Ne găsiți și pe:

Fonduri europene

Fonduri europene pentru tinerii fermieri. Cine poate să aplice

Publicat

pe

Tinerii fermieri care încep o afacere în domeniul agricol pot solicita finanţare, începând de vineri, pentru obţinerea de fonduri nerambursabile de până la 70.000 de euro, bugetul total alocat pentru acest sprijin cifrându-se la 100 de milioane de euro, din care 30 de milioane de euro pentru zona montană.

Sesiunea de primire a cererilor de finanţare pe submăsura M6.1 – „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din PNDR 2020 se deschide vineri, 27 august 2021, ora 9:00 şi va fi activă până la data de 26 noiembrie 2021, ora 16:00.

„Dacă în planul de afaceri există agricultură ecologică sau condiţionare-procesare creşte alocarea financiară şi aici am încercat să sprijinim fermierii să aibă aceste facilităţi de procesare sau depozitare-condiţionare. Sunt finanţaţi cei care se instalează prima dată ca tineri fermieri şi este o sumă 100% nerambursabilă. Sprijinul se acordă pentru o perioadă de maximum trei ani, în două tranşe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea deciziei de finanţare şi 25% se va acorda în funcţie de implementarea corectă a planului de afaceri, până la 31 decembrie 2025, fără a depăşi trei ani de la semnarea deciziei de finanţare”, a menţionat ministrul Agriculturii.

Tot vineri se deschide şi sM6.3 „Sprijinul pentru dezvoltarea fermelor mici”, sesiunea de primire a cererilor de finanţare fiind activă în perioada 27 august 2021, ora 9:00 – 26 noiembrie 2021, ora 16:00.

„Suma totală este de 87 milioane euro, din care 26,1 milioane de euro sunt pentru zona montană. Practic, este un sprijin nerambursabil de 15.000 de euro, cu procent de finanţare 100%. Acesta se acordă pe o perioadă de maximum trei ani, în două tranşe, la fel ca şi la măsura 6.1. Sprijinul se acordă fermelor mici, dar aici nu mai ţinem cont de vârsta fermierului. Dacă la măsura 6.1 fermierul trebuia să aibă vârsta până la 40 de ani, aceasta este o măsură dedicată fermelor mici în general din zonele cu constrângeri naturale şi nu este condiţionată de vârsta fermierului”, a transmis ministrul Agriculturii.

Vineri debutează şi sesiunea de primire a cererilor de finanţare pentru submăsurile sM16.4/16.4 a „Sprijin pentru cooperarea orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare agricol/pomicol”, cu o perioadă similară de depunere, respectiv 27 august 2021, ora 9:00 – 26 noiembrie 2021, ora 16:00.

„O măsură importantă care sperăm noi să aibă un efect benefic cât mai repede este sM16.4 „Sprijin pentru cooperarea orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare”, cu o alocare de 40 de milioane de euro la nivel naţional şi 10 milioane de euro în sectorul pomicol. Noi ne dorim ca tot mai mulţi fermieri mici sau mijlocii să intre în aceste forme de asociere, cooperative, să formeze lanţuri cât mai scurte pentru că oricum în viitoarea Politică Agricolă Comună se discuta de lanţuri scurte de aprovizionare, adică distanţa dintre producători şi consumatori să fie cât mai scurtă. Noi încurajăm acest lucru şi prin această măsură”, a precizat şeful de la Agricultură.

Valoarea maximă a sprijinului pe aceste submăsuri a fost majorată de la 100.000 euro la 250.000 de euro, iar costurile de funcţionare a cooperării nu vor depăşi 10% din valoarea maximă a sprijinului acordat pe proiect depus. „Sunt prioritizate parteneriatele care nu au mai depus proiecte în cadrul submăsurilor 16.4 şi 16.4a în perioada de programare 2014-2020, iar intensitatea de sprijin poate creşte de la 50% la 70%, dacă sunt cooperative. Şi aici încurajăm fermierii să intre în cooperative. Beneficiarii acestui sprijin sunt: fermieri, microîntreprinderi şi întreprinderi mici, organizaţii neguvernamentale înregistrate conform legislaţiei naţionale, autorităţi publice, unităţi şcolare, sanitare, de agrement şi de alimentaţie publică. Practic, încurajăm parteneriate între aceste tipuri de beneficiari”, a adăugat Adrian Oros.

Acesta măsuri sunt incluse în programul de tranziţie 2021-2022, care are alocată o sumă totală de 3,2 miliarde euro.

Fonduri europene

ADR Vest și Institutul de Excelență în Antreprenoriat lansează un accelerator dedicat start-upurilor din Regiunea Vest

Publicat

pe

Antreprenorii din Regiunea Vest vor beneficia de un program de accelerare modern și dinamic. „ADRVEST Accel by IdEA” își propune să contribuie la dezvoltarea regiunii, printr-un program implementat altături de echipa Institutului de Excelență în Antreprenoriat, cea care a dezvoltat în ultimii ani diverse proiecte de educație antreprenorială, evenimente, hackathoane si acceleratoare, printre care și Commons Accel.

„Vrem să ajutăm antreprenorii din regiunea de dezvoltare Vest să își construiască afacerile pe baze solide și să învețe cum să opereze un business modern și eficient, precum și cum să aibă acces la finanțare. Am urmărit proiectele Commons Accel și sunt convins putem să replicăm experiența programului și la nivelul regiunii noastre”, declară Sorin Maxim, directorul general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Vest.

Deschiderea programului va avea loc în septembrie 2022. Cel puțin 20 de participanți din județele Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara vor fi pregătiți pe parcursul a trei luni în cadrul a câte trei module încărcate cu activități, worshopuri, prezentări și sesiuni de lucru pe temele esențiale ale antreprenoriatului. Procesul de învățare va fi personalizat alături de mentorii, experții, investitorii și echipa IdEA, susținuți și de resurse și experti locali.

„Am pornit de la nevoia investitorilor de a găsi start-upuri în care să poată investi cu success, precum și de la problema lipsei finanțării pentru start-upuri. Trebuia să construiască cineva o punte între aceste doua lumi care nu pot funcționa separat. Asta înseamnă un accelerator: să pregătești start-upurile astfel încât să știe să execute un business și să gestioneze eficient banii investitorilor. Potențialul României este să producă zeci de mii de antreprenori, pe an. Misiunea pe care ne-am propus-o, să oferim educație antreprenorială tuturor tinerilor din România, nu poate reuși fără un program scalabil și replicabil, iar un parteneriat cum ar fi cel cu ADR Vest nu poate decât să ne ajute să replicăm impactul pe care îl avem în ecosistem și în zona de Vest” a declarat Matei Dumitrescu, fondatorul Commons Accel si IdEA.

Citeste mai mult

Fonduri europene

„Finanțăm bussinesul tău“. Injecție de capital în firmele din Regiunea Vest, prin noul POR

Publicat

pe

Nu mai puțin de 270 de milioane de euro ar putea ajunge la mediul de afaceri din Regiunea Vest în perioada 2021-2027 prin viitorul Program Operațional Regional, adică un sfert din suma totală alocată regiunii.

Regiunea Vest este a doua ca nivel de dezvoltare a României, dar PIB-ul pe cap de locuitor ajunge la 66% din nivelul mediu al Uniunii Europene.

Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest își propune să sprijine firmele din zonă să recupereze din decalajul față de media europeană, în condițiile în care numărul de IMM-uri la mia de locuitori este sub jumătate față de cel din UE (26 față de 56), iar rata de supraviețuire a acestora în primii trei ani este de 58% față de 75% în UE.

În acest context, ADR Vest va aloca cea mai mare sumă de până acum pentru formele noi de finanțare a companiilor – cele prin instrumente financiare.

Astfel, 37 de milioane de euro vor putea ajunge în acest mod la firmele din zonă. Spre comparație, suma alocată pentru astfel de finanțări prin actualul POR, pentru întreaga țară, este de 100 milioane de euro.

Prezent la conferința „Finanțăm businessul tău”, organizată de Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Marcel Boloș, a subliniat avantajele cu care vin instrumentele financiare: „Sunt mult mai ușor de accesat decât granturile, care au o procedură destul de birocratică. În al doilea rând, prin instrumente financiare, asiguri sustenabilitatea investițiilor pe care le finanțezi prin Regio-POR sau prin alte programe operaționale, pentru că noi, până acum, aveam o rată de supraviețuire foarte mică, raportat la granturile pe care le investeam. Este un câștig extraordinar pentru România. ADR Vest a venit cu o propunere mai mult decât îndrăzneață – de a investi în capital de risc și în fonduri de capital de risc, în premieră în România, dar cu această abordare îndrăzneață și noi, ca țară, avem de câștigat. Marele câștig este acesta al efectului multiplicator al banilor prin fondurile care se alocă prin instrumentele financiare”.

La rândul său, Sorin Maxim, directorul general al ADR Vest a subliniat beneficiile acestui tip de finanțare: „Pe lângă faptul că aduce o injecție de capital în companii, într-un alt mod decât o făceau granturile până acum, contribuie mult mai mult la procesul de dezvoltare a companiei. Procesele se vor derula mult mai rapid, firmele vor avea acces la piață mai repede și, în plus, vor beneficia și de aceste cunoștințe și de experiența adusă de către gestionarii de fond, care, pe lângă experții pe care îi au, pot coopta în orice moment alți experți la cel mai înalt nivel, care să ajute compania să își transforme businessul într-un mod cât mai inovativ și cât mai aproape de abordarea globală”, a completat directorul general al ADR Vest, Sorin Maxim.

Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest va propune două instrumente de finanțare – instrumente de accelerare (accelerator combinat cu grant și fond seed), cu o alocare de 8,5 milioane de euro; și instrumentul de venture capital, pentru care vor fi alocate 28,5 milioane euro.

„Acceleratorul va avea ca destinatar start-up-urile cu produse și servicii inovative și/sau care folosesc tehnologii noi, cu potențial mare de creștere, în timp ce instrumentele de venture capital vor fi destinate companiilor mici cu un potențial de creștere foarte mare sau companiilor care au crescut rapid și au premise să crească în continuare. Start-up-urile din accelerator vor putea accesa finanțări între 20.000 și 200.000 euro, în timp ce IMM-urile – până la 1,5 milioane de euro, prin finanțările seed și fondul de venture capital”, a explicat directorul adjunct al ADR Vest, Adrian Mariciuc.

Conferința „Finanțăm businessul tău” i-a adus la aceeași masă pe ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, pe mai mulți reprezentanți ai Comisiei Europene, ai unor fonduri de investiții (Marius Ghenea (Catalyst România), Cristian Munteanu (Early Game Ventures), Ciprian Man (Grwoceanu) și Matei Dumitrescu (Common Acces & Roca X) ) și ai IMM-urilor din regiune, într-un eveniment de informare și mentorat organizat de ADR Vest.

„Astăzi sădim semințele unui posibil unicorn (n.r.: start-up cu ritm de creștere foarte susținut, de regulă din domeniul tehnologiei, evaluat la peste 1 miliard de dolari) în regiunea Vest. Sperăm să avem cât mai multe în România, pentru că aceste companii care aduc tehnologie și cunoaștere au o valoare foarte mare pe produsele pe care ei le vor dezvolta. Și, în primul rând, sunt companii eminamente orientate spre export. În general, aceste companii produc valoare adăugată care revine, în timp, regiunii”, a mai spus Sorin Maxim.

Domeniile care vor beneficia de aceste instrumente de finanțare sunt cele care folosesc tehnologia.

„Mă bucur că, iată, o regiune din România, a decis să opteze pentru această formă de finanțare mult mai sustenabilă. Pe termen lung, principala valoarea adăugată regiunii este construirea unui ecosistem sustenabil de inovare. Pe lângă infrastructură, investițiile în companii sunt absolut necesare pentru dezvoltarea unei regiuni”, a concluzionat directorul adjunct al Unității România din cadrul DG Regio al Comisiei Europene, Krzysztof Kasprzyk, prezent, de asemenea, la evenimentul organizat la Timișoara.

Citeste mai mult

Fonduri europene

Termenul de depunere a cererilor în programul „Tomata“, prelungit până la 1 aprilie

Publicat

pe

Termenul de depunere a cererilor pentru obţinerea ajutorului de minimis pentru legumele în spaţii protejate în cadrul programului „Tomata” se prelungeşte cu o lună, respectiv până la data de 1 aprilie 2022, potrivit unui proiect de act normativ elaborat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Totodată, proiectul prevede şi eliminarea obligativităţii depunerii documentelor fiscale pentru accesarea ajutoarelor de minimis.

„Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale anunţă că a elaborat un proiect de act normativ prin care vor fi modificate Hotărârea Guvernului nr.148/2022, precum şi Hotărârea Guvernului nr. 147/2022, prin reglementarea următoarelor aspecte: prelungirea termenului de depunere a cererilor pentru obţinerea ajutorului de minimis pentru legumele în spaţii protejate până la data de 1 aprilie 2022, inclusiv; abrogarea criteriului de eligibilitate referitor la obligaţiile fiscale restante la bugetul general consolidat al statului, pentru ambele scheme de ajutor de minimis; eliminarea certificatului de atestare fiscală şi a cazierului fiscal din cadrul documentaţiei ataşate cererii pentru înscrierea în ambele scheme de ajutor de minimis”, se arată într-un comunicat de presă al MADR.

Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, susţine că decizia de simplificare a procedurii de acordare a sprijinului a fost luată după discuţiile avute cu fermierii interesaţi de accesarea acestui program.

Potrivit sursei citate, în luarea deciziei s-a ţinut cont şi de faptul că majoritatea solicitanţilor ambelor scheme de sprijin sunt persoane fizice care nu au realizat venituri, confruntându-se totodată cu lipsa lichidităţilor, a diverselor cheltuieli pentru achiziţia de sămânţă ori pentru înfiinţarea culturilor, alte costuri generate de încălzirea spaţiilor protejate dar şi a faptului că, în foarte multe cazuri, informaţiile înregistrate în bazele de date ale ANAF, APIA şi ale UAT-urilor nu erau corelate, ceea ce generează întârzieri în procesul de depunere a cererilor de înscriere în program.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite