Ne găsiți și pe:

Psihologie

Sfatul psihologului. Ce să faci să ai o muncă ușoară

Publicat

pe

Într-o societate profund consumeristă, specialiștii consideră că nu e important ce lucrezi, ci cum lucrezi. La școală mulți învățăm ce ni se predă, alții, mai isteți, învață cum să practice ce ni se predă. Cei din urmă învață procesul de practică, adaptabilitatea și creativitatea, cei dintâi doar învățătura sau informația.
În opinia psihologul Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii, în vremurile străvechi, munca era un privilegiu de a-ți cunoaște ființa și de a ajuta comunitatea, tribul sau familia, iar în vremurile noastre, din cauza faptului că nu mai știm cum să lucrăm, nu ne mai cunoaștem, respectiv nu ne mai ajutăm, nici pe noi, nici comunitatea, nici familia; și asta din cauză că, de cele mai multe ori, nu avem o direcție a muncii noastre, pentru că nu îi cunoaștem mecanismul de funcționare.
“Ca să învățăm cum să lucrăm, e nevoie să știm anumite legi umane. Nu cele de bun simt, care ni s-au tot băgat în cap, ci cele de funcționalitate umană. Legile umane sunt în manualele sacre, în toate religiile și arată înalta posibilitate de comportament a omului. Astfel, vedem că azi, în loc să ne comportăm cu Iubire într-un Job, ajutându-ne unii pe alții, învățând unii de la alții, noi urmăm doar Interesul – că așa e fashion, la modă și că așa e în Business. Direcția e la fel de bună, precum laptele nefiert la frigider. Joburile se deschid, sunt din ce în ce mai multe, pentru că oamenii se închid. Orice job are omul, daca o face doar in interes, îl va plictisi, dacă îl face pentru o anume virtute interioară, atunci îl va energiza constant”, explică psihologul Alexandru Pleșea.
8 lucruri care ne învață cum să lucrăm mai bine și, mai ales, să ne simți bine făcând-o
1. Nu gândi despre o sarcină de muncă (că e grea sau ușoară), ci doar caută să mergi mai mult în profunzimea ei – să o faci cât de bine poți.
2. Creează un ritual de începere și de terminare a zilei de lucru. Ex: cuvinte sacre, rugăciune, cântare, privitul soarelui, îmbrățișare, recunoștință pentru cineva etc.
3. Oprește mintea care pleacă în altă parte, ține atenția doar pe ce ai în față ta, orice lucrezi. Planurile le faci după muncă sau pentru realizare seară înainte să închizi ochii.
4. Simte-te pe tine în tine, când lucrezi. Prin asta vei transformă fiecare mândrie personală sau vanitate în demnitate și smerenie.
5. Orice muncești, învață prin muncă disciplina, cu suferință ei cu tot.
6. Ce muncești nu este cine ești (toată știința actuală zice pe dos, treaba lor)
7. Nu trebuie să iubești ce muncești, trebuie să știi că o faci în timp ce o faci. Dacă îți vezi mintea gândind, emoția
lucrând sau mâinile făcând, atunci vezi realitatea muncii tale, aici începe drumul spre virtute.
8. Prin muncă ai șansa să crești că om, enorm. Doar dacă vrei direcția asta. Orice muncești are sens, doar dacă înveți ceva din ea. Cu cât înveți acum, cu atât vei învața în viitor.

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Psihologie

Sfatul psihologului. Cum să oferim daruri de sărbători

Publicat

pe

Aventurile de prin magazine, în luna Decembrie, duc la agitație și stres din cauza că putem fi, imaginar vorbind, judecați, că nu am dus cadouri de Crăciun sau de Sfântul Nicolae.

Stăm și căutăm, stăm la cozi, nu suntem hotărâți, nu știu ce vom face de sărbători și toată aceste activități elimină energia vitală din om, devenind ostenit după ce trece „Luna Cadourilor”.

În opinia psihologului Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii, de cele mai multe ori, oamenii intră mai obosiți și mai stresați în noul An decât în oricare altă lună din an, deoarece vor își concentrează toate energiile pentru a fi la înălțimea așteptărilor celorlalți.

“Programul social implementat mai ales de marile corporații, îl fac pe om să cumpere împotriva voinței sale, pentru că așa fac toți și el nu poate face diferit. Omul nu poate să nu cumpere cadouri în Decembrie. De ce nu cumpără și în alte luni din an la fel de mult oare? El uită să se ofere. El doar oferă lucruri materiale și crede că așa intră în inima omului căruia îi oferă. O astfel de abordare comportamentală, distanțează oamenii între ei. Din acest motiv, mulți ajung să rămână singuri, posomorati și triști în preajma sărbătorilor”, explică psihologul Alexandru Pleșea.

Oamenii doar mimează generozitatea
Totodată, specialistul afirmă că persoanele singure sunt exemplul viu al programărilor sociale în care au trăit. Ei nu s-au oferit pe ei, ci au oferit lucruri. Nu s-au exteriorizat, ci doar au mimat. Nu au fost sinceri, ci doar au jucat un rol superficial. “Exemplele comportamentului de Sărbători stă în însăși Scriptură noastră, unde acțiunile nu se fac pentru că le fac toți ceilalți, ci pentru că un anume Suflet din om, este dispus să muncească mai mult pentru alte Suflete din jur, fără să-i judece, ignore, mintă sau să le ascundă”, declară psihologul Alexandru Pleșea.

5 moduri prin care să dăruim și să ne dăruim de Sărbători
1. Oferă cu ambele mâini și cu privirea “ochi în ochi”. Nu gândi ce gândește celălalt. Oferă dinăuntru, orice oferi. Nu oferi cu interes.
2. Oferă cu un mesaj verbal, care vine nu din ce vrei tu ca acel om să aibă, ci din ce poți face tu pentru acel om să aibă. Doar dacă tu ești exemplu.
3. Oferă timpul tău, cu non judecată și altruism. Pune mâna și fă ceva pentru omul căruia îi dai timpul tău. Gătește-i, spală-i vasele, curăță-i pardoseală. Nu îi da doar haine sau jucării.
4. Dăruiește prin exemplul personal. Nu spune altora ce să facă, dacă tu nu ai făcut încă.
5. Uită-te la folosința unui dar, și mai puțin la valoarea lui. Dacă oferi o carte, oferă doar ce ai practicat tu din acea carte, nu ce crezi sau doar ți-a plăcut.

Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii, este sociolog, psihoterapeut, hipnoterapeut şi trainer în programare neuro-lingvistică.

Citeste mai mult

Psihologie

Sfatul psihologului. Frica nu trebuie lăsată să ne controleze viața

Publicat

pe

Zona rinichilor reprezintă centrul stabilității, al siguranței, al legăturii cu pământul, cu tradițiile, cu a construi, a menține, a păstra, cu apartenența la un loc, la un context. Este de asemenea centrul sănătății fizice, al prosperității, al vieții/vitalității, al atenției și trăirii în prezent, în ”aici și acum”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

Potrivit specialistului, în momentul în care apare o percepție în creierul nostru legată de un posibil pericol (real sau imaginar), prima zonă din corp informată este zona glandelor suprarenale, care declanșează în corp ”hormonii stresului” (adrenalina, norepinefrina și cortizolul).

“Adrenalina este răspunzătoare pentru reacțiile noastre imediate în situații de stres puternic, respectiv de îngrijorare sau frică intensă. Aceasta ne mărește ritmul cardiac, ne crește tensiunea arterială și nivelul de energie. Norepinefrina îndeplinește aproximativ același rol ca adrenalina, însă aduce în plus mai multă mai conștiență și concentrare la tot ceea ce ne înconjoară, lucru important în cazul în care frica este legată de ceva real periculos și care se întâmplă în prezent și chiar este nevoie să ne apărăm. Cortizolul este eliberat de către glande câteva minute mai târziu de la apariția fricii și are rolul de a menține echilibrul proceselor corpului în situații periculoase prin reducerea proceselor care nu sunt necesare în momentul respectiv (de ex. digestia și creșterea sistemului imunitar) și alocarea resurselor de energie sistemelor care au nevoie imediată de ea”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).

Negativitatea afectează memoria pe termen scurt și slăbesc puterea voinței

În plan mental și emoțional, un pachet de convingeri deficitare legate de viață și o obișnuință comportamentală de tipul îngrijorare, frică, prevenție exagerată, neîncredere în oameni, negativitate, atenție direcționată predominant pe minusuri duc la incapacitatea de a face planuri și de a rezolva probleme, la iritabilitate, depresii clinice, afectează memoria pe termen scurt, slăbesc puterea voinței, ambiția, motivația.

“Frica existențială (legată de viața personală sau a celor dragi), nerăbdarea, dependența de securitate de orice tip și alte tipuri de dependențe, atașamentele de orice fel, frica de abandon, frica de singurătate, frica de sărăcie etc. afectează în mod direct rinichii și stomacul (așa cum am arătat mai sus) și în mod indirect (prin somatizare = răspunsul corpului fizic la modul de gândire) zona capului și sănătatea în zona picioarelor”, declară psihologul Laura Maria Cojocaru.

Totodată, specialistul afirmă că zona capului este afectată de încrâncenarea în a vedea aspectele defavorabile ale vieții, în a merge pe tipare vechi, depășite, în a ne agăța cu orice preț de lucruri, situații, persoane care nu mai au legătură cu prezentul și cu starea de beneficiu concret pentru noi. Problemele din zona picioarelor sunt de asemenea legate de încrâncenare, cu nuanța specifică de a nu vrea să înaintăm în viață, să facem lucruri noi, în modalități noi, să acceptăm persoane și contexte noi.

Emoții și atitudini recomandate de psihologul Laura Maria Cojocaru

Psihologul Laura Maria Cojocaru consider că sunt câteva emoții și atitudini pe care ar trebui să ni le antrenăm astfel încât viața noastră să nu fie afectată în sens negative. Printre acestea, enumerăm: flexibilitate, adaptabilitate, perspective și soluții multiple, capacitate de atingere obiective prin voință, motivație, răbdare, reacție bună la elementul surpriză, capacitatea de căuta și învăța lucruri noi, vitalitate, asumarea dreptului de a fi, de a avea, asumarea dreptului de a trăi în bucurie și plăcere, activități menite creșterii inteligenței emoționale, organizare, prioritizare, mișcare fizică, joc, timp petrecut în natură, înot, îngrijire fizică, masaj, yoga, Qigong ș.a.
Totodată, specialistul este de părere că o serie de 4 convingeri puternic întipărite în mintea noastră ne pot ajuta să acționăm într-un mod mult mai sănătos atât pentru noi, cât mai ales pentru societate:

  • “Sunt în siguranță, trăiesc în prosperitate pe toate planurile, merit să trăiesc plăcerile vieții, îmi iubesc corpul și am încredere în înțelepciunea lui, îmi iubesc viața și provocările ei care mă ajută să devin cea mai bună variantă a mea.”
  • “Eu pot, cred în mine și reușesc”
  • “Îmi îndeplinesc orice obiectiv cu ușurință și plăcere”
  • “Eu știu cine sunt, care este rolul meu în lume și cum îmi doresc să trăiesc”

Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI) și președinte și fondator al Asociației ”Generația Iubire” este Psihoterapeut şi Trainer în Programare Neuro-Lingvistică.

Citeste mai mult

Psihologie

Sfatul psihologului. Cum să treci cu bine peste o criză personală

Publicat

pe

Când lucrurile merg bine, ne este ușor să avem emoții și experiențe pozitive, care duc adesea la o motivație și productivitate sporite la locul de muncă. Cu toate acestea, în perioadele de criză, cu greutăți și stres în viața personală, poate fi foarte dificil să lași sentimentele negative acasă și să nu le permiți să interfereze cu viața ta profesională.
Potrivit cunoscutului psiholog Angela Nuțu, vicepreședintele Asociației Române de Hipnoză, la un moment dat, cu toții ne confruntăm cu un eveniment de viață stresant sau o criză personală care amenință să ne distragă atenția și concentrarea. “Un divorț, boala unui membru al familiei, probleme în creșterea copilului. Poate că tocmai ai întrerupt o logodnă sau ai încheiat o relație lungă. Sau, tocmai ai aflat că partenerul tău te înșală. Oricare ar fi provocarea ta personală, concentrarea la locul de muncă devine probabil secundară sau aproape imposibilă atunci când ai astfel de probleme în minte însă, trebuie să îți păstrezi calmul și să găsești resursele necesare pentru a-ți putea continua munca”, afirmă specialistul.
5 sfaturi pentru a trece cu bine printr-o criză personală
1. Ține sub control stresul și eliberează anxietatea. “Fă ceva care să te ajute să eliberezi anxietatea înainte de a se instala prea puternic în viața ta. Scrie, fă sport, fă plimbări lungi, apucă-te de yoga. Alege o activitate care te determină să te concentrezi în profunzime și așa reușești să dai drumul tensiunii și anxietății. Fă multă mișcare și apoi asigură-te că dormi suficient”, spune Angela Nuțu.
2. Atenție la vicii! “De cele mai multe ori, stresul te determină să te apropii și mai ușor de un viciu. Fie că este vorba despre fumat, consum de alcool, cheltuieli suplimentare, jocuri de noroc sau alte dependențe, toată lumea are puncte slabe. În timp ce viciile pot crea senzația de uitare de sine și pot ameliora imediat unele sentimente stresante, în final acestea vor înrăutății lucrurile și vor crește nivelul de stres și anxietate”, declară psihologul.
3. Evită dependența socială! “Rămânem în zona dependențelor – lasă telefonul deoparte și apelează la o voce reală. Ai fi surprins cât de liniștitor poate să fie să reușești câteva ore pe zi să stai departe de iluzia socializării online. Limitează-ți timpul petrecut urmărind ce fac alții, cum fac alții, cum le este celor din jur. Petrece timp offline cu familia și prietenii, sau stai pur și simplu singur cu activițățile tale, și ai să vezi cum la finalul zilei nivelul de stres va fi puternic diminuat”, explică psihologul Angela Nuțu.
4. Stabilește câteva limite de bază cu prietenii și familia! “Unii oameni se simt mai confortabil dacă se confruntă cu problemele și tragediile lor. Alții se simt mai bine dacă se întorc la muncă cât mai curând posibil, pentru a se concentra și pe altceva decât pe grijile personale. Este important să știi în ce situație te simți cel mai confortabil.Dacă alegi să îți continui cât se poate de normal munca,  va trebui să stabilești limite cu familia și prietenii care vor încerca  să rămână în permanență în contact cu tine. Vor trebui să înțeleagă că locul tău de muncă este un spațiu în care îți dorești să te distanțezi de piedicile din viața personală și ai nevoie să te gândești doar la munca ta”, este de părere specialistul.
5. Solicită ajutor! “Psihologii, terapeuții și consilierii pentru dezvoltare personală pot juca un rol important pentru a te ajuta să depășești o criză. Un bun consilier pentru dezvoltare personală te va ghida cu grijă și răbdare în cadrul unui proces de autocunoștere și transformare, să explorezi și să depășești diverse stări sau situații cu care te confrunți în evoluția personală și profesională, valorificând și dezvoltând resursele și potențialul propriu. În final, indiferent prin ce criză treci,  important este să îți amintești că trecem cu toții și prin  vremuri întunecate în viață și este normal să avem momente de slăbiciune, momente de nesiguranță, este în regulă să nu știm întotdeauna cum să facem față problemelor care ne schimbă viața. Și este, de asemenea, normal și sănătos să căutăm ajutor și să ne lăsăm ghidați de oameni cu pregătire și experiență”, explică Angela Nuțu, vicepreședintele Asociației Române de Hipnoză.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite