiv. Cererile de finanțare se vor putea depune exclusiv prin aplicația electronică MySMIS, disponibilă la adresa web http://www.fonduri-ue.ro/mysmis, începând cu data de 08.07.2019, ora 12.00. Termenul limită de depunere a cererilor este data de 08.11.2019, ora 12.00.

Perioada de depunere a proiectelor poate fi redusă în cazul în care bugetul apelului este consumat mai devreme.

Valoarea eligibilă a proiectului trebuie să fie de minimum 25.000 de euro, echivalent în lei la cursul de schimb InforEuro, valabil la data lansării apelului de proiecte (luna mai 2019).

Cuantumul finanțării nerambursabile solicitate nu poate depăși plafonul de minimis, de 200.000 de euro, echivalentul în lei, la cursul de schimb InforEuro valabil la data acordării ajutorului (în baza Ordinului Ministrului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice nr. 760/ 25.05.2016 privind aprobarea schemei de ajutor de minimis pentru sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020).

Contribuția solicitantului la finanțarea investiției trebuie să fie de minimum 10% din valoarea eligibilă a investiției. Valoarea eligibilă reprezintă suma cheltuielilor eligibile incluse în proiect.

Versiunea finală a ghidului solicitantului – condițiile specifice de accesare a fondurilor pentru această prioritate de investiții poate fi consultată pe site-ul ADR Vest (http://www.adrvest.ro/), la secțiunea  POR 2014-2020/ Ghiduri de finanțare (http://adrvest.ro/microintreprinderi-2/) și pe site-ul programului – http://www.inforegio.ro/ro/axa-prioritara-2/apeluri-lansate/731-ghid-specific-2-1-a-microintreprinderi-apel-2019.

Citeste mai mult

Fonduri europene

Finanțări europene pentru investiții în pomicultură. Cum se obțin banii

Publicat

pe

Cererile de finanţare a parteneriatelor pentru comercializarea produselor agricole şi pomicole româneşti prin lanţurile scurte de aprovizionare se pot depune până la 30 iunie 2019, termenul fiind astfel prelungit cu două luni.

Pe de altă parte, la 1 mai a intrat în vigoare un nou set de reguli europene care sunt menite să-i protejeze pe producători şi pe micii furnizori de practicile comerciale neloiale în cadrul lanţului de aprovizionare cu alimente.

Pentru prima dată, vor fi interzise în UE până la 16 practici comerciale neloiale impuse în mod unilateral de un partener comercial.

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a anunţat recent că a fost prelungită sesiunea de depunere a cererilor de finanţare aferente submăsurilor 16.4 „Sprijin acordat pentru cooperarea orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare” şi 16.4a „Sprijin acordat pentru cooperarea orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare – sectorul pomicol”, din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020).

Astfel, proiectele prin care se poate solicita finanţare de maximum 100.000 de euro se pot depune până în data de 30 iunie 2019, ora 16:00.

Decizia de prelungire a sesiunii a fost luată în urma solicitărilor mai multor potenţiali beneficiari, fiind vorba de proiecte cu o complexitate deosebită care necesită un timp suplimentar pentru întocmirea documentaţiei, precizează sursa citată.

AFIR reaminteşte că fondurile disponibile pentru submăsura 16.4 sunt de 4.744.665 de euro, iar pentru submăsura 16.4a se ridică la 6.668.484 de euro.

Toţi cei interesaţi să depună proiecte pot consulta gratuit Ghidul solicitantului şi anexele aferente care se află, de asemenea, pe site-ul AFIR, www.afir.info, la secţiunea „Investiţii PNDR”.

La jumătatea lunii martie, Ministerul Agriculturii anunţa că numărul de proiecte depuse pe submăsurile dedicate promovării produselor tradiţionale româneşti se ridică la 160, din care au fost selectate 82, în valoare totală de 7,8 milioane de euro, fiind contractate 68 de proiecte, în cuantum total de 6,4 milioane de euro.

Potrivit sursei citate, prin submăsura 16.4 au fost lansate patru sesiuni de depunere proiecte, cu o alocare de 15,6 milioane de euro. Numărul de proiecte depuse pe submăsura 16.4 este de 124, din care au fost selectate 60, în valoare de 5,7 milioane de euro, fiind contractate 49 de proiecte, în cuantum total de 4,6 milioane de euro.

În ceea ce priveşte submăsura 16.4a, au fost lansate trei sesiuni de depunere proiecte cu o alocare de 14,2 milioane de euro. Numărul de proiecte depuse este de 36, din care selectate au fost 22 proiecte în valoare de 2,1 milioane de euro, iar contractate sunt 19 proiecte, în valoare de 1,8 milioane de euro.

O altă veste bună pentru producătorii agricoli este intrarea în vigoare, de la 1 mai, a unui nou set de reguli europene care vor garanta protecţia acestora, precum şi a micilor furnizori împotriva practicilor comerciale neloiale în cadrul lanţului de aprovizionare cu alimente.

Pentru prima dată, vor fi interzise în UE până la 16 practici comerciale neloiale impuse în mod unilateral de un partener comercial.

Printre practicile comerciale neloiale care urmează a fi interzise se numără plăţile întârziate în cazul produselor perisabile, anulările în ultimul minut ale comenzilor, modificările unilaterale sau retroactive ale contractelor şi obligarea furnizorului la plata produselor irosite. Alte practici vor fi permise numai dacă fac obiectul unui acord prealabil, clar şi lipsit de ambiguitate între părţi: faptul că un cumpărător returnează unui furnizor produsele nevândute; faptul că un cumpărător impune unui furnizor o plată pentru garantarea sau menţinerea unui acord de furnizare; faptul că un furnizor plăteşte pentru promovarea sau comercializarea produselor vândute de cumpărător.

Urmează ca statele membre UE să desemneze autorităţile care vor fi însărcinate cu aplicarea noilor reguli, iar aceste autorităţi vor trebui să aibă puterea de a impune amenzi şi de a demara anchete în urma plângerilor.

Citeste mai mult

Fonduri europene

Bani europeni pentru ferme piscicole. Cum pot fi accesați

Publicat

pe

Fermele piscicole pot accesa fonduri europene prin intermediul mai multor măsuri lansate săptămâna trecută. Ministrul Petre Daea a făcut un apel către fermierii piscicoli să acceseze toate fondurile şi a dat asigurări că va înfiinţa un colectiv pentru redresarea sectorului din care să facă parte şi reprezentanţii patronatelor. Marile probleme ale pisciculturii româneşti sunt lipsa subvenţiilor, poluarea bazinelor şi lipsa compensaţiilor ca urmare a pagubelor produse de unele specii de păsări.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării rurale, prin Direcţia Generală de Pescuit, a lansat apelurile de cereri de finanţare pentru mai multe măsuri de sprijin din cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM). Se pot depune cereri de finanţare pentru următoarele măsuri: I.1, I.2, I.6, I.15, I.21 (pescuit marin), I.21 (pescuit ape interioare), I.22, I.23, II.1, II.2, II.3, II.4, II.5.a, II.5.b, II.7, II.9, II.12 și IV.3. Fondurile pot fi cheltuite, de exemplu, pentru diversificarea veniturilor şi pentru dezvoltarea unor noi forme de venit, pentru investiţii în acvacultură, servicii consiliere, valoare adăugată sau pentru ino­vare. Potrivit anunţului, ghidurile aferente măsurilor lansate se regăsesc la adresa: http://ampeste.ro/popam-2014-2020/ghidul-solicitantului-popam/ghidul-solicitantului-aprobat.html.

Odată cu lansarea apelurilor a fost anunţată şi organizarea unei serii de evenimente pentru promovarea măsurilor, prima dintre acestea derulându-se deja la Bucureşti, în data de 20 februarie, cu participarea ministrului agriculturii, Petre Daea. Oficialul a făcut un apel către fermierii piscicoli de a atrage întreaga sumă rezervată României, respectiv 168 de milioane de euro din Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (FEPAM). Ministrul a mai subliniat că „sectorul acvaculturii beneficiază pentru prima dată de subvenţie la motorină, la fel ca în agricultură, dar şi de bani pentru investiţii în reproducţie”.

Sectorul piscicol din România se confruntă cu mai multe probleme, cele mai acute fiind lipsa subvenţiilor, poluarea bazinelor, pagubele produse de anumite specii de păsări şi lipsa compensaţiilor, după cum au reclamat patronatele. „Acest produs, peşte, nu are nici un fel de sprijin. Trăim cu speranţa că dumneavoastră acolo la Bruxelles, în aceste şase luni cât deţinem Preşedinţia Consiliului UE, veţi reuşi să spuneţi (…) că vrem subvenţie. Vrem cei doi piloni, pilonul de investiţii, din care 30% să meargă la măsuri de mediu pentru aceste compensaţii ale păsărilor ihtiofage şi acest pilon I de plăţi directe”, s-a adresat ministrului agriculturii preşedintele Patronatului Peştelui din România, Mariana Munteanu, potrivit Agerpres.

Problema cormoranilor a fost adusă din nou în discuţie de Radu Manolache, administratorul unei amenajări piscicole din Delta Dunării (Lunca, Cherhana Jurilovca), susţinând că din cauza acestor păsări a scăzut numărul fermelor piscicole de la 39 la 5.

O măsură potrivită pentru salvarea acestora este reprezentată, potrivit reprezentanţilor patronatelor, de acordarea unor compensaţii, care ar trebui date „în fiecare an”. Acesta a mai arătat faptul că ghidurile de finanţare pe POPAM ar trebui simplificate, iar în ceea ce priveşte subvenţionarea motorinei, a atras atenţia că majoritatea bărcilor sunt pe benzină.

Potrivit datelor MADR, până la finele lui 2018, plăţile către beneficiari prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM) au fost de 31,835 milioane de euro (18,9%), iar sumele solicitate Comisiei Europene, în limita alocării UE, de 26,77 milioane de euro (15,9%). Rambursarea efectivă de la UE este de numai 17,48 milioane de euro, ceea ce înseamnă un grad de absorbţie de doar 10,38% din alocarea europeană de 168,32 milioane de euro venită prin POPAM.

Următoarele evenimente de informare organizate de MADR pe această temă se vor desfăşura pe 26 februarie, la Sâmbăta de Sus – judeţul Braşov; pe 28 februarie, la Iaşi; 5 martie – Oradea; 7 martie – Borşa; 12 martie – Băile Olăneşti; 14 martie 2019 – Tulcea.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite