Ne găsiți și pe:

Fonduri europene

PNDR 2014 – 2020: Finantare pentru afaceri non-agricole în mediul rural

Publicat

pe

Firmele mici, microintreprinderile, persoanele fizice autorizate (PFA) si alte forme de organizare ale antreprenorilor vor putea obtine, in anul 2016, fonduri europene de maximum 70.000 de euro, respectiv 200.000 de euro, pentru deschiderea si dezvoltarea unor afaceri non-agricole in mediul rural, in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala 2014-2020.

Printre altele, cu acesti bani antreprenorii vor putea face afaceri cu pensiuni agro-turistice, service-uri auto, ateliere de croitorie, cabinete medicale sau cabinete veterinare, potrivit variantelor consultative ale ghidurilor solicitantului pentru cele doua linii de finantari nerambursabile. Liniile de finantare se vor deschide abia DUPA incheierea consultarii publice si aprobarea noilor ghiduri.

Vorbim despre Submasura 6.2 – Sprijin pentru infiintarea de activitati neagricole in zone rurale si despre Submasura 6.4 – Sprijin pentru investitii in crearea si dezvoltarea de activitati neagricole, ambele din cadrul PNDR 2014-2020.

Proiectele de Ghiduri ale solicitantului pentru submasurile 6.2 si 6.4 din 2016 vor ramane in consultare publica pana pe 7 martie, data pana la care persoanele interesate pot transmite sugestii la Agentia pentru Finantarea Investtiilor Rurale, pe adresa e-mail consultare@afir.info.

Proietele de ghiduri pot fi escarcate de la finalul acestui articol, la „Resurse utile”.

Cine va putea cere finantare

-Fermieri sau membrii unei gospodarii agricole care isi diversifica activitatea prin infiintarea unei activitati neagricole pentru prima data in spatiul rural (autorizati cu statut minim de PFA);
– Micro-intreprinderi si intreprinderi mici existente din spatiul rural, care isi propun activitati neagricole pe care nu le-au mai efectuat pana la data aplicarii pentru sprijin;
– Micro-intreprinderi si intreprinderi mici noi, infiintate in anul depunerii aplicatiei de finantare sau cu o vechime de maximum 3 ani fiscali consecutivi, care nu au desfasurat activitati pana in momentul depunerii acesteia (startup).
Indiferent de forma de organizare, solicitantii eligibili trebuie sa se incadreze in categoria:
a) Micro-intreprindere –  maximum 9 salariati si realizeaza o cifra de afaceri anuala neta sau detin active totale de pana la 2 milioane euro, echivalent in lei;
b) Intreprindere mica – intre 10 si 49 de salariati si realizeaza o cifra de afaceri anuala neta sau detin active totale de pana la 10 milioane euro, echivalent in lei.
Antreprenorii solicitanti pot fi organizati sub diverse forme juridice:
Persoana fizica autorizata – infiintata in baza OUG nr. 44/ 2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale, cu modificarile si completarile ulterioare;
Intreprindere individuala infiintata in baza OUG nr. 44/ 2008, cu modificarile si completarile ulterioare;
Intreprindere familiala infiintata in baza OUG nr. 44/ 2008 cu modificarile si completarile ulterioare;
Societate in nume colectiv – SNC – infiintata in baza Legii societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
Societate in comandita simpla – SCS – infiintata in baza Legii nr. 31/1990, republicata cu modificarile si completarile ulterioare);
Societate pe actiuni – SA – infiintata in baza Legii nr. 31/ 1990, republicata cu modificarile si completarile ulterioare;
Societate in comandita pe actiuni – SCA infiintata in baza Legii nr. 31/1990, republicata cu modificarile si completarile ulterioare;
Societate cu raspundere limitata – SRL infiintata in baza Legii nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
Societate comerciala cu capital privat infiintata in baza Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale, cu modificarile si completarile ulterioare);
Societate agricola infiintata in baza Legii nr. 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura cu modificarile si completarile ulterioare;
Societate cooperativa de gradul 1 infiintata in baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei, republicata, respectiv societati cooperative mestesugaresti si societati cooperative de consum care au prevazute in actul constitutiv ca obiect desfasurarea de activitati neagricole;
Cooperativa agricola de grad 1 infiintata in baza Legii cooperatiei agricole nr. 566/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.
Submasura 6.2: Sprijinul de 70.000 de euro – cum a fost indreptata o eroare din trecut
Una dintre cele doua linii de finantare este Submasura 6.2 – Sprijin pentru infiintarea de activitati neagricole in zone rurale, care a fost disponibila si in anul 2015.

Ce proiecte se pot finanta

Prin aceasta submasura se vor putea accesa fonduri publice nerambursabile pentru deschiderea de afaceri non-agricole la sate:
Activitati de productie (ex: fabricarea produselor textile, imbracaminte, articole de marochinarie, articole de hartie si carton; fabricarea produselor chimice, farmaceutice; activitati de prelucrare a produselor lemnoase (productie de combustibil din biomasa – ex : fabricare de peleti); industrie metalurgica, fabricare constructii metalice, masini, utilaje si echipamente; fabricare produse electrice, electronice) in vederea comercializarii, producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile pentru desfasurarea propriei activitati, ca parte integranta a proiectului etc.;
Activitati mestesugaresti (ex: activitati de artizanat si alte activitati traditionale non-agricole (ex: olarit, brodat, prelucrarea manuala a fierului, lanii, lemnului, pielii etc.), conform definitiei din capitolul 4.4
Activitati turistice (ex: servicii agroturistice de cazare, servicii turistice de agrement si alimentatie publica);
Servicii (ex: medicale, sanitar-veterinare; reparatii masini, unelte, obiecte casnice; consultanta, contabilitate, juridice, audit; servicii in tehnologia informatiei si servicii informatice; servicii tehnice, administrative, alte servicii destinate populatiei din spatiul rural etc).

Finantarea

Valoarea  sprijinului va fi de 50.000 de euro/proiect, cu exceptia  activitatilor de productie, servicii medicale, sanitar-veterinare si de agroturism, pentru care valoarea sprijinului este de 70.000 euro/proiect, in baza unui Plan de afaceri.
Sprijinul pentru infiintarea de activitati neagricole in zone rurale se va acorda, sub forma de prima, in doua transe de plata autorizate de AFIR, astfel:
– prima transa -70% din cuantumul sprijinului dupa semnarea Contractului de Finantare
– a doua transa – 30% din cuantumul sprijinului dupa indeplinirea tuturor obiectivelor din Planului de afaceri, fara a depasi cinci ani de la incheierea Contractului de Finantare.
Perioada de implementare a Planului de afaceri este de maximum 57 de luni si este urmata de controlul implementarii corecte si plata ultimei transe. In cazul neimplementarii corecte a Planului de afaceri, sumele platite vor fi recuperate proportional cu obiectivele nerealizate.
Prin aceasta submasura, vor putea fi finantate doar afaceri noi, ceea ce inseamna ca solicitantul trebuie sa nu mai fi desfasurat, pana la data depunerii cererii de finantare, activitatea pentru care cere banii europeni.
In proiectul Ghidului solicitantului pentru submasura 6.2 din anul 2016, Ministerul Agriculturii a incercat sa remedieze o ambiguitate din anul 2015.
Astfel, in noua forma consultativa a documentului, vor putea lua banii europeni si solicitantii care au deja codul CAEN pentru care cer finantare, dar cu conditia ca ei sa nu fi desfasurat efectiv activitatea respectiva.
„Este eligibil pentru finantare solicitantul care propune realizarea de activitati aferente unui cod CAEN  inregistrat la Registrul Comertului, autorizat/ neautorizat in conditiile Legii nr. 359/2004, doar daca pana la momentul depunerii Cererii de Finantare nu a desfasurat activitatea aferenta codului CAEN  propus prin proiect” – prevede noul proiect de Ghid al solicitantului pentru submasura 6.2 .
„Pentru a fi eligibili solicitantii care la data depunerii cererii de finantare aveau autorizat codul CAEN propus prin proiect, au obligatia de a depune o Declaratie intocmita si asumata prin semnatura de catre un expert contabil, din care sa reiasa faptul ca intreprinderea nu a desfasurat niciodata activitatea pentru care solicita finantare” – se mai arata in document.

Submasura 6.2

In sumbasura 6.2, se vor putea cheltui banii europeni pentru tot ceea ce are legatura cu activitatea pentru care se solicita sprijinul.
Printre altele, se pot cumpara masini de transport, uilaje, dotari, se pot acoperi salarii, utilitati.
De precizat, insa, ca suma publica nerambursabila utilizata pentru achizitionarea terenului construit/ neconstruit este acceptata in limita a 10% din valoarea sprijinului acordat.
De asemenea, in cazul automobilelor, mijlocul de transport sa fie incadrat in categoria N1 sau N2, cu maximum 3 locuri si 2 usi de acces in cabina (autoutilitare).
Submasura 6.4: pana la 200.000 de euro pentru dezvoltarea afacerilor non-agricole la sate
Cealalta linie de finantare PNDR care se reia in anul 2016 este submasura 6.4 – Sprijin pentru investitii in crearea si dezvoltarea de activitati neagricole.
Domeniile de diversificare acoperite in cadrul submasurii sunt:
Activitati de productie (ex: fabricarea produselor textile, imbracaminte, articole de marochinarie, articole de hartie si carton; fabricarea produselor chimice, farmaceutice; activitati de prelucrare a produselor lemnoase; industrie metalurgica, fabricare constructii metalice, masini, utilaje si echipamente; fabricare produse electrice, electronice, etc.);
Activitati mestesugaresti (ex: activitati de artizanat si alte activitati traditionale non-agricole (ex: olarit, brodat, prelucrarea manuala a fierului, lanii, lemnului, pielii etc.);
Activitati turistice (ex: servicii agroturistice de cazare, servicii turistice de agrement si alimentatie publica);
Furnizarea de servicii, inclusiv constructii, reconstructii si/sau modernizarea spatiilor si zonelor aferente desfasurarii activitatilor (ex: medicale, sociale, sanitar-veterinare; reparatii masini, unelte, obiecte casnice; consultanta, contabilitate, juridice, audit; servicii in tehnologia informatiei si servicii informatice; servicii tehnice, administrative, etc.);
Fabricarea de peleti si brichete din biomasa.

Submasura 6.4

Submasura 6.4 va oferi un sprijin nerambursabil public de 100.000 de euro, respectiv maximum 200.000 de euro pentru investitii in crearea si dezvoltarea de activitati neagricole.
Astfel, in noul proiect de Ghid al solicitantului 2016, se arata ca sprijinul nerambursabil „NU va depasi 200.000 euro/ beneficiar pe durata a trei exercitii financiare consecutive, cu exceptia  intreprinderilor unice care efectueaza transport de marfuri in contul tertilor sau contra cost, pentru care sprijinul nu depaseste suma de 100.000 euro pe durata a trei exercitii financiare consecutive”.
Spre deosebire de submasura 6.2, linia de finantare 6.4, pe laga sprijinul superior, ofera bani si pentru activitatile non-agricole existente deja (deci nu doar pentru initierea unor noi afaceri).
La submasura 6.4, intensitatea sprijinului nerambursabil public va fi de 90% pentru urmatoarele categorii de solicitanti:
– pentru solicitantii care desfasoara activitati de productie, servicii medicale, sanitar-veterinare si agro-turism;
– pentru fermierii care isi diversifica activitatea de baza agricola prin dezvoltarea unor activitati neagricole. Sprijinul se majoreaza la 90% in cazul fermierilor, in cazul in care acestia sunt:
a) persoane fizice inregistrate in registrul APIA sau ANSVSA cu cel putin 12 luni consecutive inaintea depunerii cererii de finantare
b) persoane juridice – micro intreprinderi care au ca principala activitate, activitatea agricola (codul CAEN principal autorizat sa fie aferent unei activitati agricole) desfasurata cu cel putin 12 luni consecutive inaintea depunerii Cererii de Finantare.
Aceasta inseamna ca restul de 10% din investitia in proiect va trebui sa fie asigurat de beneficiar.
De asemenea, intensitatea sprijinului va scadea la 70% pentru alte activitati decat cee mentionate mai sus. Aceasta inseamna ca beneficiarul trebuie sa vina cu o contributie proprie la proiect de 30% din valoarea totala a investitiei.

Costuri eligibile
constructia, extinderea si/ sau modernizarea si dotarea cladirilor;
achizitionarea si costurile de instalare, inclusiv in leasing financiar, de utilaje, instalatii si echipamente noi,
investitii intangibile: achizitionarea sau dezvoltarea de software si achizitionarea de brevete, licente, drepturi de autor, marci.
Achizitia de terenuri pe care se afla sau nu constructie NU este eligibila in submasura 6.4.
De asemenea, NU pot fi cumparate automobile pentru uz personal si transport persoane, bunuri si echipamente second hand si nu poate fi acoperita nici taxa pe valoarea adaugata, cu exceptia cazului in care aceasta nu se poate recupera in temeiul legislatiei nationale privind TVA-ul sau a prevederilor specifice pentru instrumente financiare.
ATENTIE ! Cheltuielile legate de achizitia in leasing a activelor, altele decat terenurile si cladirile, pot fi considerate eligibile doar in cazul in care leasingul ia forma unui leasing financiar si prevede obligatia beneficiarului de a cumpara bunurile respective la expirarea contractului de leasing.

Depunerea cererilor de finantare

Cererile de finantare si dosarele se vor depune online, pe site-ul Agentiei pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR), www.afir.info .
Dosarul Cererii de Finantare cuprinde Cererea de Finantare completata si documentele atasate (conform Listei Documentelor – partea E din Cererea de Finantare), vor fi scanate si depuse on-line.
Dosarul Cererii de Finantare va fi paginat, cu toate paginile numerotate manual in ordine de la 1 la n in partea dreapta sus a fiecarui document, unde n este numarul total al paginilor din dosarul complet, inclusiv documentele anexate.
Pentru a depune cereri de finantare on-line, solicitantii care nu au cont pe site-ul www.afir.info vor trebui sa isi creeze cont de utilizator in cadrul acestui portal. Utilizatorii care au deja cont creat il pot utiliza pentru incarcarea cererilor de finantare in format electronic.

sursa: afir.info

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fonduri europene

AJUTOARE de minimis Cum puteți să obțineți bani pentru cultivarea legumelor, în 2022

Publicat

pe

*Legumicultorii vor beneficia în acest an de un ajutor de minimis de cel mult 4.000 de euro pentru cultivarea de tomate, ardei gras, kapia, castraveţi, fasole păstăi, salata, spanac şi ceapă verde în spaţii protejate.

*Plafonul maxim alocat pentru această schemă de sprijin fiind de 225 milioane de lei (45 milioane de euro), conform unui proiect de Hotărâre publicat pe site-ul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

*Sprijinul financiar se acordă beneficiarilor pentru maximum două culturi, respectiv o singură cultură în ciclul I de producţie/1000 mp şi/sau o singură cultură în ciclul II de producţie/1000 mp, în anul 2022.

Valoarea maximă a sprijinului financiar pentru un beneficiar este de 4.000 euro, respectiv 3.000 de euro/cultură în Ciclul I/1.000 mp/beneficiar şi 1.000 euro/cultură în Ciclul II/1.000 mp/beneficiar. Sprijinul se acordă pentru tomate în ambele cicluri de producţie, iar pentru restul legumelor doar în ciclul II de producţie.

Beneficiarii eligibili sunt întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole, producătorii agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător emis în baza Legii nr.145/2014, valabil până la 31 decembrie 2022, producătorii agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale şi producătorii agricoli persoane juridice.

Pentru a fi eligibili la acordarea ajutorului de minimis pentru producţia de legume în spaţii protejate, beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii de eligibilitate: să solicite ajutorul de minimis prevăzut de prezenta hotărâre; să utilizeze o suprafaţă cumulată de minimum 1.000 mp/ciclu de producţie, cultivată exclusiv cu una dintre culturile prevăzute; să marcheze suprafaţa prevăzută, la loc vizibil, cu o placă indicator, pe care să se găsească inscripţia „Program susţinere legume, anul 2022, beneficiar numărul, Direcţia pentru Agricultură a Judeţului/ Municipiului Bucureşti”; să obţină producţiile minime corespunzătoare culturii înfiinţate.

De asemenea, aceştia trebuie să fie înregistraţi în evidenţele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafeţele cultivate cu legume în spaţiile protejate, în anul 2022; să deţină Registrul de evidenţă a tratamentelor cu produse de protecţie a plantelor, completat începând cu data înfiinţării culturii şi avizat de oficiul fitosanitar judeţean; să facă dovada obţinerii producţiei minime realizate, prin documente justificative în funcţie de forma de organizare .

În proiectul publicat de MADR se precizează că pentru suprafaţa prevăzută se acceptă o marjă de eroare de plus 50 de metri pătraţi rezultaţi în urma verificării în teren a suprafeţei înfiinţate cu legume.

Producţiile minime pe care trebuie să le obţină pentru a beneficia de sprijin sunt: 5.600 kg/1000 mp pentru cultura de tomate; 2.000 kg/1000 mp pentru cultura de ardei gras şi/sau lung-kapia; 5.600 kg/1000 mp pentru cultura de castraveţi; 1.500 kg/1000 mp pentru cultura de fasole păstăi; 1.440 kg/1000 mp pentru cultura de salată; 1.000 kg/1000 mp pentru cultura de spanac; 1.000 kg/1000 mp pentru cultura de ceapă verde.

Valorificarea producţiilor prevăzute se face în perioada 1 martie – 10 iunie inclusiv pentru ciclul I de producţie şi respectiv 20 octombrie – 9 decembrie, inclusiv pentru ciclul II de producţie. Dovada obţinerii producţiei de legume obţinute în spaţii protejate o constituie bonul fiscal/factura/fila/filele din carnetul de comercializare.

Valoarea maximă a sprijinului financiar se acordă în lei, la cursul de schimb de 4,9475 lei, stabilit de către Banca Centrală Europeană, la data de 30 septembrie 2021, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE).

Conform Regulamentul de minimis în sectorul agricol, valoarea totală a ajutoarelor de minimis care se acordă unei întreprinderi/întreprinderi unice nu poate depăşi suma de 20.000 euro pe durata a trei exerciţii financiare, în cursul exerciţiului financiar actual, respectiv anul depunerii cererii de înscriere în program şi în cele două exerciţii financiare precedente.

Citeste mai mult

Fonduri europene

SPRIJIN. Cultivatorii de usturoi vor primi 3.000 de eur/hectar, în 2022

Publicat

pe

Cultivatorii de usturoi vor putea primi în 2022 un sprijin de maximum 3.000 euro/hectar printr-o schemă de ajutor de minimis privind susţinerea producţiei de usturoi, potrivit unui proiect de Hotărâre publicat pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Schema de ajutor de minimis se acordă întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole, pentru susţinerea producţiei de usturoi, respectiv: producătorilor agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător emis în baza Legii nr.145/2014 valabil până la 31 decembrie 2022, producătorilor agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale şi producătorilor agricoli persoane juridice.

Pentru a fi eligibili la acordarea ajutorului de minimis pentru producţia de usturoi, beneficiarii trebuie să solicite ajutorul de minimis, să utilizeze o suprafaţă cultivată cu usturoi de minimum 3.000 mp, marcată la loc vizibil cu o placă indicator, pe care să se găsească inscripţia „Program susţinere usturoi, anul, beneficiar numărul, Direcţia Agricolă Judeţeană./a Municipiului Bucureşti”, să obţină o producţie de minimum 3 kilograme de usturoi/10 mp de pe suprafaţa prevăzută şi să fie înregistraţi în evidenţele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafeţele cultivate cu usturoi, în anul 2022.

Totodată, ei trebuie să deţină Registrul de evidenţă a tratamentelor cu produse de protecţie a plantelor, completat începând cu data înfiinţării culturii şi avizat de oficiul fitosanitar judeţean şi să facă dovada producţiei realizate prin documente justificative, în funcţie de forma de organizare.

Dovada obţinerii producţiei de usturoi o constituie bonul fiscal/factura/fila/filele din carnetul de comercializare.

Valorificarea producţiei prevăzute se face în perioada 1 iulie – 21 noiembrie inclusiv.

Resursele financiare alocate în acest sens de la bugetul de stat depăşesc 22,26 milioane de lei, respectiv 4,5 milioane de euro şi se asigură din bugetul aprobat MADR pe anul 2022.

Cursul de schimb pentru acordarea acestui sprijin este de 4,9475 lei, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2021, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE). Plata se acordă proporţional cu suprafaţa efectiv cultivată.

Valoarea totală a ajutorului de minimis care se acordă unei întreprinderi/întreprinderi unice nu poate depăşi suma de 20.000 euro, echivalent în lei, pe durata a trei exerciţii financiare, adică exerciţiul financiar în cauză şi două exerciţii financiare precedente, conform prevederilor din Regulamentul de minimis în sectorul agricol.

Citeste mai mult

Fonduri europene

BILANȚ. Proiecte în valoare de 1,12 miliarde de euro contractate în Regiunea Vest, prin Regio-POR 2014-2021

Publicat

pe

Aproape jumătate de miliard de euro. Aceasta este suma cu care a fost depășită alocarea regiunii Vest pe Programul Operațional Regional 2014 – 2020. Asta face ca suma totală contractată în regiune, în actualul exercițiu financiar să ajungă la 1,12 miliarde euro, cu 75% mai mare decât cea prevăzută inițial.

Programul a generat sau urmează să genereze rezultate de care vor beneficia cele aproape 2 milioane de locuitori ai regiunii:

–           115 unități de învățământ construite, reabilitate sau dotate și peste 30.000 de copii și tineri care vor beneficia de condiții de educație la standarde ridicate;

–           17 unități primiri urgențe și tot atâtea ambulatorii reabilitate și dotate, plus 158 de ambulanțe achiziționate;

–           Aproape 400 de kilometri de drumuri reabilitate sau modernizate.

–           Peste 10.000 de apartamente reabilitate termic;

–           660.000 metri pătrați de spații verzi create sau modernizate;

–           Sprijin pentru peste 50.000 de persoane care trăiesc în zone urbane marginalizate;

–           Aproape 500 de IMM-uri finanțate și peste 1.700 de locuri de muncă generate.

La nivel de județe, în Timiș au fost contractate 340 de proiecte în valoare totală de 353 milioane de euro; Hunedoara are 260 de proiecte, în valoare de 326 milioane euro; Arad – 161, totalizând 219 milioane de euro, iar Caraș-Severin – 124 de proiecte, în valoare totală de 240 milioane de euro.

În plus, cele patru județe mai au în evaluare sau în faza de precontractare alte 50 de proiecte, în valoare totală de aproape 55 milioane euro.

A fost un an plin de realizări și provocări pentru ADR Vest. Pe lângă implementarea actualului Program Operațional Regional, care crește în importanță și în valorile care sunt decontate lună de lună, finalul de an adus aprobarea ordonanței care stabilește definitiv descentralizarea Programului Operațional Regional la nivelul regiunilor de dezvoltare. Mai mult decât atât, s-a stabilit că agențiile vor fi implicate într-o mare parte a componentelor pe care PNRR le are în implementare, mai precis componentele pe care agenția le-a și derulat în trecut”, a spus Sorin Maxim, directorul general al ADR Vest.

Programul Operațional Regional 2021 – 2027, în care ADR Vest va fi autoritate de management și care va debuta anul viitor, va aloca regiunii Vest 1,1 miliarde euro. El va urmări șapte priorități:

–           O regiune competitivă prin inovare, digitalizare și întreprinderi dinamice;

–           O regiune cu orașe Smart;

–           O regiune cu orașe prietenoase cu mediul;

–           O regiune cu mobilitate urbană sustenabilă;

–           O regiune accesibilă;

–           O regiune educată și atractivă;

–           O regiune pentru cetățeni.

În ceea ce privește Planul Național de Redresare și Reziliență, Agenției pentru Dezvoltare Regională i se încredințează gestionarea investiției pentru categoriile de investiții din cadrul componentelor:

C12 – Sănătate;

C13 – Reforme sociale;

C 15 – Educație.

Cred că a fost un an foarte bun, atât pentru regiunea noastră, cât și pentru celelalte regiuni. Cred că regiunea noastră va trebui să mai crească tempo-ul, pentru că resursele vor crește ca valoare alocată și va trebui să ne îngrijim cu toții, atât noi, la nivelul agenției, dar și beneficiarii să își crească capacitatea de a genera și de a implementa proiecte în bune condiții”, a concluzionat Sorin Maxim.

***

Pentru informaţii suplimentare, nu ezitați să ne contactaţi: tel. 0256-491.923, e-mail – office@adrvest.ro

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite