O capsulă de mărimea unui comprimat de vitamină care este prevăzută cu o cameră video performantă este folosită de medicii de la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara pentru investigarea intestinului subţiree, procedura fiind  numită metoda gold standard.

„Capsula endoscopică este un dispozitiv de mărimea unui comprimat de vitamină. Este prevăzută cu o cameră video miniaturizată, performantă, având o sursă de lumină şi o baterie. Capsula înregistrează şi stochează imagini în timp ce traversează tubul digestiv, imaginile fiind transmise apoi unui aparat fixat, printr-o centură, pe abdomenul pacientului”, au anunțat medicii într-un comunicat de presă.

Capsula endoscopică este destinată pacienţilor ce prezintă sângerări digestive de cauză necunoscută, celor cu tumori intestinale, boală celiacă refractară, boală Crohn localizată la nivelul intestinului subţire, pacienţilor cu anemie feriprivă, cu polipoză adenomatoasă familiară, celor cu anomalii vasculare. Este o metodă minim invazivă, care nu necesită sedare, ca în cazul colonoscopiei sau gastroscopiei. Permite totodată o accesibilitate crescută la nivelul intestinului subţire şi este confortabilă pentru pacienţi. Are însă şi câteva contraindicaţii. Nu se administrează copiilor, pacienţilor cu tulburări de deglutiţie, pacienţilor cu istoric de ocluzii intestinale sau la care se suspicionează o stenoză la nivelul tubului digestiv.

Pentru ca rezultatele acestei proceduri să fie cât mai precise şi relevante este important ca pacientul să urmeze câţiva paşi.

Cu 24 de ore înaintea examinării, trebuie să urmeze o dietă lichidă şi i se va administra un purgativ pentru pregătirea colonului. Vor fi evitate activităţile fizice intense, întrucât mişcările bruşte pot influenţa calitatea imaginii.

După 30 de minute de la înghiţire, capsula depăşeşte tubul digestiv superior, trece de stomac, şi ajunge în intestinul subţire. Acolo, timp de 4-5 ore, înregistrează mii de imagini pe care le transferă în dispozitivul extern, ataşat pe o centură. Într-un interval de aproximativ 12 ore, capsula va fi eliminată, odată cu scaunul.

Capsula nu necesită recuperare. Odată finalizată procedura, dispozitivul de stocare extern este conectat la un computer unde există un soft al capsulei, se descarcă imaginile care sunt apoi interpretate.

Procedura se realizează contra cost însă doar după un consult făcut de medicul gastroenterolog care va stabili dacă este sau nu necesară o asemenea investigaţie. Consultul este gratuit pe baza biletului de trimitere de la medicul de familie.

Foto: Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara

De multe ori vorbim despre fericire, suntem într-o continuă căutare, însă foarte rar găsim timp pentru a o defini cu adevărat.

Dintr-un punct de vedere filozofic, conceptul de fericire este deseori legat de ideea de a duce o „viaţă bună”, înfloritoare, plină de virtuți şi de excelenţă, mai degrabă decât de trăirea unor emoţii. Din perspectivă psihologică însă, fericirea este o stare mentală şi emoţională de bunăstare, legată de trăirea unor emoţii pozitive, dar care să aibă şi un sentiment de însemnătate şi satisfacţie, ca urmare a trăirii vieţii.

Mulți dintre noi presupun greșit că evenimentele majore din viață, fie ele pozitive sau negative, vor avea un impact de durată asupra fericirii noastre – de exemplu, câștigarea la loto sau pierderea unui loc de muncă. Cu toate acestea, studiile indică faptul că, după o perioadă relativ scurtă, oamenii tind să revină la un nivel emoțional similar celui dinaintea evenimentului.

Eugen Popa, președintele Asociației Române de Hipnoză, afirmă „Circumstanţele sunt responsabile de doar 10% din nivelul personal de fericire. Studiile au demonstrat că, fără să ţinem cont de ce li se întâmplă oamenilor – fie că îşi pierd un membru sau câştigă la loto – nivelul lor de fericire tinde să revină la cel de dinainte de eveniment în aproximativ 2 luni. Acest fenomen se numeşte banda de alergare hedonică sau adaptarea hedonistă”.

Cercetările sugerează că aproximativ 50% din fericirea pe care o putem atinge aceasta este influențată de biologia noastră, în special prin trăsăturile de personalitate care sunt, în mare măsură, determinate genetic.

Aceste trăsături includ factori precum sociabilitatea, stabilitatea emoțională, activitatea și cinstea, care contribuie la felul în care experimentăm și exprimăm fericirea. De exemplu, persoanele cu o personalitate extrovertită sau stabile emoțional tind să aibă o viață mai satisfăcătoare și o capacitate mai mare de a face față stresului

Restul de 40% din fericirea noastră depinde de acțiuni și comportamente, precum alegerile zilnice, gândurile și relațiile pe care le avem. În această categorie intră crearea unor rutine sănătoase, dar și angajamentul în acte de  altruism sau ajutor față de ceilalți, care pot întări sentimentul de împlinire.

Chiar și simpla schimbare a activităților zilnice sau a mediului în care trăim poate să influențeze semnificativ starea de bine.

Astfel, deși genele noastre joacă un rol important în predispozițiile pentru fericire, alegerile și comportamentele conștiente pot contribui în mod semnificativ la îmbunătățirea acesteia:

1.Dezvoltă relații autentice. Oamenii care au relații apropiate cu familia și prietenii sunt de obicei mai fericiți. Interacțiunile sociale sunt esențiale pentru bunăstarea generală.

2.Experiențe noi și aventuri. În loc să te concentrezi doar pe bunuri materiale, încearcă să îți creezi amintiri prin experiențe. Acestea pot include călătorii, hobby-uri noi sau orice activitate care îți aduce bucurie. Când trăiești momente memorabile, savurându-le cu toți simțurile, crești nivelul de fericire, deoarece aceste experiențe te conectează la viață într-un mod autentic.

3.Ajută-i pe alții. Fericirea poate fi cultivată și prin acte de altruism. Studiile arată că cei care ajută pe alții — fie prin voluntariat, donații sau gesturi mici de bunătate — se simt mai împliniți și mai fericiți. Generozitatea întărește relațiile sociale și contribuie la un sentiment profund de satisfacție.

4.Adoptă o perspectivă pozitivă asupra adversității. Chiar și în fața dificultăților, oamenii care reușesc să-și regăsească sensul și să învețe din experiențele negative sunt, de obicei, mai fericiți. Adversitatea poate contribui la creșterea rezilienței, la dezvoltarea unei perspective mai largi asupra vieții și la întărirea optimismului.

5.Practică recunoștința. Recunoștința este un instrument puternic pentru creșterea fericirii. Mulți oameni care practică recunoștința regulat se simt mai fericiți și au o calitate a somnului mai bună. Poți începe prin a-ți nota lucrurile pentru care ești recunoscător, ceea ce îți poate schimba perspectiva asupra vieții. Studiile arată că cei care au practicat acest obicei timp de 6 săptămâni au raportat un nivel mai ridicat de fericire și o reducere a stresului și depresiei.

„Fericirea nu este o destinație finală, ci o practică continuă.Investind timp în activități care contribuie la dezvoltarea personală, în crearea de experiențe și în cultivarea unei perspective pozitive, putem să ne creștem considerabil nivelul de fericire pe termen lung”, ne asigură Eugen Popa.

Eugen Popa este unul dintre cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi traineri din România şi preşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză. De-a lungul carierei s-a specializat atât în metode de terapie și dezvoltare personală Occidentale (Hipnoză, NLP, Mindset, Habits, Psihologie Pozitivă) cât și Orientale (Meditație, Yoga, Spiritualitate), fiind astăzi un trainer holistic în toată puterea cuvântului. Studiile sale l-au purtat pe trei continente, în Europa, Asia și Statele Unite, iar până în prezent a susţinut conferinţe, traininguri şi workshop-uri în Thailanda, Statele Unite ale Americii, Brazilia, Turcia, Grecia, Anglia, Germania etc., la care au participat mii de oameni.

Cunoscuta sărbătoarea de import Valentine Day, sau Ziua Îndrăgostiţilor, ori Ziua Sfântului Valntin, care nu există în calendarul creştin ortodox, are loc pe data de 14 februarie.

Sărbătoarea comercială a fost adoptată în ultimii ani şi de tinerii din România, care nu ratează nici un prilej pentru o distracţie. Sărbătoarea apare doar în calendarul biserices romano – catolic.

Ziua indragostitilor are traditii regionale in Marea Britanie. In Norfolk un personaj numit Jack Valentin ciocane la usile din spatele tututor caselor lasand dulciuri si cadouri pentru copii. Multi copii au fost speriati de aceast personaj mitic.

In Tara Galilor multi oameni sarbatoresc pe 25 ianuarie in loc de 14 februarie. Ziua comemoreaza pe Sf. Dwynwen, sfantul patron al indragostitilor galezi. in Franta o tara traditional catolica, Valentine’s Day este cunoscut simplu drept Sfantul Valentin si este sarbatorita ca in restul tarilor occidentale. in Danemarca si Norvegia 14 februarie este cunoscut ca Valentinsdag. Nu este sarbatorita pe o scara larga, dar multi oameni isi fac timp pentru a il petrece intr-un mod romantic cu partenerul de viata sau trimit o felicitare unei iubiri secrete.

In Suedia este numita ziua tuturor inimilor. Nu este o sarbatoare oficiala. in Slovenia un proverb spune ca Sfantul Valentin aduce cheile radacinilor, asa ca pe 14 februarie plantele si florile incep sa creasca.

Ziua indragostitilor a fost sarbatorita ca ziua in care incep lucrarile in vii si pe campuri. Este de asemenea spus ca pasarile se casatoresc in aceasta zi.