Ne găsiți și pe:

Fonduri europene

PNDR 2014 – 2020: Finantare pentru afaceri non-agricole în mediul rural

Publicat

pe

Firmele mici, microintreprinderile, persoanele fizice autorizate (PFA) si alte forme de organizare ale antreprenorilor vor putea obtine, in anul 2016, fonduri europene de maximum 70.000 de euro, respectiv 200.000 de euro, pentru deschiderea si dezvoltarea unor afaceri non-agricole in mediul rural, in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala 2014-2020.

Printre altele, cu acesti bani antreprenorii vor putea face afaceri cu pensiuni agro-turistice, service-uri auto, ateliere de croitorie, cabinete medicale sau cabinete veterinare, potrivit variantelor consultative ale ghidurilor solicitantului pentru cele doua linii de finantari nerambursabile. Liniile de finantare se vor deschide abia DUPA incheierea consultarii publice si aprobarea noilor ghiduri.

Vorbim despre Submasura 6.2 – Sprijin pentru infiintarea de activitati neagricole in zone rurale si despre Submasura 6.4 – Sprijin pentru investitii in crearea si dezvoltarea de activitati neagricole, ambele din cadrul PNDR 2014-2020.

Proiectele de Ghiduri ale solicitantului pentru submasurile 6.2 si 6.4 din 2016 vor ramane in consultare publica pana pe 7 martie, data pana la care persoanele interesate pot transmite sugestii la Agentia pentru Finantarea Investtiilor Rurale, pe adresa e-mail consultare@afir.info.

Proietele de ghiduri pot fi escarcate de la finalul acestui articol, la „Resurse utile”.

Cine va putea cere finantare

-Fermieri sau membrii unei gospodarii agricole care isi diversifica activitatea prin infiintarea unei activitati neagricole pentru prima data in spatiul rural (autorizati cu statut minim de PFA);
– Micro-intreprinderi si intreprinderi mici existente din spatiul rural, care isi propun activitati neagricole pe care nu le-au mai efectuat pana la data aplicarii pentru sprijin;
– Micro-intreprinderi si intreprinderi mici noi, infiintate in anul depunerii aplicatiei de finantare sau cu o vechime de maximum 3 ani fiscali consecutivi, care nu au desfasurat activitati pana in momentul depunerii acesteia (startup).
Indiferent de forma de organizare, solicitantii eligibili trebuie sa se incadreze in categoria:
a) Micro-intreprindere –  maximum 9 salariati si realizeaza o cifra de afaceri anuala neta sau detin active totale de pana la 2 milioane euro, echivalent in lei;
b) Intreprindere mica – intre 10 si 49 de salariati si realizeaza o cifra de afaceri anuala neta sau detin active totale de pana la 10 milioane euro, echivalent in lei.
Antreprenorii solicitanti pot fi organizati sub diverse forme juridice:
Persoana fizica autorizata – infiintata in baza OUG nr. 44/ 2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale, cu modificarile si completarile ulterioare;
Intreprindere individuala infiintata in baza OUG nr. 44/ 2008, cu modificarile si completarile ulterioare;
Intreprindere familiala infiintata in baza OUG nr. 44/ 2008 cu modificarile si completarile ulterioare;
Societate in nume colectiv – SNC – infiintata in baza Legii societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
Societate in comandita simpla – SCS – infiintata in baza Legii nr. 31/1990, republicata cu modificarile si completarile ulterioare);
Societate pe actiuni – SA – infiintata in baza Legii nr. 31/ 1990, republicata cu modificarile si completarile ulterioare;
Societate in comandita pe actiuni – SCA infiintata in baza Legii nr. 31/1990, republicata cu modificarile si completarile ulterioare;
Societate cu raspundere limitata – SRL infiintata in baza Legii nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
Societate comerciala cu capital privat infiintata in baza Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale, cu modificarile si completarile ulterioare);
Societate agricola infiintata in baza Legii nr. 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura cu modificarile si completarile ulterioare;
Societate cooperativa de gradul 1 infiintata in baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei, republicata, respectiv societati cooperative mestesugaresti si societati cooperative de consum care au prevazute in actul constitutiv ca obiect desfasurarea de activitati neagricole;
Cooperativa agricola de grad 1 infiintata in baza Legii cooperatiei agricole nr. 566/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.
Submasura 6.2: Sprijinul de 70.000 de euro – cum a fost indreptata o eroare din trecut
Una dintre cele doua linii de finantare este Submasura 6.2 – Sprijin pentru infiintarea de activitati neagricole in zone rurale, care a fost disponibila si in anul 2015.

Ce proiecte se pot finanta

Prin aceasta submasura se vor putea accesa fonduri publice nerambursabile pentru deschiderea de afaceri non-agricole la sate:
Activitati de productie (ex: fabricarea produselor textile, imbracaminte, articole de marochinarie, articole de hartie si carton; fabricarea produselor chimice, farmaceutice; activitati de prelucrare a produselor lemnoase (productie de combustibil din biomasa – ex : fabricare de peleti); industrie metalurgica, fabricare constructii metalice, masini, utilaje si echipamente; fabricare produse electrice, electronice) in vederea comercializarii, producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile pentru desfasurarea propriei activitati, ca parte integranta a proiectului etc.;
Activitati mestesugaresti (ex: activitati de artizanat si alte activitati traditionale non-agricole (ex: olarit, brodat, prelucrarea manuala a fierului, lanii, lemnului, pielii etc.), conform definitiei din capitolul 4.4
Activitati turistice (ex: servicii agroturistice de cazare, servicii turistice de agrement si alimentatie publica);
Servicii (ex: medicale, sanitar-veterinare; reparatii masini, unelte, obiecte casnice; consultanta, contabilitate, juridice, audit; servicii in tehnologia informatiei si servicii informatice; servicii tehnice, administrative, alte servicii destinate populatiei din spatiul rural etc).

Finantarea

Valoarea  sprijinului va fi de 50.000 de euro/proiect, cu exceptia  activitatilor de productie, servicii medicale, sanitar-veterinare si de agroturism, pentru care valoarea sprijinului este de 70.000 euro/proiect, in baza unui Plan de afaceri.
Sprijinul pentru infiintarea de activitati neagricole in zone rurale se va acorda, sub forma de prima, in doua transe de plata autorizate de AFIR, astfel:
– prima transa -70% din cuantumul sprijinului dupa semnarea Contractului de Finantare
– a doua transa – 30% din cuantumul sprijinului dupa indeplinirea tuturor obiectivelor din Planului de afaceri, fara a depasi cinci ani de la incheierea Contractului de Finantare.
Perioada de implementare a Planului de afaceri este de maximum 57 de luni si este urmata de controlul implementarii corecte si plata ultimei transe. In cazul neimplementarii corecte a Planului de afaceri, sumele platite vor fi recuperate proportional cu obiectivele nerealizate.
Prin aceasta submasura, vor putea fi finantate doar afaceri noi, ceea ce inseamna ca solicitantul trebuie sa nu mai fi desfasurat, pana la data depunerii cererii de finantare, activitatea pentru care cere banii europeni.
In proiectul Ghidului solicitantului pentru submasura 6.2 din anul 2016, Ministerul Agriculturii a incercat sa remedieze o ambiguitate din anul 2015.
Astfel, in noua forma consultativa a documentului, vor putea lua banii europeni si solicitantii care au deja codul CAEN pentru care cer finantare, dar cu conditia ca ei sa nu fi desfasurat efectiv activitatea respectiva.
„Este eligibil pentru finantare solicitantul care propune realizarea de activitati aferente unui cod CAEN  inregistrat la Registrul Comertului, autorizat/ neautorizat in conditiile Legii nr. 359/2004, doar daca pana la momentul depunerii Cererii de Finantare nu a desfasurat activitatea aferenta codului CAEN  propus prin proiect” – prevede noul proiect de Ghid al solicitantului pentru submasura 6.2 .
„Pentru a fi eligibili solicitantii care la data depunerii cererii de finantare aveau autorizat codul CAEN propus prin proiect, au obligatia de a depune o Declaratie intocmita si asumata prin semnatura de catre un expert contabil, din care sa reiasa faptul ca intreprinderea nu a desfasurat niciodata activitatea pentru care solicita finantare” – se mai arata in document.

Submasura 6.2

In sumbasura 6.2, se vor putea cheltui banii europeni pentru tot ceea ce are legatura cu activitatea pentru care se solicita sprijinul.
Printre altele, se pot cumpara masini de transport, uilaje, dotari, se pot acoperi salarii, utilitati.
De precizat, insa, ca suma publica nerambursabila utilizata pentru achizitionarea terenului construit/ neconstruit este acceptata in limita a 10% din valoarea sprijinului acordat.
De asemenea, in cazul automobilelor, mijlocul de transport sa fie incadrat in categoria N1 sau N2, cu maximum 3 locuri si 2 usi de acces in cabina (autoutilitare).
Submasura 6.4: pana la 200.000 de euro pentru dezvoltarea afacerilor non-agricole la sate
Cealalta linie de finantare PNDR care se reia in anul 2016 este submasura 6.4 – Sprijin pentru investitii in crearea si dezvoltarea de activitati neagricole.
Domeniile de diversificare acoperite in cadrul submasurii sunt:
Activitati de productie (ex: fabricarea produselor textile, imbracaminte, articole de marochinarie, articole de hartie si carton; fabricarea produselor chimice, farmaceutice; activitati de prelucrare a produselor lemnoase; industrie metalurgica, fabricare constructii metalice, masini, utilaje si echipamente; fabricare produse electrice, electronice, etc.);
Activitati mestesugaresti (ex: activitati de artizanat si alte activitati traditionale non-agricole (ex: olarit, brodat, prelucrarea manuala a fierului, lanii, lemnului, pielii etc.);
Activitati turistice (ex: servicii agroturistice de cazare, servicii turistice de agrement si alimentatie publica);
Furnizarea de servicii, inclusiv constructii, reconstructii si/sau modernizarea spatiilor si zonelor aferente desfasurarii activitatilor (ex: medicale, sociale, sanitar-veterinare; reparatii masini, unelte, obiecte casnice; consultanta, contabilitate, juridice, audit; servicii in tehnologia informatiei si servicii informatice; servicii tehnice, administrative, etc.);
Fabricarea de peleti si brichete din biomasa.

Submasura 6.4

Submasura 6.4 va oferi un sprijin nerambursabil public de 100.000 de euro, respectiv maximum 200.000 de euro pentru investitii in crearea si dezvoltarea de activitati neagricole.
Astfel, in noul proiect de Ghid al solicitantului 2016, se arata ca sprijinul nerambursabil „NU va depasi 200.000 euro/ beneficiar pe durata a trei exercitii financiare consecutive, cu exceptia  intreprinderilor unice care efectueaza transport de marfuri in contul tertilor sau contra cost, pentru care sprijinul nu depaseste suma de 100.000 euro pe durata a trei exercitii financiare consecutive”.
Spre deosebire de submasura 6.2, linia de finantare 6.4, pe laga sprijinul superior, ofera bani si pentru activitatile non-agricole existente deja (deci nu doar pentru initierea unor noi afaceri).
La submasura 6.4, intensitatea sprijinului nerambursabil public va fi de 90% pentru urmatoarele categorii de solicitanti:
– pentru solicitantii care desfasoara activitati de productie, servicii medicale, sanitar-veterinare si agro-turism;
– pentru fermierii care isi diversifica activitatea de baza agricola prin dezvoltarea unor activitati neagricole. Sprijinul se majoreaza la 90% in cazul fermierilor, in cazul in care acestia sunt:
a) persoane fizice inregistrate in registrul APIA sau ANSVSA cu cel putin 12 luni consecutive inaintea depunerii cererii de finantare
b) persoane juridice – micro intreprinderi care au ca principala activitate, activitatea agricola (codul CAEN principal autorizat sa fie aferent unei activitati agricole) desfasurata cu cel putin 12 luni consecutive inaintea depunerii Cererii de Finantare.
Aceasta inseamna ca restul de 10% din investitia in proiect va trebui sa fie asigurat de beneficiar.
De asemenea, intensitatea sprijinului va scadea la 70% pentru alte activitati decat cee mentionate mai sus. Aceasta inseamna ca beneficiarul trebuie sa vina cu o contributie proprie la proiect de 30% din valoarea totala a investitiei.

Costuri eligibile
constructia, extinderea si/ sau modernizarea si dotarea cladirilor;
achizitionarea si costurile de instalare, inclusiv in leasing financiar, de utilaje, instalatii si echipamente noi,
investitii intangibile: achizitionarea sau dezvoltarea de software si achizitionarea de brevete, licente, drepturi de autor, marci.
Achizitia de terenuri pe care se afla sau nu constructie NU este eligibila in submasura 6.4.
De asemenea, NU pot fi cumparate automobile pentru uz personal si transport persoane, bunuri si echipamente second hand si nu poate fi acoperita nici taxa pe valoarea adaugata, cu exceptia cazului in care aceasta nu se poate recupera in temeiul legislatiei nationale privind TVA-ul sau a prevederilor specifice pentru instrumente financiare.
ATENTIE ! Cheltuielile legate de achizitia in leasing a activelor, altele decat terenurile si cladirile, pot fi considerate eligibile doar in cazul in care leasingul ia forma unui leasing financiar si prevede obligatia beneficiarului de a cumpara bunurile respective la expirarea contractului de leasing.

Depunerea cererilor de finantare

Cererile de finantare si dosarele se vor depune online, pe site-ul Agentiei pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR), www.afir.info .
Dosarul Cererii de Finantare cuprinde Cererea de Finantare completata si documentele atasate (conform Listei Documentelor – partea E din Cererea de Finantare), vor fi scanate si depuse on-line.
Dosarul Cererii de Finantare va fi paginat, cu toate paginile numerotate manual in ordine de la 1 la n in partea dreapta sus a fiecarui document, unde n este numarul total al paginilor din dosarul complet, inclusiv documentele anexate.
Pentru a depune cereri de finantare on-line, solicitantii care nu au cont pe site-ul www.afir.info vor trebui sa isi creeze cont de utilizator in cadrul acestui portal. Utilizatorii care au deja cont creat il pot utiliza pentru incarcarea cererilor de finantare in format electronic.

sursa: afir.info

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Fonduri europene

Programul Regional Vest 2021-2027 lansat oficial, cu ajutorul unei holograme. Sunt disponibili 1.18 miliarde de euro

Publicat

pe

Până în 2029, ADR Vest și-a propus să ajungă la 2 miliarde de euro investiți în fondurile de dezvoltare ale regiunii, să contribuie la dezvoltarea primului unicorn din Regiunea Vest, iar întreaga zonă să devină un hub de inovare și tehnologie cu o populație de peste 2 milioane de locuitori.

Inovarea este pariul pe care Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest mizează pentru ciclul financiar 2021-2027, lucru scos în evidență încă de la lansarea oficială a Programului Regional Vest. Povestea programului a fost spusă de o hologramă, care a trecut în revistă parcursul de aproape 24 de ani al ADR Vest și a explicat creșterea de care a beneficiat Regiunea Vest în această perioadă, datorită programelor finanțate din fonduri europene.

1,18 miliarde de euro vor ajunge în regiune prin Programul Regional Vest, cel care deschide porțile descentralizării din România; iar aproape un sfert din buget va fi investit în zona de inovare și digitalizare.

Vrem să ieșim din paradigma „asfaltăm și băgăm țevi în pământ” și să mergem către a atrage în regiunea noastră inteligență, oameni creativi care să genereze idei noi și care să facă din regiunea noastră una dintre primele regiuni din această parte a Europei din punctul de vedere al creativității și competitivității. Îmi doresc din suflet ca anul 2030 să găsească regiunea noastră la peste 90% din nivelul de dezvoltare al mediei Uniunii Europene”, a spus Alin Nica, președintele Consiliului pentru Dezvoltare Regională Vest.

Este o mare șansă de care trebuie să profităm în perioada următoare. Vom investi și în infrastructură, așa cum vom investi în mobilitate sau în turism. Dar inovarea și cercetarea sunt esențiale pentru ca regiunea să se dezvolte armonios și sustenabil. Vom avea un hub de inovare în regiune, centre de creativitate în fiecare județ, un accelerator de afaceri și un fond de capital de risc. Am gândit o strategie coerentă, în raport cu nevoile regiunii și la aceste proiecte mă uit cu cea mai mare speranță de a crea dezvoltare”, a spus Sorin Maxim, directorul ADR Vest.

ADR Vest duce fondurile europene în Metaverse. Programele regionale sunt primele aprobate și gata de lansare, ceea ce nu se poate spune încă despre programele naționale – nu este o critică, ci o confirmare a faptului că această descentralizare a fost o decizie inspirată. Nu mă mir că în regiunea Vest nivelul de ambiție este înalt și nici că inovația este laitmotivul și viziunea pe care vreți să construiți și cu siguranță că vom putea să atragem cel mai important capital în regiune – și nu e vorba numai de asfalt sau de eficiență energetică, ci de inteligență, creiere și resurse umane”, a spus Roxana Mînzatu – secretar de stat în Cancelaria Primului-Ministru.

Un moment simbolic al lansării oficiale a fost semnarea unei declarații prin care Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și ADR Vest se angajează la o colaborare susținută  și pro-activă, pentru a asigura implementarea fondurilor europene destinate regiunii Vest, „astfel încât să sprijine transformarea acesteia într-o regiune competitivă la nivel european, capabilă să atragă și să capitalizeze investiții, asigurând o calitate ridicată a vieții cetățenilor săi.”

Este un moment istoric – momentul în care Programul Operațional Regional se descentralizează și este adus mai aproape de nevoile cetățenilor din regiune. Regiunea Vest este cea mai urbanizată din România, după București-Ilfov, iar acum va avea proiecte și investiții adaptate acestei caracteristici”, a apreciat Carmen Moraru – secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Acești 1,18 miliarde de euro vor îmbunătăți viața regiunii și vor face regiunea mult mai competitivă. Vorbim despre nevoia fiecăruia dintre noi de a contribui la orașe mai smart, la reziliență energetică, vorbim de un mediu economic mai sănătos și de o infrastructură educțională mult mai bună. E un exemplu de bune practici, pentru că nimeni nu știe mai bine decât dumneavoastră care sunt nevoile acestei regiuni, iar această descentralizare de fonduri europene la nivel regional înseamnă un transfer de competențe, și, în același timp, și un transfer de responsabilități”, a spus Alina Gorghiu, președintele Senatului României; în timp ce Krzysztof Kasprzyk, directorul adjunct al Unității România din cadrul DG Regio a Comisiei Europene a venit cu trei sfaturi pentru decidenții din regiune: „Gândiți la scară mare! Simplificați lucrurile! Lucrați împreună! În felul acesta, sunt convins că în 3-4 ani, ne vom întâlni din nou și vom putea sărbători îndeplinirea obiectivelor pe care ni le-am propus.

De altfel, simplificare procedurilor este una dintre principalele noutăți cu care vine Programul Regional Vest 2021-2027.

Vrem să fie ca atunci când am trecut de la telefonul cu 24 de butoane, la cel cu unul singur. Ne dorim ca în loc de patru etape să avem una singură la evaluare; în loc de un an, procesul să dureze trei luni și ne dorim ca orice document produs de beneficiar, pe care acesta și-l asumă, să nu mai trebuiască să treacă printr-un ciclu suplimentar de verificare”, a explicat Sorin Maxim.

ADR Vest va lansa spre consultare primele patru ghiduri de finanțare încă de luna viitoare. Începând cu anul 2023, vor fi publicate lunar ghiduri noi, iar în plus va exista un calendar care va anticipa apelurile cu șase luni înainte de lansarea acestora.

Citeste mai mult

Fonduri europene

Program gratuit de formare continuă „Învăț și Zâmbesc” pentru educatori, învăţători şi profesori

Publicat

pe

Întreprinderea socială „Învăț și Zâmbesc”, în colaborare cu Asociația „Inițiativă în Educație”, lansează programul gratuit de formare continuă pentru profesori. Evenimentul de lansare va avea loc online, marți, 18 octombrie 2022, între orele 18:30 – 20:00.

Programul a fost realizat încadrul proiectului european „Solidari într-o nouă economie socială, justă și performantă” pentru a veni în sprijinul tuturor educatorilor, învăţătorilor şi profesorilor din România atât cu metode moderne de predare, care au succes la generaţiile actuale de elevi, nativi digitali, cât şi cu soluţii pentru continuarea dezvoltării personale şi atingerea stării de bine.

În cadrul evenimentului de lansare participanții află cum se înscriu gratuit și își pot începe învățarea alături de formatorii prezenţi în live (profesori creatori ai programului).

În plus, vor putea discuta cu domnul Marius Cătălin Mocanu, inspectorul și purtătorul de cuvânt al „ISJ Vrancea”, despre modificările de anul acesta și particularitățile structurii anului școlar. Evenimentul este gratuit și se va desfăşura online pe canalele de Facebook și Youtube ale organizatorilor. Înscrierea se face prin pagina de prezentare a evenimentului:
https://www.invatsizambesc.ro/eveniment-de-lansare
Programul „Învăț și Zâmbesc” conține un parcurs de învățare structurat în 3 etape: podcast, interviuri video și capsule video de învățare. Temele abordate sunt variate, de la abilități interpersonale până la aplicații și resurse didactice, fiind create pentru fiecare ciclu de învățământ: preșcolar, primar, gimnazial și liceal. Întregul program este în format eLearning, astfel că poate fi parcus în propriul ritm, inclusiv de pe telefon, iar la final participanții primesc
un certificat care atestă parcurgerea lui.

Din agenda evenimentului:

– Ce cuprinde programul?

– Detalii despre înscriere, parcurgerea programului și primirea certificatului

– Cum a fost experiența de creator și de participant?

– Secvențe din podcasturi, interviuri și capsule de învățare

– Întrebări şi răspunsuri. Formatorii programului răspund!

– Idei utile despre cum se poate adapta mai bine planificarea la noul context

Formatorii programului sunt profesori din fiecare ciclu de învățământ cu rezultate remarcabile:

– Andrada Sorca – președinte și membru fondator al Asociației „Inițiativă în educație” (inEdu), profesor Merito, facilitator SuperTeach;

– Daniela Doru – facilitator comunicare nonviolentă, mindfulness coach certificat pentru adolescenți, facilitator World Peace Game;

– Tatiana Cauni – face parte din „Corpul Experților și al Mentorilor din educație”, organizează „Cafenelele Merito” Maramureș, Webinarele Merito pentru profesori. A fost desemnată profesor Merito în 2019;

– Cătălin Șipoș – inginer cu o experiență de peste 15 ani în domeniul IT și membru fondator al inEdu;

– Alina – Ioana Iga – fondatorul podcastului „Cufărul cu povești”, coordonator proiect „Aventura prin lectură”;

– Adriana Bălaj – vicepreședinte al inEdu în cadrul căreia coordonează un club de lectură pentru profesori și pasionați de educație;

– Bianca Boroș – face parte din grupul de lucru creat de Ministerul Educației care a realizat programa pentru disciplina opțională „Start în aventura cunoașterii Universului”;

– Florina Grecu – profesor pentru învățământul liceal de limba și literatura română la Colegiul Național Bănățean din Timișoara.

Moderatorii evenimentului sunt Cristian Dițoiu și Sorina Conea, inițiatorii „Învăț și Zâmbesc”.

Evenimentul este gratuit și se va desfăşura online pe canalele de Facebook și Youtube ale organizatorilor.

Înscrierea se face prin pagina de prezentare a evenimentului:

https://www.invatsizambesc.ro/eveniment-de-lansare

„Învăț și Zâmbesc” este o întreprindere socială care a pornit de la dorința de a oferi profesorilor din România pregătirea necesară pentru a se adapta contextului actual și a preda captivant pentru elevii nativi digital.

Mai multe la https://www.invatsizambesc.ro

Asociația „Inițiativă în Educație” este o asociație non-guvernamentală care susține si contribuie la îmbunătățirea mediului educațional și creează contexte de învățare și dezvoltare pentru elevi, profesori și părinți.

Mai multe la https://www.inedu.ro

Citeste mai mult

Fonduri europene

ADR Vest și Institutul de Excelență în Antreprenoriat lansează un accelerator dedicat start-upurilor din Regiunea Vest

Publicat

pe

Antreprenorii din Regiunea Vest vor beneficia de un program de accelerare modern și dinamic. „ADRVEST Accel by IdEA” își propune să contribuie la dezvoltarea regiunii, printr-un program implementat altături de echipa Institutului de Excelență în Antreprenoriat, cea care a dezvoltat în ultimii ani diverse proiecte de educație antreprenorială, evenimente, hackathoane si acceleratoare, printre care și Commons Accel.

„Vrem să ajutăm antreprenorii din regiunea de dezvoltare Vest să își construiască afacerile pe baze solide și să învețe cum să opereze un business modern și eficient, precum și cum să aibă acces la finanțare. Am urmărit proiectele Commons Accel și sunt convins putem să replicăm experiența programului și la nivelul regiunii noastre”, declară Sorin Maxim, directorul general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Vest.

Deschiderea programului va avea loc în septembrie 2022. Cel puțin 20 de participanți din județele Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara vor fi pregătiți pe parcursul a trei luni în cadrul a câte trei module încărcate cu activități, worshopuri, prezentări și sesiuni de lucru pe temele esențiale ale antreprenoriatului. Procesul de învățare va fi personalizat alături de mentorii, experții, investitorii și echipa IdEA, susținuți și de resurse și experti locali.

„Am pornit de la nevoia investitorilor de a găsi start-upuri în care să poată investi cu success, precum și de la problema lipsei finanțării pentru start-upuri. Trebuia să construiască cineva o punte între aceste doua lumi care nu pot funcționa separat. Asta înseamnă un accelerator: să pregătești start-upurile astfel încât să știe să execute un business și să gestioneze eficient banii investitorilor. Potențialul României este să producă zeci de mii de antreprenori, pe an. Misiunea pe care ne-am propus-o, să oferim educație antreprenorială tuturor tinerilor din România, nu poate reuși fără un program scalabil și replicabil, iar un parteneriat cum ar fi cel cu ADR Vest nu poate decât să ne ajute să replicăm impactul pe care îl avem în ecosistem și în zona de Vest” a declarat Matei Dumitrescu, fondatorul Commons Accel si IdEA.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite