Ne găsiți și pe:

Fonduri europene

Fonduri europene pentru investiții în sisteme de irigații

Publicat

pe

Fermierii mai au la dispoziţie 4 milioane de euro pentru investiţii în infrastructura de irigaţii, prin submăsura 4.3. din cadrul PNDR 2014-2020, potrivit Ministerului Agriculturii.

Sesiunea de primire a proiectelor este deschisă până la 31 august 2019 sau până la epuizarea fondurilor disponibile. În momentul de faţă, circa 1,4 milioane de hectare de teren agricol sunt irigabile datorită lucrărilor de reabilitare şi modernizare a 56 de staţii de irigat începute în urmă cu aproape trei ani şi realizate în proporţie de 70%, potrivit Ministerului Agriculturii.

Ministerul Agriculturii îndeamnă fermierii să acceseze fondurile disponibile prin intermediul submăsurii 4.3 „Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice” – componenta infrastructură de irigaţii, din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, deschisă până la 31 august 2019, în limita fondurilor disponibile.

Plafonul de depunere a cererilor de finanţare este de 300 milioane de euro, iar până în acest moment (25 iunie 2019) au fost depuse 301 proiecte în valoare totală de 295.829.890 euro, mai fiind astfel disponibile 4.170.110 euro.

Pragurile de calitate ale proiectelor diferă în fiecare lună, începând de la 70 de puncte în prima etapă lunară (28 ianuarie – 28 februarie 2019) şi ajungând până la pragul minim de 20 de puncte în ultima etapă lunară (1 – 31 august 2019).

În această sesiune s-a acordat finanţare de până la 1.000.000 euro pentru fiecare proiect de investiţii în sistemele de irigaţii. Fondurile sunt 100% nerambursabile şi se acordă pentru modernizarea infrastructurii secundare de irigaţii, a clădirilor aferente staţiilor de pompare de punere sub presiune, precum şi racordarea acestora la utilităţi, inclusiv construcţia şi modernizarea bazinelor de colectare şi stocare a apei de irigat. Un element de noutate este faptul că echipamentele de irigat pot fi achiziţionate în limita a 30% din valoarea eligibilă a proiectului – modalitatea de calcul fiind detaliată în Ghidul Solicitantului.

Investiţiile în infrastructura de irigaţii sunt, de altfel, o prioritate pentru Ministerul Agriculturii.

Potrivit ministrului Petre Daea, lucrările de reabilitare şi modernizare a 56 de staţii de irigat din România începute în urmă cu aproape trei ani sunt realizate în proporţie de 70%, astfel încât 1,4 milioane de hectare de teren agricol sunt irigabile în momentul de faţă.

El a făcut referire la fenomenele meteorologice deosebite din acest an şi a menţionat că în sudul şi vestul ţării sunt puse în funcţiune aproape 200 de staţii de pompare pentru a evacua apele de pe terenurile agricole şi că 61 de puncte din sistemul antigrindină sunt operaţionale în momentul de faţă.

„Este adevărat că sunt zone în care excesul de umiditate a pus la grea încercare culturile, dar vorbim de suprafeţe mici la nivel naţional. Fermierii afectaţi au acest stres al momentului pe care încercăm să-l cauterizăm prin măsurile de sprijin pe care le avem la dispoziţie în acest moment. Nu sunt probleme cu producţia agricolă în România şi nici nu vom avea asemenea probleme. Mai mult, nu sunt probleme nici cu calitatea produselor, iar toate aceste îngrijorări trebuie să dispară”, a susţinut ministrul agriculturii.

Fonduri europene

Începe programul „Casa Verde“. Cum puteți aplica

Publicat

pe

Noul Program „Casa Verde”, destinat instalării de panouri fotovoltaice, începe luni, 9 septembrie şi se va adresa persoanelor fizice, ce pot deveni, astfel, şi producători de energie electrică.

Conform datelor Ministerului Mediului, prin bugetul alocat pentru acest program vor putea fi finanţate proiecte pentru circa 33.000 de unităţi locative.

Minimul de putere instalată este de 3 Kw şi se va putea din acel moment să negocieze şi cu societăţile de electricitate şi vor încheia contractul de racordare.

Bugetul alocat acestui program este de 656 de milioane de lei, din care 536 de milioane de lei prin Programul Operaţional Regional (POR) şi 120 de milioane de lei, de la AFM.

Prin accesarea programului, pot fi instalate sisteme de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua naţională.

Pentru a beneficia de finanţare în cadrul programului, persoana fizică trebuie să respecte criteriile de eligibilitate a solicitantului, criteriile de eligibilitate a proiectului şi cerinţele tehnice ale componentelor sistemului de panouri fotovoltaice. De asemenea, solicitanţii trebuie să prezinte documentele necesare pentru înscriere aşa cum se regăsesc în Ghidul de finanţare disponibil pe site-ul AFM, la secţiunea aferentă programului.

Scopul programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice îl reprezintă creşterea eficienţei energetice, îmbunătăţirea calităţii aerului şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin utilizarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică necesară consumului propriu şi livrarea surplusului în sistemul energetic naţional.

Începând din 26 august, lista cu instalatorii aprobaţi în cadrul programului a fost publicată pe site-ul AFM, iar instalatorii validaţi în cadrul Programului „Casa Verde Fotovoltaice” au semnat contractele de participare în perioada 2 – 6 septembrie 2019.

Dosarele de finanţare pentru noul program se vor depune exclusiv electronic, iar pentru fiecare proiect eligibil solicitantul poate primi 20.000 de lei, indiferent de costul instalaţiei, diferenţa urmând să fie suportată de către acesta.

Citeste mai mult

Fonduri europene

Fonduri europene pentru viticultori. Cum puteți obține banii

Publicat

pe

Viticultorii pot accesa fonduri pentru modernizarea şi reconversia suprafeţelor cu viţă-de-vie prin intermediul Programului Naţional de Sprijin în Sectorul Vitivinicol 2019-2023.

Beneficiari sunt producătorii viticoli, persoane fizice sau juridice, care deţin şi/sau exploatează suprafeţe de viţă-de-vie cu soiuri nobile. Sprijinul financiar maxim este de 75% din valoarea costurilor restructurării.

Producătorii din România îşi pot moderniza sau restructura plantaţiile cu viţă-de-vie cu sprijin financiar european. Fondurile pot fi accesate prin Programul Naţional de Sprijin (PNS) în Sectorul Vitivinicol 201-2023 în temeiul OMADR nr. 1508/ 2018. „Prin accesarea acestei măsuri, viticultorii au posibilitatea să-şi restructureze sau modernizeze suprafeţele cu viţă-de-vie pentru ca astfel să corespundă cerinţelor actuale ale pieţei”, informează Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Restructurarea plantaţiilor se poate realiza prin reconversia soiurilor, inclusiv prin supraaltoire, reamplasarea parcelelor viticole, replantarea ca urmare a defrişării obligatorii a plantaţiilor viticole din motive sanitare sau fitosanitare, proiectarea, instalarea sau înlocuirea sistemului de susţinere pentru conducere şi palisaj, modernizarea formei de conducere a viţei-de-vie prin trecerea de la cultura joasă la cultura semiînaltă şi înaltă, modernizarea sistemului de susţinere prin înlocuirea sârmelor şi instalarea a trei rânduri de sârme, dintre care minimum două duble la sistemul pentru conducere şi palisaj în vederea susţinerii butucilor şi conducerea lăstarilor, instalarea de sisteme de irigaţii prin picurare, inclusiv pentru viticultorii care au accesat programele anterioare de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole. Sprijinul financiar maxim prevăzut în ordinul Ministerului Agriculturii este de 75% din valoarea costurilor restructurării, iar beneficiari sunt producătorii viticoli, persoane fizice sau juridice, care deţin şi/sau exploatează suprafeţe de viţă-de-vie cu soiuri nobile.

Parcelele viticole pentru care se vor întocmi planuri individuale de restructurare trebuie să fie înscrise în Registrul Plantaţiilor Viticole, suprafaţa minimă a planului individual să fie de 0,50 ha, iar suprafaţa minimă a parcelei viticole care poate beneficia de sprijin la restructurare/reconversie să fie de 0,10 ha. Persoanele fizice pot solicita sprijin pentru o suprafaţă de maximum 20 de hectare de cultură, în cazul în care nu sunt înregistrate fiscal, şi pentru un maxim de 200 de hectare pentru persoanele fizice înregistrate fiscal şi pentru persoanele juridice.

În perioada 2019-2023, România îşi propune să restructureze, anual, o suprafaţă de viţă-de-vie de aproximativ 1.000-1.800 hectare, ceea ce ar reprezenta un procent anual de 0,5%-1% din suprafaţa viticolă totală. În perioada anterioară de programare, 2014-2018, în România a fost supusă măsurii de restructurare/reconversie o suprafaţă cultivată cu viţă-de-vie de 16.235 de hectare.

Potrivit APIA, din PNS al României se mai acordă ajutoare pentru următoarele măsuri: ajutor financiar la plata primelor de asigurare a recoltei pentru suprafeţele cu soiuri de struguri pentru vin, investiţii în sectorul vinicol, ajutor financiar pentru distilarea subproduselor, promovarea vinurilor.

România ocupa, în 2017, locul 5 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte suprafaţa cultivată cu viţă-de-vie, cu 184.000 de hectare, fiind contabilizate nu mai puţin de 854.000 de exploataţii viticole cu o suprafaţă medie de 0,2 ha, potrivit Eurostat. Tot Oficiul European de Statistică – Eurostat plasa însă ţara noastră pe locul 8 într-un clasament al suprafeţelor viticole de pe care se pot obţine vinuri de calitate.

Citeste mai mult

Fonduri europene

Fonduri europene pentru prelucrarea produselor pomicole. Cum puteți aplica

Publicat

pe

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a anunţat lansarea, în perioada 19 august 2019 – 31 ianuarie 2020, sesiunii de depunere a cererilor de finanţare pentru submăsura „Investiţii în procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol”, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014- 2020, precum şi a sesiunii de depunere a proiectelor aferente componentelor din cadrul submăsurii „Pregătirea şi implementarea activităţilor de cooperare ale Grupurilor de Acţiune Locală” – PNDR 2014-2020, având alocate circa 40 milioane euro.

Astfel, în ceea ce priveşte ”Investiţii în procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol”, alocarea financiară pentru sesiunea continuă anuală de depunere proiecte este de 26,8 milioane euro.

Investiţiile sprijinite în cadrul acestei submăsuri sunt destinate întreprinderilor de prelucrare şi comercializare a fructelor şi marketingul produselor din fructe pentru: modernizarea şi crearea de unităţi de procesare; introducerea de noi tehnologii pentru dezvoltarea de noi produse şi procese tehnologice; creşterea valorii adăugate a produselor din sectorul pomicol; îmbunătăţirea controlului intern al calităţii; creşterea numărului de locuri de muncă.

Pragul minim de selecţie al proiectelor aferente este de 10 puncte.

”Solicitanţii eligibili pentru sprijinul acordat prin submăsura 4.2a sunt întreprinderile (microîntreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii, conform Legii 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii precum şi întreprinderi mari, cooperativele şi grupurile de producători care realizează investiţii corporale şi necorporale pentru procesarea şi marketingul produselor agricole”, precizează Ministerul Agriculturii.

Depunerea cererilor de finanţare pentru submăsura 4.2 a se va face on-line începând cu data de 19 august. Termenul limită de depunere pentru sesiunea de cereri de proiecte aferente submăsurii este de 31 ianuarie 2020.

De asemenea, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a anunţat că în perioada 19 august 2019 – 31 ianuarie 2020 se vor desfăşura sesiuni de depunere a proiectelor aferente componentelor A şi B din cadrul submăsurii 19.3 – Pregătirea şi implementarea activităţilor de cooperare ale Grupurilor de Acţiune Locală – PNDR 2014-2020.

Componenta A presupune asistenţă tehnică pregătitoare pentru proiectele de cooperare ale GAL-urilor selectate, iar componenta B implică implementarea activităţilor de cooperare ale Grupurilor de Acţiune Locală.

Pentru această sesiune, alocarea disponibilă aferentă componentei A este de 3,224 milioane euro, iar pentru componenta B de 9,274 milioane euro.

Pentru a beneficia de sprijin privind asistenţa tehnică pregătitoare pentru proiectele de cooperare Grupurile de Acţiune Locală trebuie să demonstreze că au în vedere implementarea unui proiect concret de cooperare, ceea ce presupune identificarea obiectivelor şi a tipului de proiect.

În ceea ce priveşte componenta B, sprijinul poate fi acordat doar cu condiţia ca acţiunile de cooperare să contribuie la atingerea obiectivelor Strategiei de Dezvoltare Locală.

Altfel, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a mai anunţat miercuri că producătorii/procesatorii de produse agroalimentare că pot solicita, online, eliberarea atestatului pentru produse tradiţionale în conformitate cu prevederile Ordinului comun nr. 724/2013 al ministrului Agriculturii, al ministrului Sănătăţii şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului, prin intermediul versiunii web a CPAC – Catalogul Produselor Alimentare Certificate.

Pe site-ul Ministerului Agriculturii a fost creat un buton la Secţiunea Industrie Alimentară care redirecţionează utilizatorul către platforma de depunere on-line.

Astfel, producătorii/procesatorii care doresc să fie atestaţi şi în acelaşi timp să fie listaţi în aplicaţia mobilă CPAC, vor avea la dispoziţie un instrument dezvoltat de către Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

Prin intermediul versiunii web CPAC, producătorii români pot transmite solicitări de atestare a unor noi produse înregistrate pe scheme de calitate naţionale, îşi vor putea vizualiza cererile transmise (împreună cu toate documentele anexate), pot transmite spre validare solicitările (împreună cu documentele anexate), iar angajaţii din cadrul Direcţiilor Agricole Judeţene (DAJ) pot vizualiza şi descărca toate documentele aferente solicitărilor primite.

Versiunea web CPAC va uşura atât solicitarea, cât şi obţinerea atestatului de produs tradiţional. Toate produsele care au primit atestate pe schema de calitate naţională, din partea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, vor putea fi vizualizate, în mod automat, şi în aplicaţia CPAC pentru dispozitive mobile.

Până în prezent, aplicaţia CPAC include 1.093 de produse.

Aplicaţia mobilă CPAC a fost lansată anul trecut, la începutul lunii noiembrie. Prin intermediul aplicaţiei, agenţia promovează şi sprijină consumul produselor atestate la nivel naţional (produse tradiţionale, montane, cu reţetă consacrată) şi la nivel european (produse cu denumire de origine protejată – DOP sau cu indicaţie geografică protejată – IGP).

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite