Ne găsiți și pe:

Fonduri europene

PNDR 2014 – 2020: Finantare pentru afaceri non-agricole în mediul rural

Publicat

pe

Firmele mici, microintreprinderile, persoanele fizice autorizate (PFA) si alte forme de organizare ale antreprenorilor vor putea obtine, in anul 2016, fonduri europene de maximum 70.000 de euro, respectiv 200.000 de euro, pentru deschiderea si dezvoltarea unor afaceri non-agricole in mediul rural, in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala 2014-2020.

Printre altele, cu acesti bani antreprenorii vor putea face afaceri cu pensiuni agro-turistice, service-uri auto, ateliere de croitorie, cabinete medicale sau cabinete veterinare, potrivit variantelor consultative ale ghidurilor solicitantului pentru cele doua linii de finantari nerambursabile. Liniile de finantare se vor deschide abia DUPA incheierea consultarii publice si aprobarea noilor ghiduri.

Vorbim despre Submasura 6.2 – Sprijin pentru infiintarea de activitati neagricole in zone rurale si despre Submasura 6.4 – Sprijin pentru investitii in crearea si dezvoltarea de activitati neagricole, ambele din cadrul PNDR 2014-2020.

Proiectele de Ghiduri ale solicitantului pentru submasurile 6.2 si 6.4 din 2016 vor ramane in consultare publica pana pe 7 martie, data pana la care persoanele interesate pot transmite sugestii la Agentia pentru Finantarea Investtiilor Rurale, pe adresa e-mail consultare@afir.info.

Proietele de ghiduri pot fi escarcate de la finalul acestui articol, la „Resurse utile”.

Cine va putea cere finantare

-Fermieri sau membrii unei gospodarii agricole care isi diversifica activitatea prin infiintarea unei activitati neagricole pentru prima data in spatiul rural (autorizati cu statut minim de PFA);
– Micro-intreprinderi si intreprinderi mici existente din spatiul rural, care isi propun activitati neagricole pe care nu le-au mai efectuat pana la data aplicarii pentru sprijin;
– Micro-intreprinderi si intreprinderi mici noi, infiintate in anul depunerii aplicatiei de finantare sau cu o vechime de maximum 3 ani fiscali consecutivi, care nu au desfasurat activitati pana in momentul depunerii acesteia (startup).
Indiferent de forma de organizare, solicitantii eligibili trebuie sa se incadreze in categoria:
a) Micro-intreprindere –  maximum 9 salariati si realizeaza o cifra de afaceri anuala neta sau detin active totale de pana la 2 milioane euro, echivalent in lei;
b) Intreprindere mica – intre 10 si 49 de salariati si realizeaza o cifra de afaceri anuala neta sau detin active totale de pana la 10 milioane euro, echivalent in lei.
Antreprenorii solicitanti pot fi organizati sub diverse forme juridice:
Persoana fizica autorizata – infiintata in baza OUG nr. 44/ 2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale, cu modificarile si completarile ulterioare;
Intreprindere individuala infiintata in baza OUG nr. 44/ 2008, cu modificarile si completarile ulterioare;
Intreprindere familiala infiintata in baza OUG nr. 44/ 2008 cu modificarile si completarile ulterioare;
Societate in nume colectiv – SNC – infiintata in baza Legii societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
Societate in comandita simpla – SCS – infiintata in baza Legii nr. 31/1990, republicata cu modificarile si completarile ulterioare);
Societate pe actiuni – SA – infiintata in baza Legii nr. 31/ 1990, republicata cu modificarile si completarile ulterioare;
Societate in comandita pe actiuni – SCA infiintata in baza Legii nr. 31/1990, republicata cu modificarile si completarile ulterioare;
Societate cu raspundere limitata – SRL infiintata in baza Legii nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
Societate comerciala cu capital privat infiintata in baza Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale, cu modificarile si completarile ulterioare);
Societate agricola infiintata in baza Legii nr. 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura cu modificarile si completarile ulterioare;
Societate cooperativa de gradul 1 infiintata in baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei, republicata, respectiv societati cooperative mestesugaresti si societati cooperative de consum care au prevazute in actul constitutiv ca obiect desfasurarea de activitati neagricole;
Cooperativa agricola de grad 1 infiintata in baza Legii cooperatiei agricole nr. 566/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.
Submasura 6.2: Sprijinul de 70.000 de euro – cum a fost indreptata o eroare din trecut
Una dintre cele doua linii de finantare este Submasura 6.2 – Sprijin pentru infiintarea de activitati neagricole in zone rurale, care a fost disponibila si in anul 2015.

Ce proiecte se pot finanta

Prin aceasta submasura se vor putea accesa fonduri publice nerambursabile pentru deschiderea de afaceri non-agricole la sate:
Activitati de productie (ex: fabricarea produselor textile, imbracaminte, articole de marochinarie, articole de hartie si carton; fabricarea produselor chimice, farmaceutice; activitati de prelucrare a produselor lemnoase (productie de combustibil din biomasa – ex : fabricare de peleti); industrie metalurgica, fabricare constructii metalice, masini, utilaje si echipamente; fabricare produse electrice, electronice) in vederea comercializarii, producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile pentru desfasurarea propriei activitati, ca parte integranta a proiectului etc.;
Activitati mestesugaresti (ex: activitati de artizanat si alte activitati traditionale non-agricole (ex: olarit, brodat, prelucrarea manuala a fierului, lanii, lemnului, pielii etc.), conform definitiei din capitolul 4.4
Activitati turistice (ex: servicii agroturistice de cazare, servicii turistice de agrement si alimentatie publica);
Servicii (ex: medicale, sanitar-veterinare; reparatii masini, unelte, obiecte casnice; consultanta, contabilitate, juridice, audit; servicii in tehnologia informatiei si servicii informatice; servicii tehnice, administrative, alte servicii destinate populatiei din spatiul rural etc).

Finantarea

Valoarea  sprijinului va fi de 50.000 de euro/proiect, cu exceptia  activitatilor de productie, servicii medicale, sanitar-veterinare si de agroturism, pentru care valoarea sprijinului este de 70.000 euro/proiect, in baza unui Plan de afaceri.
Sprijinul pentru infiintarea de activitati neagricole in zone rurale se va acorda, sub forma de prima, in doua transe de plata autorizate de AFIR, astfel:
– prima transa -70% din cuantumul sprijinului dupa semnarea Contractului de Finantare
– a doua transa – 30% din cuantumul sprijinului dupa indeplinirea tuturor obiectivelor din Planului de afaceri, fara a depasi cinci ani de la incheierea Contractului de Finantare.
Perioada de implementare a Planului de afaceri este de maximum 57 de luni si este urmata de controlul implementarii corecte si plata ultimei transe. In cazul neimplementarii corecte a Planului de afaceri, sumele platite vor fi recuperate proportional cu obiectivele nerealizate.
Prin aceasta submasura, vor putea fi finantate doar afaceri noi, ceea ce inseamna ca solicitantul trebuie sa nu mai fi desfasurat, pana la data depunerii cererii de finantare, activitatea pentru care cere banii europeni.
In proiectul Ghidului solicitantului pentru submasura 6.2 din anul 2016, Ministerul Agriculturii a incercat sa remedieze o ambiguitate din anul 2015.
Astfel, in noua forma consultativa a documentului, vor putea lua banii europeni si solicitantii care au deja codul CAEN pentru care cer finantare, dar cu conditia ca ei sa nu fi desfasurat efectiv activitatea respectiva.
„Este eligibil pentru finantare solicitantul care propune realizarea de activitati aferente unui cod CAEN  inregistrat la Registrul Comertului, autorizat/ neautorizat in conditiile Legii nr. 359/2004, doar daca pana la momentul depunerii Cererii de Finantare nu a desfasurat activitatea aferenta codului CAEN  propus prin proiect” – prevede noul proiect de Ghid al solicitantului pentru submasura 6.2 .
„Pentru a fi eligibili solicitantii care la data depunerii cererii de finantare aveau autorizat codul CAEN propus prin proiect, au obligatia de a depune o Declaratie intocmita si asumata prin semnatura de catre un expert contabil, din care sa reiasa faptul ca intreprinderea nu a desfasurat niciodata activitatea pentru care solicita finantare” – se mai arata in document.

Submasura 6.2

In sumbasura 6.2, se vor putea cheltui banii europeni pentru tot ceea ce are legatura cu activitatea pentru care se solicita sprijinul.
Printre altele, se pot cumpara masini de transport, uilaje, dotari, se pot acoperi salarii, utilitati.
De precizat, insa, ca suma publica nerambursabila utilizata pentru achizitionarea terenului construit/ neconstruit este acceptata in limita a 10% din valoarea sprijinului acordat.
De asemenea, in cazul automobilelor, mijlocul de transport sa fie incadrat in categoria N1 sau N2, cu maximum 3 locuri si 2 usi de acces in cabina (autoutilitare).
Submasura 6.4: pana la 200.000 de euro pentru dezvoltarea afacerilor non-agricole la sate
Cealalta linie de finantare PNDR care se reia in anul 2016 este submasura 6.4 – Sprijin pentru investitii in crearea si dezvoltarea de activitati neagricole.
Domeniile de diversificare acoperite in cadrul submasurii sunt:
Activitati de productie (ex: fabricarea produselor textile, imbracaminte, articole de marochinarie, articole de hartie si carton; fabricarea produselor chimice, farmaceutice; activitati de prelucrare a produselor lemnoase; industrie metalurgica, fabricare constructii metalice, masini, utilaje si echipamente; fabricare produse electrice, electronice, etc.);
Activitati mestesugaresti (ex: activitati de artizanat si alte activitati traditionale non-agricole (ex: olarit, brodat, prelucrarea manuala a fierului, lanii, lemnului, pielii etc.);
Activitati turistice (ex: servicii agroturistice de cazare, servicii turistice de agrement si alimentatie publica);
Furnizarea de servicii, inclusiv constructii, reconstructii si/sau modernizarea spatiilor si zonelor aferente desfasurarii activitatilor (ex: medicale, sociale, sanitar-veterinare; reparatii masini, unelte, obiecte casnice; consultanta, contabilitate, juridice, audit; servicii in tehnologia informatiei si servicii informatice; servicii tehnice, administrative, etc.);
Fabricarea de peleti si brichete din biomasa.

Submasura 6.4

Submasura 6.4 va oferi un sprijin nerambursabil public de 100.000 de euro, respectiv maximum 200.000 de euro pentru investitii in crearea si dezvoltarea de activitati neagricole.
Astfel, in noul proiect de Ghid al solicitantului 2016, se arata ca sprijinul nerambursabil „NU va depasi 200.000 euro/ beneficiar pe durata a trei exercitii financiare consecutive, cu exceptia  intreprinderilor unice care efectueaza transport de marfuri in contul tertilor sau contra cost, pentru care sprijinul nu depaseste suma de 100.000 euro pe durata a trei exercitii financiare consecutive”.
Spre deosebire de submasura 6.2, linia de finantare 6.4, pe laga sprijinul superior, ofera bani si pentru activitatile non-agricole existente deja (deci nu doar pentru initierea unor noi afaceri).
La submasura 6.4, intensitatea sprijinului nerambursabil public va fi de 90% pentru urmatoarele categorii de solicitanti:
– pentru solicitantii care desfasoara activitati de productie, servicii medicale, sanitar-veterinare si agro-turism;
– pentru fermierii care isi diversifica activitatea de baza agricola prin dezvoltarea unor activitati neagricole. Sprijinul se majoreaza la 90% in cazul fermierilor, in cazul in care acestia sunt:
a) persoane fizice inregistrate in registrul APIA sau ANSVSA cu cel putin 12 luni consecutive inaintea depunerii cererii de finantare
b) persoane juridice – micro intreprinderi care au ca principala activitate, activitatea agricola (codul CAEN principal autorizat sa fie aferent unei activitati agricole) desfasurata cu cel putin 12 luni consecutive inaintea depunerii Cererii de Finantare.
Aceasta inseamna ca restul de 10% din investitia in proiect va trebui sa fie asigurat de beneficiar.
De asemenea, intensitatea sprijinului va scadea la 70% pentru alte activitati decat cee mentionate mai sus. Aceasta inseamna ca beneficiarul trebuie sa vina cu o contributie proprie la proiect de 30% din valoarea totala a investitiei.

Costuri eligibile
constructia, extinderea si/ sau modernizarea si dotarea cladirilor;
achizitionarea si costurile de instalare, inclusiv in leasing financiar, de utilaje, instalatii si echipamente noi,
investitii intangibile: achizitionarea sau dezvoltarea de software si achizitionarea de brevete, licente, drepturi de autor, marci.
Achizitia de terenuri pe care se afla sau nu constructie NU este eligibila in submasura 6.4.
De asemenea, NU pot fi cumparate automobile pentru uz personal si transport persoane, bunuri si echipamente second hand si nu poate fi acoperita nici taxa pe valoarea adaugata, cu exceptia cazului in care aceasta nu se poate recupera in temeiul legislatiei nationale privind TVA-ul sau a prevederilor specifice pentru instrumente financiare.
ATENTIE ! Cheltuielile legate de achizitia in leasing a activelor, altele decat terenurile si cladirile, pot fi considerate eligibile doar in cazul in care leasingul ia forma unui leasing financiar si prevede obligatia beneficiarului de a cumpara bunurile respective la expirarea contractului de leasing.

Depunerea cererilor de finantare

Cererile de finantare si dosarele se vor depune online, pe site-ul Agentiei pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR), www.afir.info .
Dosarul Cererii de Finantare cuprinde Cererea de Finantare completata si documentele atasate (conform Listei Documentelor – partea E din Cererea de Finantare), vor fi scanate si depuse on-line.
Dosarul Cererii de Finantare va fi paginat, cu toate paginile numerotate manual in ordine de la 1 la n in partea dreapta sus a fiecarui document, unde n este numarul total al paginilor din dosarul complet, inclusiv documentele anexate.
Pentru a depune cereri de finantare on-line, solicitantii care nu au cont pe site-ul www.afir.info vor trebui sa isi creeze cont de utilizator in cadrul acestui portal. Utilizatorii care au deja cont creat il pot utiliza pentru incarcarea cererilor de finantare in format electronic.

sursa: afir.info

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Fonduri europene

ADR Vest și Institutul de Excelență în Antreprenoriat lansează un accelerator dedicat start-upurilor din Regiunea Vest

Publicat

pe

Antreprenorii din Regiunea Vest vor beneficia de un program de accelerare modern și dinamic. „ADRVEST Accel by IdEA” își propune să contribuie la dezvoltarea regiunii, printr-un program implementat altături de echipa Institutului de Excelență în Antreprenoriat, cea care a dezvoltat în ultimii ani diverse proiecte de educație antreprenorială, evenimente, hackathoane si acceleratoare, printre care și Commons Accel.

„Vrem să ajutăm antreprenorii din regiunea de dezvoltare Vest să își construiască afacerile pe baze solide și să învețe cum să opereze un business modern și eficient, precum și cum să aibă acces la finanțare. Am urmărit proiectele Commons Accel și sunt convins putem să replicăm experiența programului și la nivelul regiunii noastre”, declară Sorin Maxim, directorul general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Vest.

Deschiderea programului va avea loc în septembrie 2022. Cel puțin 20 de participanți din județele Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara vor fi pregătiți pe parcursul a trei luni în cadrul a câte trei module încărcate cu activități, worshopuri, prezentări și sesiuni de lucru pe temele esențiale ale antreprenoriatului. Procesul de învățare va fi personalizat alături de mentorii, experții, investitorii și echipa IdEA, susținuți și de resurse și experti locali.

„Am pornit de la nevoia investitorilor de a găsi start-upuri în care să poată investi cu success, precum și de la problema lipsei finanțării pentru start-upuri. Trebuia să construiască cineva o punte între aceste doua lumi care nu pot funcționa separat. Asta înseamnă un accelerator: să pregătești start-upurile astfel încât să știe să execute un business și să gestioneze eficient banii investitorilor. Potențialul României este să producă zeci de mii de antreprenori, pe an. Misiunea pe care ne-am propus-o, să oferim educație antreprenorială tuturor tinerilor din România, nu poate reuși fără un program scalabil și replicabil, iar un parteneriat cum ar fi cel cu ADR Vest nu poate decât să ne ajute să replicăm impactul pe care îl avem în ecosistem și în zona de Vest” a declarat Matei Dumitrescu, fondatorul Commons Accel si IdEA.

Citeste mai mult

Fonduri europene

„Finanțăm bussinesul tău“. Injecție de capital în firmele din Regiunea Vest, prin noul POR

Publicat

pe

Nu mai puțin de 270 de milioane de euro ar putea ajunge la mediul de afaceri din Regiunea Vest în perioada 2021-2027 prin viitorul Program Operațional Regional, adică un sfert din suma totală alocată regiunii.

Regiunea Vest este a doua ca nivel de dezvoltare a României, dar PIB-ul pe cap de locuitor ajunge la 66% din nivelul mediu al Uniunii Europene.

Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest își propune să sprijine firmele din zonă să recupereze din decalajul față de media europeană, în condițiile în care numărul de IMM-uri la mia de locuitori este sub jumătate față de cel din UE (26 față de 56), iar rata de supraviețuire a acestora în primii trei ani este de 58% față de 75% în UE.

În acest context, ADR Vest va aloca cea mai mare sumă de până acum pentru formele noi de finanțare a companiilor – cele prin instrumente financiare.

Astfel, 37 de milioane de euro vor putea ajunge în acest mod la firmele din zonă. Spre comparație, suma alocată pentru astfel de finanțări prin actualul POR, pentru întreaga țară, este de 100 milioane de euro.

Prezent la conferința „Finanțăm businessul tău”, organizată de Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Marcel Boloș, a subliniat avantajele cu care vin instrumentele financiare: „Sunt mult mai ușor de accesat decât granturile, care au o procedură destul de birocratică. În al doilea rând, prin instrumente financiare, asiguri sustenabilitatea investițiilor pe care le finanțezi prin Regio-POR sau prin alte programe operaționale, pentru că noi, până acum, aveam o rată de supraviețuire foarte mică, raportat la granturile pe care le investeam. Este un câștig extraordinar pentru România. ADR Vest a venit cu o propunere mai mult decât îndrăzneață – de a investi în capital de risc și în fonduri de capital de risc, în premieră în România, dar cu această abordare îndrăzneață și noi, ca țară, avem de câștigat. Marele câștig este acesta al efectului multiplicator al banilor prin fondurile care se alocă prin instrumentele financiare”.

La rândul său, Sorin Maxim, directorul general al ADR Vest a subliniat beneficiile acestui tip de finanțare: „Pe lângă faptul că aduce o injecție de capital în companii, într-un alt mod decât o făceau granturile până acum, contribuie mult mai mult la procesul de dezvoltare a companiei. Procesele se vor derula mult mai rapid, firmele vor avea acces la piață mai repede și, în plus, vor beneficia și de aceste cunoștințe și de experiența adusă de către gestionarii de fond, care, pe lângă experții pe care îi au, pot coopta în orice moment alți experți la cel mai înalt nivel, care să ajute compania să își transforme businessul într-un mod cât mai inovativ și cât mai aproape de abordarea globală”, a completat directorul general al ADR Vest, Sorin Maxim.

Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest va propune două instrumente de finanțare – instrumente de accelerare (accelerator combinat cu grant și fond seed), cu o alocare de 8,5 milioane de euro; și instrumentul de venture capital, pentru care vor fi alocate 28,5 milioane euro.

„Acceleratorul va avea ca destinatar start-up-urile cu produse și servicii inovative și/sau care folosesc tehnologii noi, cu potențial mare de creștere, în timp ce instrumentele de venture capital vor fi destinate companiilor mici cu un potențial de creștere foarte mare sau companiilor care au crescut rapid și au premise să crească în continuare. Start-up-urile din accelerator vor putea accesa finanțări între 20.000 și 200.000 euro, în timp ce IMM-urile – până la 1,5 milioane de euro, prin finanțările seed și fondul de venture capital”, a explicat directorul adjunct al ADR Vest, Adrian Mariciuc.

Conferința „Finanțăm businessul tău” i-a adus la aceeași masă pe ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, pe mai mulți reprezentanți ai Comisiei Europene, ai unor fonduri de investiții (Marius Ghenea (Catalyst România), Cristian Munteanu (Early Game Ventures), Ciprian Man (Grwoceanu) și Matei Dumitrescu (Common Acces & Roca X) ) și ai IMM-urilor din regiune, într-un eveniment de informare și mentorat organizat de ADR Vest.

„Astăzi sădim semințele unui posibil unicorn (n.r.: start-up cu ritm de creștere foarte susținut, de regulă din domeniul tehnologiei, evaluat la peste 1 miliard de dolari) în regiunea Vest. Sperăm să avem cât mai multe în România, pentru că aceste companii care aduc tehnologie și cunoaștere au o valoare foarte mare pe produsele pe care ei le vor dezvolta. Și, în primul rând, sunt companii eminamente orientate spre export. În general, aceste companii produc valoare adăugată care revine, în timp, regiunii”, a mai spus Sorin Maxim.

Domeniile care vor beneficia de aceste instrumente de finanțare sunt cele care folosesc tehnologia.

„Mă bucur că, iată, o regiune din România, a decis să opteze pentru această formă de finanțare mult mai sustenabilă. Pe termen lung, principala valoarea adăugată regiunii este construirea unui ecosistem sustenabil de inovare. Pe lângă infrastructură, investițiile în companii sunt absolut necesare pentru dezvoltarea unei regiuni”, a concluzionat directorul adjunct al Unității România din cadrul DG Regio al Comisiei Europene, Krzysztof Kasprzyk, prezent, de asemenea, la evenimentul organizat la Timișoara.

Citeste mai mult

Fonduri europene

Termenul de depunere a cererilor în programul „Tomata“, prelungit până la 1 aprilie

Publicat

pe

Termenul de depunere a cererilor pentru obţinerea ajutorului de minimis pentru legumele în spaţii protejate în cadrul programului „Tomata” se prelungeşte cu o lună, respectiv până la data de 1 aprilie 2022, potrivit unui proiect de act normativ elaborat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Totodată, proiectul prevede şi eliminarea obligativităţii depunerii documentelor fiscale pentru accesarea ajutoarelor de minimis.

„Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale anunţă că a elaborat un proiect de act normativ prin care vor fi modificate Hotărârea Guvernului nr.148/2022, precum şi Hotărârea Guvernului nr. 147/2022, prin reglementarea următoarelor aspecte: prelungirea termenului de depunere a cererilor pentru obţinerea ajutorului de minimis pentru legumele în spaţii protejate până la data de 1 aprilie 2022, inclusiv; abrogarea criteriului de eligibilitate referitor la obligaţiile fiscale restante la bugetul general consolidat al statului, pentru ambele scheme de ajutor de minimis; eliminarea certificatului de atestare fiscală şi a cazierului fiscal din cadrul documentaţiei ataşate cererii pentru înscrierea în ambele scheme de ajutor de minimis”, se arată într-un comunicat de presă al MADR.

Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, susţine că decizia de simplificare a procedurii de acordare a sprijinului a fost luată după discuţiile avute cu fermierii interesaţi de accesarea acestui program.

Potrivit sursei citate, în luarea deciziei s-a ţinut cont şi de faptul că majoritatea solicitanţilor ambelor scheme de sprijin sunt persoane fizice care nu au realizat venituri, confruntându-se totodată cu lipsa lichidităţilor, a diverselor cheltuieli pentru achiziţia de sămânţă ori pentru înfiinţarea culturilor, alte costuri generate de încălzirea spaţiilor protejate dar şi a faptului că, în foarte multe cazuri, informaţiile înregistrate în bazele de date ale ANAF, APIA şi ale UAT-urilor nu erau corelate, ceea ce generează întârzieri în procesul de depunere a cererilor de înscriere în program.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite