Ne găsiți și pe:

Psihologie

Sfatul psihologului. Cum să scăpăm de stresul de la locul de muncă

Publicat

pe

Stresul este reacția noastră mentală, emoțională și fiziologică la presiunile de zi cu zi, reacție care vine atât din afară noastră, cât și din interiorul nostru. Oricâtă plăcere ne-ar oferi ceea ce facem, orice activitate poate aduce elemente de stres atunci când lucrurile sunt duse la extrem.
Cunoscutul psiholog Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), afirmă că oricine a lucrat vreodată a simțit, într-un fel sau altul, presiunea legată de locul de muncă creată un deadline sau de unele sarcini mai dificile.
“Pe termen scurt, este firesc și rezolvabil, dar din ce în ce mai mulți angajați nu scapă de presiunea de la locul de muncă nici măcar acasă, unii răspund la emailuri sau dau telefoane și în timpul liber, alții își iau de lucru suplimentar acasă etc., iar acest comportament determină cronicizarea stărilor, stresul devenind copleșitor și dăunător sănătății fizice și psihice”, explică specialistul.
De ce ne stresăm la serviciu?
Sursele de stres legat de serviciu sunt de obicei: salariile mici, lipsa suportului social, lipsa controlului asupra decizilor pe care trebuie să le ia persoană în postul deținut (conflictul de rol), expectanțe neclare ale performanței din partea angajatorului sau a angajatului, șanse mici de evoluție sau avansare, supraîncărcare cu sarcini, sarcini insuficient de provocatoare sau de captivante, continuarea muncii concrete sau menținerea unei preocupări mentale legate de serviciu și acasă, după terminarea programului de lucru.
“În prezent, stresul este privit din 2 mari perspective: Eustres („stresul pozitiv”), care apare atunci când este determinată încordarea și mobilizarea organismului pentru a trece la acțiune și disstres („stresul negativ”), care poate induce stări patologice, epuizare, anxietate, depresie, sindromul burnout, probleme de concentrare, motivație, probleme familiale și de cuplu etc. Din păcate, nu putem evita întotdeauna situațiile tensionate care apar la serviciu, de aceea, ține de noi să găsim variante de gestionare a stresului, deoarece sănătatea noastră fizică și mentală depind de capacitatea noastră de a face față situațiilor presante, tensionante”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.
6 lucruri pe care le poți face pentru a scăpa de stres în timpul serviciului
1.    Ia o pauză de lucru.
Corpul uman nu este programat să stea prea mult timp într-un singur loc (astfel se explică durerile musculare și de spate care apar la persoanele ce desfășoară o activitate sedentară).
“După fiecare ora de muncă încearcă să te opreșți 5 minute și să ieși din birou, să bei apă, să te plimbi prin birou, să ieși pe terasă, să discuți un coleg, să stai 5-10 minute în fața unei ferestre deschise, respiră adânc de câteva ori, îndreaptă-ți atenția asupra eliberării tensiunii și a calmării bătăilor inimii, ieși pur și simplu din încăperea în care lucrezi pentru câteva clipe și privește pe fereastră sau gândește-te la un lucru frumos, liniștitor sau haios. Scopul este să te deconectezi și să îți relaxezi mintea, astfel încât să poți preveni orice posibilă stare de anxietate sau neplăcere fiziologică. În pauza de prânz, ridică-te de la birou și mănâncă în altă parte, în special evită să lucrezi în timp ce mănânci. Evită preparatele și gustările nesănătoase”, ne sfătuiește psihologul Laura Maria Cojocaru.
2.    Ia o pauză de atitudine.
Treizeci de secunde sunt suficiente pentru ca ritmul alert al inimii să se liniștească, de aceea este recomandată angajarea inimii și a minții într-o direcție pozitivă, relaxantă.
“Vizualizează cu ochii minții orice ar putea declanșa sentimente pozitive, imaginea familiei, a copilului, a partenerului de viață, a animalelor de companie, un tablou relaxant, un peisaj de vis, o imagine plăcută din vacanță, culori, imagini, sunete, senzații tactile plăcute. Bea un ceai relaxant, ascultă o melodie de relaxare, aprinde un bețișor parfumat, pune-ți pe birou o vază cu flori. Privește în jur câteva clipe, dându-ți voie să te bucuri de forma și culorile florilor, de ciripitul păsărilor, de frumusețea unui copac, de razele soarelui sau de prospețimea ploii etc. Schimbă modul de respirație (există o legătură directă între starea noastră emoțională și felul în care respirăm). Respirația unei persoane calme este profundă, lentă și controlată, preferabil cu atenția centrată abdominal. Respira astfel de cel puțin 5 ori. Oferă-ți un mic automasaj în zona cefei, a capului, umerilor și brațelor”, explică psihologul.
3.    Gestionează-ți mai bine timpul.
Oprește-te din mulți-tasking, care presupune de fapt “multi-gândit”, analizează care sunt prioritățile, ia-le pe rând și menține-ți atenția pe o singură activitate până este finalizată.
4.    Fă-ți prieteni la locul de muncă – în felul acesta vei avea în jurul tău persoane cu care poți discuta atunci când ai nevoie de o pauză sau când ai nevoie să iei o decizie mai dificilă.
5.    Păstrează o atitudine pozitivă față de locul de muncă.
“Reamintește-ți aspectele care îți plac în activitatea ta, motivațiile pentru care ai ales-o, beneficiile pe care le obții făcând ceea ce faci. Premiază-te la finalul îndeplinirii unei sarcini sau la atingerea unui obiectiv cu un moment de relaxare, un gând bun, o glumă, sau orice altceva îți aduce plăcere”, explică specialistul.
6.    Oferă șefului tău sau oferă-ți (dacă ești propriul tău șef) un plan de gestionare a factorilor stresori identificați, menit să te ajute să performezi mai bine.
“Acest plan este bine să includă dezvoltarea unor abilități de management al timpului, clarificarea sarcinilor, primirea resurselor sau a suportului necesar de la colegi, adăugarea unor sarcini mai provocatoare, modificarea spațiului de lucru pentru a fi mai confortabil, oferirea unor resurse de relaxare din partea companiei”, conchide psihologul Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).

Psihologie

Sfatul psihologului. Auto-convingerea poate să devină auto-sabotaj

Publicat

pe

Psihicul nostru este nativ înzestrat cu dorința de a găsi în interiorul și în exteriorul nostru argumente pentru a dovedi că „avem dreptate”, atunci când credem un anume aspect, iar convingerile noastre ne focusează atenția asupra acelor aspecte din jurul nostru care le susțin.
Dacă avem convingerea că viață este grea, vom observa aspectele legate de obstacole, iar dacă avem convingerea că viață este ușoară, vom observa resurse și oportunități; și totul vine în sprijinul nevoii psihicului de a ne da dreptate.
În opinia cunoscutului psiholog Laura Maria Cojocaru, atitudinea de “auto-convingere” devine sabotaj în 2 cazuri:
(1) în relația cu sine. “Dacă insist să cred că nu știu, nu pot, nu mă descurc, nu merit etc., voi observa în jurul meu, în diverse contexte și în atitudinea oamenilor, exact elementele care-mi vor confirma convingerile. Ba chiar voi avea tendința că și aspectele neutre să le iau personal și să le interpretez ca fiind din zona de neplăcere. Și asta se întâmplă doar pentru că acolo este atenția și imaginația mea!”, explică psihologul;
(2) în relațiile cu ceilalți. “Dacă insist să cred că ceilalți nu mă văd, apreciază, înțeleg, acceptă, iubesc, susțin, respectă, că au ceva personal cu mine, voi observa în atitudinea lor exact elementele care-mi vor confirma convingerile. Mai mult, prin reacția mea la ceea ce spun, simt, fac ei, pot chiar să-i determin să-mi răspundă exact din „povestea” care-mi displace”, declară Laura Maria Cojocaru.
Când este utilă această atitudine de „auto-convingere”? 
Psihologul Laura Maria Cojocaru consideră că această atitudine de “auto-convingere” este utilă în viața noastră atunci când convingerile noastre ne ajută să creștem, să evoluăm, să ne menținem motivația către atingerea obiectivelor, să fim flexibili, să putem acceptă, ierta, iubi, respecta pe ceilalți sau chiar pe noi înșine. Astfel, “auto-convingerea” poate fi utilă atunci când alegem 5 aspecte de bază:
  1. Credința: să credem în noi înșine și în propriile resurse, să credem în viață, să credem că fiecare „problemă” are cel puțin o soluție.
  2. Flexibilitatea: să rămânem flexibili în a păstra ce este util în convingerile noastre și a schimba ce nu ne mai este de folos.
  3. Acceptarea: să acceptăm că părerea noastră nu este singură valabilă și că putem găși modalități de gândire care să ne aducă mai aproape de rezultat.
  4. Curiozitatea: să rămânem curioși în a descoperi noi și noi variante mai rapide, mai ușoare și mai plăcute pentru atingerea obiectivelor.
  5. Creativitatea: să ne folosim creativitatea pentru a construi ceva nou și mai bun, plăcut și/sau potrivit pentru noi.
Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI) și președinte și fondator al Asociației ”Generația Iubire” este Psihoterapeut şi Trainer în Programare Neuro-Lingvistică.

Citeste mai mult

Psihologie

Sfatul psihologului. Cum să recunoști o persoană lipsită de încredere în sine

Publicat

pe

Încrederea de sine este principalul obstacol în realizarea dorințelor oamenilor, iar efectele lipsei de încredere în sine se manifestă în 3 locuri: pe chip, prin fapte și prin iluzii.
În opinia psihologul Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii, lipsa de încredere dereglează prezentul și viitorul omului, iar acesta poate ajunge să-și piardă familia, jobul și lucrurile dragi lui pentru că nu face efortul de a le menține, adică să investească energie și sugestii pozitive în ele.
“Astfel, omul care nu-și alege cuvintele interioare și trăiește în iluzii, va fi nemotivat și neantrenat pentru că sugestiile sale îi taie constant din orice elan ar avea. Omul care-și alege cuvintele interioare se apropie de realitate pentru că o modifică și o ajută prin însăși puterea cuvintelor sale. Omul care are încredere în el, înțelege că el este izvorul manifestărilor din viața sa. Omul care nu are, înțelege că alții sunt izvorul și alții trebuie să-i facă una sau altă. Prima merge spre sănătate, a două spre nebunie”, explică specialistul.
Totodată, psihologul Alexandru Pleșea afirmă lipsa de încredere a unui om este foarte ușor de identificat, deoarece se manifestă prin 3 modalități foarte vizibile din exterior:
1. Lipsa de încredere pe chipul omului. “Musculatura feței, mișcările gurii, nasul, fruntea, sunt primele care se disting atunci când purtătorul nu are încredere în el: mușchii feței sunt mai încordați; mișcările gurii mai mici, nedeschizându-se gura suficient atunci când se vorbește, pare că bolborosește cuvintele; nasul care nu trage aer mai puternic, nevitalizând interiorul; fruntea care emite primele linii sau riduri de la atâtea momente de încruntare, dileme sau situații grele de viață”, afirmă psihologul.
2. Lipsa de încredere de sine prin faptele omului. “Fără încredere, omul face mai puțin, iar cu încredere, mai mult. Încrederea este energia care materializează mai rapid dorința. În fapte, lipsa încrederii de sine se manifestă prin nematerializarea gândurilor și vorbelor, pentru că mintea este cea care pune piedică prin formarea ei precedentă: nu sunt suficient de inteligent, nu am suficiente Resurse, nu mă simt competent etc.”, explică Antrenorul Minții.
3. Lipsa de încredere de sine prin iluziile omului.  “Aceasta este întâlnită la cei mai mulți oameni în lume. Încrederea de sine fără iluzii este să faci tot ce este mai bine pentru tot ce ai în fața ta. Încrederea de sine cu iluzii este să faci ce poți pentru ce este în fața ta, gândindu-te la altceva în timp ce faci (dacă speli vase, te gândești la planul de mâine; dacă muncești, te gândești la ieșirea de diseară etc). Un astfel de comportament este împotriva dorințelor reale de a materializa, pentru că mintea stă ocupată cu ce nu este în fața omului. Astfel, încrederea de sine este iluzie”, conchide psihologul Alexandru Pleșea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minții.

Citeste mai mult

Psihologie

Sfatul psihologului. Cum să-ți faci un selfie ca la carte

Publicat

pe

Selfie a devenit la fel de omniprezent ca și McDonald’s – nu poți să călătorești nicăieri fără să vezi pe cineva care-și face selfie sau care flutură un selfie stick.
Selfie-ul poate fi distractiv și duce la unele dintre cele mai hazlii amintiri dintr-o excursie, atâta timp cât se respectă anumite reguli de bun simț.
Trei din patru persoane consideră în mare parte acceptabil din punct de vedere social să-ți faci selfie în timp ce vizitezi un obiectiv turistic sau la un concert. De cealaltă parte, între 60 și 81% consideră inacceptabil să-ți faci selfie în baie sau în timpul unei înmormântări, potrivit unui studiu dat publicității de Statista.com.
În cazul selfie-ului în transportul public, la sală de gimnastică și în timpul mesei într-un restaurant, opiniile sunt împărțite.
Psihologul Lenke Iuhoș consideră că, dincolo de locurile unde este de bun simț sau nu să îți faci selfie, tinerii ar trebui să cunoască o serie de reguli de etichetă în ceea ce privește selfie-ul:
1. Cere prima dată permisiunea. “Dacă dorești să faci selfie doar cu tine, nu ai cui să-i ceri aprobarea. Totuși, dacă îți dorești un selfie cu cineva, cere-i mai întâi permisiunea, deoarece persoana cealaltă se poate considera lezată de gestul tău, mai ales atunci când este luat pe nepregătite: poate nu este aranjată, poate nu are starea necesară etc. În același timp, dacă dorești să postezi acea fotografie, cere-i înainte aprobarea, iar dacă nu este de acord cu acest lucru, respectă-i decizia”, explică psihologul Lenke Iuhoș.
2. Alege să faci selfie în locuri sigure. “Site-urile de știri sunt pline de articole cu tineri teribiliști care au făcut selfie în cele mai periculoase locuri și mulți dintre ei și-au găsit sfârșitul acolo. Din nefericire, a devenit la modă în rândul șoferilor să-și facă selfie sau să transmită live în timp ce se află la volan. Nu este nimic cool într-un gest periculos sau stupid”, afirmă psihologul.
3. Nu exagera cu selfie-urile pe Facebook sau Instagram. “Dacă îți faci selfie atunci când te trezești, atunci când dejunezi, la sală de forță, la masă cu prietenii, în fapt în orice moment al zilei, e alegerea ta. Totodată, să nu crezi că oamenii chiar își doresc să fie la curent cu orice faci secundă de secundă, minut de minut, ba chiar se vor simți exasperați de aceste postări. Momentele speciale sunt speciale în primul rând pentru că sunt rare. Nu îți transforma viața într-un lung șir de banalități de tip soap opera. Alege să imortalizezi momentele din viață cu adevărat speciale și postați-le pe acelea. Dă-le șansa oamenilor să vadă mai mult decât un narcisist, dă-le șansa să vadă că împărtășești cu ei momentele deosebite”, declară psihologul Lenke Iuhoș.
4. Oferă bunătate în locul superficialității. “Când vezi pe cineva mai puțin norocos decât tine, nu te opri brusc pentru a-ți face un selfie cu acea persoană pentru a le arăta prietenilor ce persoană generoasă ești. În schimbul unui banal selfie, poți face un gest frumos: oferă-i o pătură unei persoane fără adăpost ca să nu-i fie frig la noapte, ajută o persoană cu handicap care dorește să ia un produs de pe un raft superior sau ține ușa pentru o mamă tânără care se chinuie să țină și pachetele, dar și copiii de mână. Nu fă paradă cu gesturile frumoase, păstrează-le în suflet”, conchide psihologul Lenke Iuhoș.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite