Dacă simți că ai mai puțină energie zilele astea, nu greșești cu nimic dacă dai vina pe căldura excesivă.

Căldura extremă nu afectează doar confortul fizic, ci poate avea și consecințe semnificative asupra sănătății mintale. Această realitate devine din ce în ce mai relevantă în contextul schimbărilor climatice globale, care aduc cu sine temperaturi ridicate și perioade prelungite de căldură intensă.

Studiile arată că expunerea prelungită la căldură excesivă poate duce la o serie de efecte negative asupra sănătății mintale, afectând atât persoanele sănătoase, cât și pe cele cu vulnerabilități psihologice preexistente.

Despre impactul căldurii asupra sănătății mintale, hipnoterapeutul Eugen Popa, președintele Asociației Române de Hipnoză, afirmă „Nu ar trebui să ne surprindă felul în care căldura afectează și sănătatea noastră mintală. Majoritatea dintre noi se simt rău când este prea cald, și nu fără motiv. Reacțiile psihologice la temperaturi ridicate pot varia de la stres până la tulburări de anxietate. În momentul în care căldura depăşeşte ceea ce se numeşte în termeni de specialitate indicele de confort, mulţi dintre noi îşi pierd concentrarea, devin stresaţi şi sunt predispuşi la îmbolnăvire mult mai uşor. Consumul de substanțe și alcool crește în aceste perioade. Studiile arată că și agresivitatea și iritabilitatea cresc considerabil o dată cu temperaturile. De asemenea, poate apărea epuizarea generală și confuzia.”

Iată câteva semne care îți arată că ai putea fi afectat de căldură:

Creșterea iritabilității și a stresului: Studiile arată că temperaturile ridicate pot duce la creșteri semnificative ale nivelului de iritabilitate și stres. Acestea pot fi exacerbate și de disconfortul fizic cauzat de căldură, cum ar fi transpirația excesivă și senzația de sufocare în timpul zilelor caniculare.

Insomnie și tulburări de somn: Nopțile calde pot afecta calitatea somnului, conducând la insomnie și oboseală cronică. Lipsa somnului adecvat poate agrava simptomele de anxietate și depresie și poate afecta capacitatea de concentrare și funcționare cognitivă în timpul zilei.

Impactul asupra performanței cognitive: Căldura poate afecta negativ memoria, atenția și timpul de reacție. Persoanele pot simți o scădere în claritatea mentală și o dificultate în efectuarea activităților zilnice care necesită concentrare și procesare rapidă a informațiilor.

Risc crescut de tulburări psihologice: Persoanele cu antecedente de tulburări de anxietate, depresie sau alte condiții psihologice pot fi mai vulnerabile în fața efectelor negative ale căldurii extreme. Temperaturile ridicate pot agrava simptomele existente și pot contribui la apariția unor crize de sănătate mintală.

Strategii pentru a gestiona impactul căldurii asupra sănătății mintale:

Reglarea temperaturii corpului: Poartă haine lejere și de culori deschise, care permit circulația aerului și reflectă razele solare.

Hidratarea corectă: Consumul adecvat de apă este crucial pentru menținerea hidratării și reducerea riscului de complicații asociate cu căldura, cum ar fi amețeli și oboseală excesivă. Evită băuturile cu conținut ridicat de cofeină sau zahăr, care pot agrava deshidratarea.

Planificarea activităților: Încearcă să eviți expunerea prelungită la soare în timpul celor mai fierbinți ore ale zilei și să îți organizezi activitățile exterioare înainte de răsăritul soarelui sau după apus.

„De asemenea, mentinerea unui program regulat de somn si o alimentatie echilibrata contribuie la sustinerea unei stari pozitive si la imbunatatirea rezilientei psihologice. În perioadele de caniculă este important să acordăm atenție în fiecare zi felului în care ne simțim. Este esențial să dedicăm timp activităților care pot contribui semnificativ la reducerea stresului și la îmbunătățirea stării de spirit.  Tehnicile de relaxare, cum ar fi meditația sau yoga, pot ajuta la calmarea minții și la creșterea rezilienței emoționale.” concluzionează Eugen Popa.

Eugen Popa este unul dintre cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi traineri din România şi preşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză. De-a lungul carierei s-a specializat atât în metode de terapie și dezvoltare personală Occidentale (Hipnoză, NLP, Mindset, Habits, Psihologie Pozitivă) cât și Orientale (Meditație, Yoga, Spiritualitate), fiind astăzi un trainer holistic în toată puterea cuvântului. Studiile sale l-au purtat pe trei continente, în Europa, Asia și Statele Unite, iar până în prezent a susţinut conferinţe, traininguri şi workshop-uri în Thailanda, Statele Unite ale Americii, Brazilia, Turcia, Grecia, Anglia, Germania etc., la care au participat mii de oameni.

Nu toate tipurile de abuz vin cu semne vizibile sau avertismente. Abuzul emoțional poate lua mai multe forme. Uneori se poate ascunde sub forma unor cuvinte dulci. Alteori, în valuri de tăcere completă.

Poate fi dificil să îți dai seama când ești victima abuzului emoțional. Poate nu recunoști unele dintre semne. Poate ai ajuns să crezi  că ești prea sensibil sau că toate relațiile sunt așa.

Dar când începi să te simți izolat, lipsit de putere sau fără valoare în relația ta, ar trebui să acorzi mai multă atenție și să înveți să identifici semnalele de alarmă.

Abuzul emoțional implică controlarea unei alte persoane prin folosirea emoțiilor pentru a critica, jena, rușina, învinovăți sau manipula. Deși cel mai des apare în relațiile de cuplu sau căsătorie, abuzul emoțional poate apărea în orice tip de relație – inclusiv între prieteni, membri ai familiei și colegi de muncă.

Angela Nuțu, psihoterapeut și coach: “Scopul principal al abuzului emoțional este de a controla cealaltă persoană prin discreditarea, izolarea și reducerea ei la tăcere. Este una dintre cele mai greu de recunoscut forme de abuz, deoarece poate fi subtilă și insidioasă. Totuși, în unele cazuri poate fi și evidentă și manipulativă. Abuzul emoțional în cuplu poate apărea treptat și subtil. La început, comportamentul agresorului poate fi confundat cu comportamente „normale” într-o relație, precum sarcasmul sau critica constructivă. Cu timpul, aceste comportamente devin tot mai frecvente și mai intense.”

Oricum ar fi, abuzul emoțional poate să îți submineze stima de sine, făcându-te să te îndoiești de propriile percepții și de realitate. În cele din urmă, te poți simți prins într-o capcană. Persoanele abuzate emoțional sunt adesea prea rănite pentru a mai suporta relația, dar și prea speriate pentru a pleca.

Cum recunoști abuzul emoțional?

Abuzul emoțional poate apărea chiar dacă nu toate semnele sunt prezente. Poate fi subtil și greu de detectat, dar dacă te simți rănit, frustrat, confuz, neînțeles, depresiv, anxios sau fără valoare în relația ta, este posibil să fii victima abuzului emoțional. Iată câteva semne importante:

Așteptări nerealiste: Persoana de lângă tine îți cere lucruri nerezonabile, așteaptă să îți sacrifici nevoile pentru ale sale și te critică constant.

Invalidarea: Îți respinge sau distorsionează percepțiile și sentimentele, te acuză că ești prea sensibil și obișnuiește să îți respingă opiniile.

Creează haos: Inițiază certuri inutile, face declarații confuze și se comportă imprevizibil, făcându-te să te simți nesigur.

Șantaj emoțional: Persoana de lângă tine te manipulează prin vinovăție, te umilește și folosește fricile tale pentru a te controla.

Superioritate: Obișnuiește să te învinovățească pentru greșelile sale și folosește sarcasmul pentru a te desconsidera. Face glume pe seama ta și are convingerea că știe mai bine decât tine.

Controlul și izolarea: Vrea să controleze cu cine te vezi, îți monitorizează activitățile digitale, te acuză de infidelitate și îți restricționează libertatea.

Recunoașterea acestor semne te poate ajuta să iei primele măsuri pentru a opri abuzul emoțional.

Cum poți aborda problema abuzului emoțional cu partenerul meu?

Abordarea problemei abuzului emoțional cu partenerul tău poate fi dificilă și delicată, mai ales că adesea apare refuzul de a comunica despre aceste aspecte din partea lui.

Este recomandat să alegi un moment potrivit și să comunici deschis și sincer despre sentimentele și nevoile tale.

Dacă nu te simți în siguranță sau nu ești confortabil să discuți această problemă cu partenerul, poți solicita ajutorul unui terapeut specializat în psihoterapie de cuplu.

Terapia de cuplu sau terapia individuală pot fi opțiuni eficiente pentru a aborda problemele de comunicare și de relaționare care stau la baza abuzului emoțional.

În unele cazuri, poate fi necesară intervenția legală sau separarea de partenerul abuziv.

„Pentru a preveni abuzul emoțional în cuplu, este important să promovăm relații sănătoase și respectuoase, bazate pe comunicare deschisă și egalitate. Este esențial să fim conștienți de limitele personale și să nu tolerăm sau justificăm comportamente abuzive din partea partenerului. Dacă observăm semne de abuz emoțional, este important să acționăm și să căutăm ajutor” concluzionează Angela Nuțu.

Angela Nuțu este Psihoterapeut și unul dintre cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi traineri din România, Vicepreşedinte al Asociaţiei Române de Hipnoză. Are experiență de peste 10 ani în domeniul comunicării și al instruirii adulților și de peste 15 ani în domeniul antreprenoriatului și al afacerilor. Membru Fondator al Asociației Române de Coaching, Formator acreditat ANC, Trainer acreditat NLP și  Psihoterapeut.

Teama de abandon este, fără îndoială, una dintre cele mai frecvente și mai dăunătoare forme de anxietate și una dintre cele mai puternice manifestări de autosabotare și suferință emoțională.

Persoanele cu frică de abandon au tendința de a afișa comportamente și modele de gândire care le afectează profund relațiile personale. În consecință, teama de abandon poate fi devastatoare.

În cazul în care suferi de această afecţiune psihologică este aproape imposibil să menţii relaţii sănătoase pe durate lungi de timp. Aceasta se poate asemăna cu o frică paralizantă, care îţi va sabota involuntar relaţiile interumane.

Despre teama de abandon, hipnoterapeutul Eugen Popa, președintele Asociației Române de Hipnoză, afirmă “ Traumele legate de abandon includ, de multe ori, răni vechi, adesea experimentate în copilărie, când părinții au fost indisponibili din punct de vedere emoțional sau, în cazuri extreme, când s-a resimțit pierderea unui părinte. Sentimentul de nesiguranță și anxietatea, care pot acompania această teamă, duc adesea la consumul de substanțe și la comportamente abuzive, sabotând, astfel, intimitatea și siguranța pe care ți le dorești în relații.”

Cele 4 semne cheie care îți arată suferi de teamă de abandon:

Frică intensă: Ai putea observa o frică copleșitoare de a fi lăsat singur, chiar și pentru o perioadă scurtă. Aceasta este adesea însoțită de anxietate și suferință.

Dificultăți în relații: S-ar putea să ai dificultăți în a avea încredere în ceilalți, temându-te că te vor părăsi. Acest lucru poate duce la dificultăți în a forma și menține relații.

Imagine negativă de sine: Ai putea crede că nu ești demn de iubire sau atenție, ceea ce duce la sentimente de dispreț față de tine însuți.

Instabilitate emoțională: Schimbări de dispoziție sau reacții emoționale bruște și intense pot fi o apariție frecventă.

Milioane de oameni se luptă cu teama de abandon în relația de cuplu. Poate este cea mai evidentă manifestare a acestei traume.

Când vine vorba de relații, poți recunoaște teama de abandon dacă ai mai multe dintre următoarele comportamente:

Te atașezi rapid – chiar și în cazul partenerilor indisponibili emoțional sau relațiilor dificile

Lipsă de angajament deplin și puține relații pe termen lung

Rămâi în relații, oricât de nesănătoase ar fi

Te străduiești să pari greu de mulțumit și cucerit

Ai dificultăți în a experimenta intimitatea emoțională

Ești adesea gelos și nesigur pe orice apare în viața partenerului tău

Ai tendința să te gândești prea mult la lucruri pentru a afla semnificații ascunse

Ești hipersensibil la critici

Te obsedează orice greșeală pe care o faci în relație

Ești obsedat de ceea ce gândește partenerul despre tine

Îți vezi partenerul ca singura sursă de fericire și împlinire

Teama de abandon este o experiență foarte reală și foarte dureroasă, însă dacă înveți să practici autocompasiunea, poți reuși în timp cu răbdare și înțelegere, să depășești momentele în care se declanșează. Îmbunătățirea imaginii de sine și iertarea sunt de asemenea elemente favorabile construirii stimei de sine și eliminării fricii de abandon.

Acest proces  implică trei elemente principale:

Autocompasiune: în momentele dificile, fii mai blând și mai înțelegător cu tine, și mai puțin judecător și aspru evaluator. Știu, acest lucru pare simplu în teorie, dar este mult mai dificil în practică. Reține însă că, cu cât ai o atitudine mai caldă și de acceptare față de tine însuți și de luptele tale interioare, cu atât te vei simți mai puternic în fața circumstanțelor dificile

Conștientizare: A fi conștient înseamnă să nu te identifici excesiv cu gândurile și sentimentele tale. Când experimentezi teama de abandon, tendința este să ai o mulțime de gânduri răutăcioase față de tine însuți, perpetuând și dând putere acestei temeri. Imaginează-ți cum ar fi dacă ai putea recunoaște aceste gânduri și sentimente fără a le lăsa să te copleșească. Ai putea să ai o atitudine mai blândă față de tine și să lași aceste gânduri să treacă ca niște nori pe cer în loc să plutești printre ele?

Acceptare: Cu cât fiecare dintre noi poate accepta mai mult că suntem simpli oameni și, la fel ca toți oamenii, vom avea lupte de dus în viața asta, cu atât mai multă compasiune de sine și mai multă forță putem cultiva. Dacă îți poți aminti în mod constant că nu ești singurul și că suferința e parte din realitatea vieții, cu atât poți face față mai ușor stărilor și sentimentelor de frică de abandon.

„Este nevoie de curaj pentru ca cineva să fie dispus să vadă ce îi face rău și să facă față sentimentelor primare de abandon pe care le-a avut în copilărie, când nu avea control asupra situației sale. Cu toate acestea, dacă ești capabil să faci față acestor sentimente, te poți elibera esențial de multe dintre lanțurile trecutului tău și de teama de abandon. Poți deveni un adult sigur pe tine, care este capabil să creeze noi povești și noi relații în care se simte în siguranță, se simte văzut, liniștit, iubit și acceptat.” ne asigură Eugen Popa.

Eugen Popa este unul dintre cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi traineri din România şi preşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză. De-a lungul carierei s-a specializat atât în metode de terapie și dezvoltare personală Occidentale (Hipnoză, NLP, Mindset, Habits, Psihologie Pozitivă) cât și Orientale (Meditație, Yoga, Spiritualitate), fiind astăzi un trainer holistic în toată puterea cuvântului. Studiile sale l-au purtat pe trei continente, în Europa, Asia și Statele Unite, iar până în prezent a susţinut conferinţe, traininguri şi workshop-uri în Thailanda, Statele Unite ale Americii, Brazilia, Turcia, Grecia, Anglia, Germania etc., la care au participat mii de oameni.