Ne găsiți și pe:

Psihologie

Sfatul psihologului. Auto-convingerea poate să devină auto-sabotaj

Publicat

pe

Psihicul nostru este nativ înzestrat cu dorința de a găsi în interiorul și în exteriorul nostru argumente pentru a dovedi că „avem dreptate”, atunci când credem un anume aspect, iar convingerile noastre ne focusează atenția asupra acelor aspecte din jurul nostru care le susțin.
Dacă avem convingerea că viață este grea, vom observa aspectele legate de obstacole, iar dacă avem convingerea că viață este ușoară, vom observa resurse și oportunități; și totul vine în sprijinul nevoii psihicului de a ne da dreptate.
În opinia cunoscutului psiholog Laura Maria Cojocaru, atitudinea de “auto-convingere” devine sabotaj în 2 cazuri:
(1) în relația cu sine. “Dacă insist să cred că nu știu, nu pot, nu mă descurc, nu merit etc., voi observa în jurul meu, în diverse contexte și în atitudinea oamenilor, exact elementele care-mi vor confirma convingerile. Ba chiar voi avea tendința că și aspectele neutre să le iau personal și să le interpretez ca fiind din zona de neplăcere. Și asta se întâmplă doar pentru că acolo este atenția și imaginația mea!”, explică psihologul;
(2) în relațiile cu ceilalți. “Dacă insist să cred că ceilalți nu mă văd, apreciază, înțeleg, acceptă, iubesc, susțin, respectă, că au ceva personal cu mine, voi observa în atitudinea lor exact elementele care-mi vor confirma convingerile. Mai mult, prin reacția mea la ceea ce spun, simt, fac ei, pot chiar să-i determin să-mi răspundă exact din „povestea” care-mi displace”, declară Laura Maria Cojocaru.
Când este utilă această atitudine de „auto-convingere”? 
Psihologul Laura Maria Cojocaru consideră că această atitudine de “auto-convingere” este utilă în viața noastră atunci când convingerile noastre ne ajută să creștem, să evoluăm, să ne menținem motivația către atingerea obiectivelor, să fim flexibili, să putem acceptă, ierta, iubi, respecta pe ceilalți sau chiar pe noi înșine. Astfel, “auto-convingerea” poate fi utilă atunci când alegem 5 aspecte de bază:
  1. Credința: să credem în noi înșine și în propriile resurse, să credem în viață, să credem că fiecare „problemă” are cel puțin o soluție.
  2. Flexibilitatea: să rămânem flexibili în a păstra ce este util în convingerile noastre și a schimba ce nu ne mai este de folos.
  3. Acceptarea: să acceptăm că părerea noastră nu este singură valabilă și că putem găși modalități de gândire care să ne aducă mai aproape de rezultat.
  4. Curiozitatea: să rămânem curioși în a descoperi noi și noi variante mai rapide, mai ușoare și mai plăcute pentru atingerea obiectivelor.
  5. Creativitatea: să ne folosim creativitatea pentru a construi ceva nou și mai bun, plăcut și/sau potrivit pentru noi.
Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI) și președinte și fondator al Asociației ”Generația Iubire” este Psihoterapeut şi Trainer în Programare Neuro-Lingvistică.

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Psihologie

SFATUL PSIHOLOGULUI. Fără anxietate, atacuri de panică și depresie, în timpul pandemiei

Publicat

pe

Un lucru important, de care să fim conștienți în această perioadă de criză generată de pandemia de Covid-19, este faptul că măsura în care frica poate avea impact asupra noastră este egală cu cantitatea de energie pe care o investim în asta.

Astfel, timpul, atenția, gândurile și acțiunile orientate către teama de pandemie sunt manifestarea energiei noastre vitale, de zi cu zi.

Cantitatea de efort pe care o investim în a ține viu acest aspect din noi, duce în timp la epuizare și ne face să ne pierdem concentrarea, răbdarea, ne poate provoca insomnii, oboseală cronică, dereglări digestive, tendința de a ne închide în noi, de a ne izola, atacuri de panică sau chiar depresie.

În opinia psihologului Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică (INLPSI), toate aceste reacții vin odată cu alegerea noastră (conștientă sau nu) de a păstra conexiunea vie cu toate senzațiile, gândurile și trăirile care vin la pachet cu frica, îngrijorarea sau nesiguranța.

„Frica are putere doar în măsura în care alegem să i-o oferim noi. Dacă alegem să oprim alimentarea fricilor și să ne concentrăm pe lucrurile pozitive, atunci aceasta își va epuiza resursele iar impactul ei asupra noastră va scădea considerabil. Frica este ca bateria telefonului. O alimentăm prin a băga telefonul în priză. Cu cât stă mai mult conectată la curent, cu atât mai mult se va încărca și va păstra aprinsă sursa anxietății noastre (telefonul). Dacă, dintr-un motiv oarecare, ar primi o tensiune mult mai mare decât cea normal, ni s-ar prăji atât bateria cât și telefonul. Din momentul în care decidem să scoatem telefonul din priză și să epuizăm resursele bateriei, aceasta va rămâne fără putere și în final va înceta să ne controleze”, explică psihologul Andra Tănăsescu.

Totodată, specialistul de atenționează că avem două opțiuni:
Fie continuăm să o alimentăm cu știri din surse neverificate, discuții despre pericol sau eșec, gânduri despre boală sau moarte, judecata de sine sau a celorlalți, expunerea neresponsabilă la situații de risc etc.
Fie scoatem „bateria” de la încărcat și o schimbăm cu alta, care se încarcă din surse pline de iubire, de compasiune, empatie, răbdare, liniște, bucurie, pace, etc.
„Știu că poate suna clișeistic, repetitiv chiar, dar gândirea are un impact puternic în definirea felului în care trăim și ne definește viața. Tot ce este în controlul nostru ține de perspectiva pe care alegem să o avem asupra propriei noastre vieți. Sunt persoane care au pierdut enorm în viață și încă te întâmpină cu brațele deschise și cu zâmbetul pe buze. Pe de altă parte, unele persoane și-au crăpat puțin colțul telefonului și nu îți mai vorbesc timp de 3 săptămâni. Totul ține de atitudinea pe care alegem să o adoptăm. Putem alege să vedem totul în nuanțe de gri și negru sau putem alege să vedem culorile, nuanțele fiecăreia și posibilitățile enorme de a le combina și de a obține ceva complet nou”, conchide psihologul Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică INLPSI.

 Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică INLPSI, este Psiholog, Trainer NLP și Consultant Panorama Socială.

Citeste mai mult

Psihologie

SFATUL PSIHOLOGULUI. Ghid de supraviețuire … mentală în plină pandemie de Covid-19

Publicat

pe

Frica este cea care ne face mai mult rău decât orice altceva, decât orice problemă medicală sau de orice altă natură. Potrivit specialiștilor, cu cât atitudinea și starea noastră psihică este calmă și pozitivă, indiferent de natura problemei, cât de mare sau gravă ar fi aceasta problemă, cu atât avem șanse mai mari să ne fie mai bine; asta deoarece sistemul nostru imunitar este în strânsă legătură negativă cu stresul, respectiv pozitivă cu relaxarea și tonusul psihic din viața noastră.

În opinia psihologului Angela Nuțu, vicepreședintele Asociației Române de Hipnoză, am învățat de-a lungul timpului (ca specie, nu doar ca individ) că dacă prevedem pericole și facem strategii în avans, avem șanse mai mari să avem ce mânca, să rămânem în viață, să perpetuăm specia și puii de om să crească și să fie în siguranță, etc.

Totodată, am învățat atât de bine această lecție, ne-am dezvoltat capacitatea de a previziona atât de mult încât acest lucru se poate (si uneori o face!) întoarce împotriva noastră. Pentru ca avem această dublă sau triplă calitate a creierului nostru, avem rațiunea, mintea conștientă și avem emoțiile, instinctele, instinctul de supraviețuire.

„Astăzi suferim de atacuri de panică fără să existe nicio amenințare reală – nici pantera sau ursul, nici foametea, nici războiul, nici atacul tribului vecin venit să ne ia hrana sau să ne siluiască femeile etc. Astăzi avem anxietate, doar uită-te ce se întâmplă, astăzi, când oamenii sunt nevoiți să stea în case; sau anxietate de ieșit afară, între oameni, între semenii noștri. Astăzi, avem stări de frică fără obiect și motiv, avem fobii de lucruri sau animale cu care de fapt nu ne interesectăm mai deloc sau chiar niciodată. Știai că, statistic vorbind, în mai mult de 80% dintre situațiile în care ne temem de ceva rău care ni s-ar putea întâmpla, de fapt acele lucruri nu se întâmplă niciodată, sau nu sunt atât de grave pe cat ne imaginăm?! ”, explică psihologul Angela Nuțu, vicepreședintele Asociației Române de Hipnoză.

Ghid de supraviețuire … mentală în plină pandemie de Covid-19

1. Meditează.

„Mulți se sperie de această concept deoarece automat se gândesc la metodele complexe din filme. Este o modă poate, dar tu fă-o așa… cinstit și relaxat, pentru sufletul tău! Dacă nu ai vreo metodă anume pe care să o cunoști, e simplu: stai într-o poziție relaxată și observă-ți respirația, bătăile inimii sau gândurile care vin și…ghici ce? – trec! Doar observă-le, nu le urma, nu le combate! Fă acest lucru ori de cate ori ai ocazia sau ai nevoie. Începe cu câte 5, maxim 10 minute, nu te arunca la prea mult timp încă de la inceput. Altfel va fi ca la dietele cu o roșie pe zi… te va ține până pe la ora 16-17 când devastezi frigiderul”, explică psihologul Angela Nuțu.

2. Introspecția.

„Stai cu tine și întelege-te. Iartă-te! Acceptă-te! Cunoaște-te! Spuneți mereu că cel mai bine e așa cum se întâmplă, că era nevoie în drumul tău, în viața ta să ai acea experiență, care o fi ea, mai ales acelea care nu-ți plac, ca să fii mai mult, să fii mai conștient, să fii mai puternic, mai iertător sau plin de compasiune etc.”, spune specialistul.

3. Râzi.

„Fă din asta un obicei! Construiește o „autostradă” pentru atitudinea de joacă, de bucurie. Uneori este bine să nu ne luăm prea tare în serios! Dă-ți voie să „greșești”! Dacă te temi de ridicol sau de greșeli, fă-le special! Imunizează-te! Ieși din casă cu tricolul pus pe dos și observă, cu uimire, cum pământul nu s-a oprit din rotație pentru că tu ai făcut acest lucru”, este de părere psihologul Angela Nuțu.

4. Cultivă recunoștința.

„Simt că nu pot sublinia îndeajuns importanța acestui lucru, acestui obicei – de a fi recunoscători pentru ceea ce trăim, avem, experimentăm, suntem! Dimineața, când te trezești și/sau seara când te duci la nani, fă-o cu sufletul ușor pentru toate binecuvântările din viața ta! Poate ai două mâini, două picioare. Poate mergi bine sau chiar poți alerga. Poate ai un job, un partener, părinții sau măcar unul dintre ei în viață, frați, surori, prieteni. Poate ești frumos/frumoasă, poate ai haine frumoase și o casă confortabilă, și vacanțe, și amintiri speciale. Poate azi ai găsit rapid un loc liber de parcare cand te grăbeai.

Poate realizezi că ești integru mental si psihic – crede-mă, am facut rezidențiat la Spitalul Obregia din Bucuresti și știu ce înseamnă să nu fii! Indiferent că sunt motive mari sau mici, dă-ți seama câte motive de recunoștință și bucurie ai în fiecare zi! Infinit mai multe decât cele de lipsă sau teamă! Cu alte cuvinte – dă un sens, o direcție vieții tale! Aceea a binelui și a creșterii! Cu cât o să faci aceste lucruri, cu atât teama, stresul și imunitatea scăzută, vor fi mai mici în viața ta. Pentru că alegi ce atitudini și emoții să cultivi! Fii liber, fii conștient, fii vesel, întelege, acceptă și fii recunoscător!”, conchide psihologul Angela Nuțu, vicepreședintele Asociației Române de Hipnoză.

Angela Nuțu este Psihoterapeut și unul dintre cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi traineri din România, vicepreşedinte al Asociaţiei Române de Hipnoză.

Citeste mai mult

Psihologie

Consiliere psihologică pentru părinții și copiii afectați emoțional din cauza pandemiei

Publicat

pe

Psihologii din cadrul Fundaţiei World Vision România oferă consiliere gratuită pentru copiii şi părinţii afectaţi emoţional de situaţia generată de noul coronavirus.

De la impunerea restricţiilor pentru limitarea răspândirii COVID-19 în România, aproximativ 700 de copii şi 200 de părinţi din programele World Vision au primit diverse tipuri de consiliere.

Printre problemele generate de pandemia de COVID-19 şi identificate de psihologi în şedinţele de consiliere online ţinute până acum sunt epuizarea părinţilor, gestionarea relaţiilor dintre fraţi, motivarea copilului să facă teme, iar majoritatea părinţilor experimentează îngrijorare, anxietate şi teamă în ceea ce priveşte evoluția pandemiei.

„Izolarea socială, închiderea şcolilor, dar şi pierderea locurilor de muncă, scăderea venitului familiei sau scenariile negative cu privire la starea de sănătate sau a economiei cresc nivelul de anxietate atât al părinţilor, cât şi al copiilor. De asemenea, riscul de expunere a copiilor la violenţă fizică sau verbală creşte în perioada restricţiilor impuse de pandemia de coronavirus”, atrag atenţia specialiştii World Vision, într-un comunicat publicat pe site-ul organizaţiei.

Persoanele care au nevoie de ajutor psihologic pot scrie la adresa de e-mail rom_office@wvi.org, iar unul dintre psihologii World Vision va reveni către solicitanţi pentru o şedinţă de consiliere.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite