Psihologie
Sfatul psihologului. Reguli de bază pentru sănătatea emoțională a copiilor
Publicat
acum 7 anipe
de
timispress
Pe stradă, la scoală, în mijloacele de transport în comun, în trafic, în magazine, în cluburi, în familii, la televizor, prin toate locurile unde își desfășoară activitatea ființa umană, vedem din ce în ce mai multe conflicte, mulți tineri înjurând, țipând, amenințând, îşi bat părinţii şi profesorii sau ameninţă cu sinuciderea. Pare o imagine apocaliptică în care părinții acuză școala, societatea și invers.
În opinia psihoterapeutului Maria Verdi, directorul Centrului ReCreation Life, uităm de cele mai multe ori că noi suntem adulți și că această generație este adusă pe lume de noi, părinții, că noi suntem modelele lor și că ei sunt oglinda noastră.
“Ce am sădit în ei, asta a rodit. Este mai ușor să-i acuzăm decât să vedem ce se petrece cu ei, cum se simt, care sunt adevăratele lor nevoi. Consider că pentru sănătatea copiilor noștri este vital să ne asumăm rolul de părinți conștienți. Să înțelegem că până nu ne rezolvăm noi ca adulți problemele, nu putem să le cerem să fie exemplari. Părinții au rolul de a oferi siguranță, protecție, susținere, apreciere, acceptare, hrănire, înțelegere, iubire necondiționată. 90% din educația emoțională eficientă se face cu încurajări, nu folosind critica, amenințarea, bătaia. Unde creștem cu bătaie sau critici creștem copilul durere sau copilul problemă. Dacă la început se teme de părinte, mai târziu învață să devină agresiv, să îl înfrunte. Apoi să devină agresiv în orice conjunctură”, explică psihoterapeutul Maria Verdi.
Copiii şi adolescenţii pot fi foarte uşor modelaţi dacă li se acordă atenţie
Mai mult, specialistul afirmă că, din practica terapeutică, a sesizat că atunci când lucrează cu cei mici sau cu adolescenții, foarte ușor pot fi modelați, învață bunele maniere și le aplică, le crește încrederea, devin sociabili, buni. În momentul în care se lucrează doar cu copilul, iar acasă, în zona parentală nu se schimbă comportamentul parental toxic, copilul are mari șanse să recadă în scenariul de viață dăunător sănătății lui emoționale.
“Reiese de aici că putem avea o generație tânără sănătoasă psihic, emoțional doar când și dacă adulții conștientizează că ei au nevoie de vindecare. Nu este suficient să ne controlăm emoțiile, stresul, dacă nu învățăm să le gestionăm. Iar singuri nu o putem face. Nu poți repara ceva cu energia cu care ai stricat acel ceva. Pentru vindecarea copiilor noștri, este necesar să ne vindecăm noi copilăria, iar aceasta se face doar în cabinete de specialitate. Cu siguranță, sunt benefice sportul, respirația, cărțile și filmele motivaționale, conferințele, dar toate acestea nu pot vindeca traumele care sunt adânc înrădăcinate și ținute sub control de teama ridicolului sau vulnerabilității”, declară psihologul Maria Verdi.
15 reguli de bază pentru a deveni un părinte conştient
În consecinţă psihologul Maria Verdi consideră că aceste vulnerabilităţi pot fi anticipate şi gestionate dacă părintele conştientizează o serie de 15 factori indispensabili dacă vrem să creştem copii sănătoşi din punct de vedere al inteligenţei emoţionale, care mai apoi să devină părinţi sănătoşi emotional capabili să perpetueze specia.
1. Înainte de a deveni părinți, trebuie să privim adânc în noi dacă suntem cu adevărat pregătiți nu doar fizic, material, medical ci și din punct de vedere psihic, emoțional. “Relația de cuplu este primul copil al celor doi. Cum îngrijesc relația, la fel vor face și cu viitorul copil. Un copil presupune timp, nopți nedormite, atenție, dragoste necondiționată, la început totul se învârte în jurul lui. Dacă părinții nu se conectează, nu au timpul necesar pentru copil și apelează multă vreme la bunici, bone sau alte personae, copilul va trăi starea de abandon, de respingere sau orice altă rană și vor avea mai multe modele parentale dar nu vor avea baza rădăcină în mama și tata. Ulterior, în viață, atunci când va avea nevoie de siguranță, comunicare, înțelegere, o va căuta în alte relații decât în relația cu părinții”, explică Maria Verdi, directorul Centrului ReCreation Life.
2. Toate stările emoționale ale mamei și cuplului sunt preluate de către copil. “Orice ton ridicat, țipăt, ceartă, nemaivorbind de bătăi și alte abuzuri în cuplu, sunt trăite inclusiv de copil. Apare în mintea copilului o mare confuzie, părintele care ar trebui să îl protejeze, să îl apere, tocmai el îl supune agresivității. Frica, vina, furia și toate emoțiile negative induc copilului stilul de atașament dezorganizat. Când va crește, ca adult va deveni agresiv sau va genera momente în care să fie agresat”, este de părere psihologul.
3. Copilul nu vine pe lume să dea un sens vieții, nu este salvatorul nostru, nu vine pe lume să vindece cuplurile ajunse în pragul despărțirii, nu vine să împlinească neîmplinirile părinților. “Dacă facem din el un salvator al unei vieți neîmplinite cu siguranță va deveni o victimă, i se va reproșa mai târziu că pentru el s-au făcut sacrificiile și uite cum îți răsplătește părinții. Iar el va trăi vină, rușine, furie”, declară specialistul.
4. Atenție la ce doriți să aduceți pe lume. Dacă ați dorit o fetiță iar universul v-a dăruit băiat și trăiți regrete, amprentați din prima zi copilul cu rana respingerii, va trăi cu drama că este un eșec, că nu corespunde. Unii părinți merg mai departe și spun baieților “fata mamei”, îl imbracă cu rochii, cu accesorii de fetițe și nu este de mirare, pentru a corespunde la nivel inconștient părinților, băiatul mamei devine homosexual, continuă psihologul.
5. Dormitorul şi patul matrimonial sunt pentru părinţi. “Relaţia intimă se desfăşoară în intimitate. Nu-i faceţi martorii plăcerii voastre chiar dacă sunt foarte mici. Creierul memorează, nu procesează până la 3 ani. Dar copilul înţelege din asta că tata îi face rău mamei. Mai târziu, dacă este băiat are toate şansele să nu facă rău femeii şi va evita relaţia sexuală. La fete apar complexe, stări de abuz când îşi reamintesc relaţia intimă a părinţilor. Dragi mame, nu dormiţi în pat cu băieţii voştri, dragi taţi nu dormiţi cu fetele voastre, nu-i sărutaţi pe gură şi în alte zone erogene. Din punct de vedere psihologic, fără să realizaţi îi transformaţi în partenerii voştri. Acestea sunt cauzele ale complexului Oedip sau Electra”, declară psihologul Maria Verdi.
6. Dacă sunteți părinții a doi sau mai mulți copii, dăruiți-le aceeași atenție, faceți astfel încât toți să se simtă la fel de iubiți, doriți. Incepând de la iubire, atenție până la lucruri materiale, dați cu aceeași măsură tuturor. “Educați-i să fie uniți, faceți împreună activități care să mențină familia unită. Nu există durere mai mare decât să vezi o familie mare, destrămată. Sunt multe cazuri, când la vârsta adultă, copiii se judecă ani de zile prin tribunale pentru moștenire sau când copiii se judecă cu părinții pentru drepturile succesorale. Frustrarile din copilărie devin razbunările adultului. În realitate ei își doresc să simtă că aparțin familiei care i-a exclus”, explică psihoterapeutul Maria Verdi, directorul ReCreation Life.
7. Nu le oferiţi hiperprotecţie. Copilul hiperprotejat devine adolescentul, apoi adultul lipsit de încredere, frustrat, neputincios, agresiv pasiv sau activ. Fiţi prezenţi în realitatea lor, educându-i, protejându-i şi în acelaşi timp lăsaţi-i să exploreze. Să cadă, să se ridice, să încerce, să eşueze, să o ia de la capăt până învaţă din propriile lor experienţe. Lăsaţi-i să descopere ce le place, să devină creativi. Mai târziu să-şi aleagă profesia în care se regăsesc şi o fac cu drag. Să experimeteze relaţiile şi să îşi aleagă singur partenerul de viaţă.
8. Să fim atenți la cum ne comportăm noi cu părinții noștri ajunși la vârsta a treia. Îi respectăm și iubim sau îi uităm și abandonăm, vom primi același tratament când vom ajunge la bătrânețe. Primești ce dăruiești.
9. Copilul nu este terapeutul sau părintele nostru pe care să ne descărcăm. “Nu facem din el minge de ping-pong când relația de cuplu este tensionată, nu îi vorbim despre cât de rău și neatent este tata sau cât de iresponsabilă este mama. Indiferent ce i se va spune, el își iubește ambii părinți și va trăi o mare dezrădăcinare dacă este pus în fața unei despărțiri, unui divorț. Trauma abandonului va fi dusă mai departe în viitoarele lui relații de cuplu. Va abandona de frica de a nu fi abandonat sau va fi abandonat până își va rezolva această trauma”, consideră psihologul Maria Verdi.
10. Să fim atenți la toate discuțiile din casă. Vorbind repetitiv sau certându-ne din cauza banilor, datoriilor, cheltuielilor, inducem copilului nesiguranța zilei de mâine, îl programăm din start cu lipsa prosperității, va alerga prin viață după câștiguri, posesiuni, și chiar când le va dobândi va fi tot nefericit.
11. Educați-vă băieții astfel încât să respecte şi să protejeze fetele. “În ultimii ani a crescut îngrijorător abuzul domestic, femeile sunt tratate ca un bun de consum. Relațiile de scurtă durată au luat amploare în locul relațiilor longevive prin neimplicarea totală a partenerilor. Majoritatea relațiilor se termină după consumarea relației erotice. Educați-vă fetele să se prețuiască. Prin exprimarea inconștientă a nonvalorii, multe femei se oferă ca un bun de consum doar pentru un strop de atenție, de iubire. De cele mai multe ori rămân în relații toxice în care sunt umilite, chiar abuzate”, declară psihologul Maria Verdi.
12. Copilul se crește de mic cu împlinirea nevoilor aferente vârstei. Nu are nevoie de multe să fie fericit. “Părinții care compenseaza lipsa fizică în relația cu copilul cu cadourile și banii, cu stilul de creștere prinț-prințesă, induce acestuia credința că totul i se cuvine. Va căuta în toate relațiile ca ceilalți să îi ofere. Acest tip de copil este egoist, posesiv, nu dorește să împartă lucruri, afecțiune. Păstrează doar pentru el crezând că i se cuvine totul”, spune psihoterapeutul.
13. Copilul nu are nicio vină că părintele muncește foarte mult și vine acasă obosit, stresat. “De obicei, în urma stresului profesional, cei de acasă suportă țipete, injurii, pedepse, neatenție. Înainte de a intra in casă, lasă toate ale muncii acolo, iar acasă activeaza-ți calitatea de părinte. Păstrând aceste comportamente negative, copilul crește cu credința că a munci este greu, este ceva rău. Nu este de mirare că o parte din tânăra generație dorește salariu mare și muncă redusă”, explică psihoterapeutul Maria Verdi.
14. Nu îl învăța jocuri violente, nu îi spune să bată, să înjure. Invață-l să comunice, să găsească soluțiile pe cale amiabilă. “Omul puternic nu este acela care rezolvă cu pumnii, cu amenințările. Comunică permanent cu el și interesează-te ce fel de relații are la școală, ce fel de prieteni are. Nu îl controla, fii doar prezent în viața lui mai ales atunci când merge în colectivitate. Dacă acasă nu găsește înțelegere, comunicare, începe să se ascundă, să mintă și poate fi prins ușor, din cauza vulnerabilității lui în grupuri unde se consumă droguri, alcool, jocuri, sexualitate, prostituție”, consideră psihoterapeutul.
15. Orice copil care devine dependent sau care dobandește o tulburare de comportament o poate moșteni genetic dar o poate învăța de la cei cu care petrece timpul cât mai des. “Dacă absența voastră este înlocuită de tableta sau jocurile pe telefon, dacă părintele folosește foarte des internetul, jocurile, alcoolul, copilul are toate sansele să devină dependent. Și cum adicția este ca o caracatiță, de la o anume dependență, se poate extinde la toate formele de adicție. Insuflați-le spiritul de familie. Deveniţi părinţii de care aţi avut nevoie în copilărie. Familiile unite, fericite, devin puternice și nimic din exterior nu perturbă copilul. Acel copil crește armonios, inteligent intelectual, emoțional, lipsit de conflicte interioare, relaționează asertiv, este sociabil, bun, tolerant, înțelegător, are încredere în el, în ceilalți, în viață. Are toate șansele să trăiască autentic împlinirea şi succesul”, conchide psihologul psihoterapeut Maria Verdi, directorul Centrului ReCreation Life.
Poate te-ar interesa si:
-
DEZVOLTARE PERSONALĂ. 5 sfaturi ca să fii mai fericit
-
Creștinii prăznuiesc Nașterea Domnului. Crăciunul, sărbătoarea bunătății
-
Crăciunul în era consumerismului. Cum să scăpăm de stresurile din preajma sărbătorilor
-
DiverCity. 77 de activități și evenimente culturale, în județul Timiș
-
Gala micilor jurnaliști și știri culturale din cartiere, la Timișoara
-
PSIHOLOGIE. Perfecționismul – o mască a traumelor emoționale. Cum îl tratăm
Psihologie
DEZVOLTARE PERSONALĂ. 5 sfaturi ca să fii mai fericit
Publicat
acum 6 zilepe
16 februarie 2025de
timispress
De multe ori vorbim despre fericire, suntem într-o continuă căutare, însă foarte rar găsim timp pentru a o defini cu adevărat.
Dintr-un punct de vedere filozofic, conceptul de fericire este deseori legat de ideea de a duce o „viaţă bună”, înfloritoare, plină de virtuți şi de excelenţă, mai degrabă decât de trăirea unor emoţii. Din perspectivă psihologică însă, fericirea este o stare mentală şi emoţională de bunăstare, legată de trăirea unor emoţii pozitive, dar care să aibă şi un sentiment de însemnătate şi satisfacţie, ca urmare a trăirii vieţii.
Mulți dintre noi presupun greșit că evenimentele majore din viață, fie ele pozitive sau negative, vor avea un impact de durată asupra fericirii noastre – de exemplu, câștigarea la loto sau pierderea unui loc de muncă. Cu toate acestea, studiile indică faptul că, după o perioadă relativ scurtă, oamenii tind să revină la un nivel emoțional similar celui dinaintea evenimentului.
Eugen Popa, președintele Asociației Române de Hipnoză, afirmă „Circumstanţele sunt responsabile de doar 10% din nivelul personal de fericire. Studiile au demonstrat că, fără să ţinem cont de ce li se întâmplă oamenilor – fie că îşi pierd un membru sau câştigă la loto – nivelul lor de fericire tinde să revină la cel de dinainte de eveniment în aproximativ 2 luni. Acest fenomen se numeşte banda de alergare hedonică sau adaptarea hedonistă”.
Cercetările sugerează că aproximativ 50% din fericirea pe care o putem atinge aceasta este influențată de biologia noastră, în special prin trăsăturile de personalitate care sunt, în mare măsură, determinate genetic.
Aceste trăsături includ factori precum sociabilitatea, stabilitatea emoțională, activitatea și cinstea, care contribuie la felul în care experimentăm și exprimăm fericirea. De exemplu, persoanele cu o personalitate extrovertită sau stabile emoțional tind să aibă o viață mai satisfăcătoare și o capacitate mai mare de a face față stresului
Restul de 40% din fericirea noastră depinde de acțiuni și comportamente, precum alegerile zilnice, gândurile și relațiile pe care le avem. În această categorie intră crearea unor rutine sănătoase, dar și angajamentul în acte de altruism sau ajutor față de ceilalți, care pot întări sentimentul de împlinire.
Chiar și simpla schimbare a activităților zilnice sau a mediului în care trăim poate să influențeze semnificativ starea de bine.
Astfel, deși genele noastre joacă un rol important în predispozițiile pentru fericire, alegerile și comportamentele conștiente pot contribui în mod semnificativ la îmbunătățirea acesteia:
1.Dezvoltă relații autentice. Oamenii care au relații apropiate cu familia și prietenii sunt de obicei mai fericiți. Interacțiunile sociale sunt esențiale pentru bunăstarea generală.
2.Experiențe noi și aventuri. În loc să te concentrezi doar pe bunuri materiale, încearcă să îți creezi amintiri prin experiențe. Acestea pot include călătorii, hobby-uri noi sau orice activitate care îți aduce bucurie. Când trăiești momente memorabile, savurându-le cu toți simțurile, crești nivelul de fericire, deoarece aceste experiențe te conectează la viață într-un mod autentic.
3.Ajută-i pe alții. Fericirea poate fi cultivată și prin acte de altruism. Studiile arată că cei care ajută pe alții — fie prin voluntariat, donații sau gesturi mici de bunătate — se simt mai împliniți și mai fericiți. Generozitatea întărește relațiile sociale și contribuie la un sentiment profund de satisfacție.
4.Adoptă o perspectivă pozitivă asupra adversității. Chiar și în fața dificultăților, oamenii care reușesc să-și regăsească sensul și să învețe din experiențele negative sunt, de obicei, mai fericiți. Adversitatea poate contribui la creșterea rezilienței, la dezvoltarea unei perspective mai largi asupra vieții și la întărirea optimismului.
5.Practică recunoștința. Recunoștința este un instrument puternic pentru creșterea fericirii. Mulți oameni care practică recunoștința regulat se simt mai fericiți și au o calitate a somnului mai bună. Poți începe prin a-ți nota lucrurile pentru care ești recunoscător, ceea ce îți poate schimba perspectiva asupra vieții. Studiile arată că cei care au practicat acest obicei timp de 6 săptămâni au raportat un nivel mai ridicat de fericire și o reducere a stresului și depresiei.
„Fericirea nu este o destinație finală, ci o practică continuă.Investind timp în activități care contribuie la dezvoltarea personală, în crearea de experiențe și în cultivarea unei perspective pozitive, putem să ne creștem considerabil nivelul de fericire pe termen lung”, ne asigură Eugen Popa.
Eugen Popa este unul dintre cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi traineri din România şi preşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză. De-a lungul carierei s-a specializat atât în metode de terapie și dezvoltare personală Occidentale (Hipnoză, NLP, Mindset, Habits, Psihologie Pozitivă) cât și Orientale (Meditație, Yoga, Spiritualitate), fiind astăzi un trainer holistic în toată puterea cuvântului. Studiile sale l-au purtat pe trei continente, în Europa, Asia și Statele Unite, iar până în prezent a susţinut conferinţe, traininguri şi workshop-uri în Thailanda, Statele Unite ale Americii, Brazilia, Turcia, Grecia, Anglia, Germania etc., la care au participat mii de oameni.
Psihologie
Crăciunul în era consumerismului. Cum să scăpăm de stresurile din preajma sărbătorilor
Publicat
acum 2 lunipe
16 decembrie 2024de
timispress
De la începutul lunii decembrie, pare că toată lumea intră într-o frenezie. Pe măsură ce trece timpul, decorațiunile de Crăciun își fac apariția din ce în ce mai devreme în magazinele din întreaga țară.
Sărbătoarea generozității, conexiunii și păcii se transformă an de an în exces, agitație și stres. Cultura consumerismului asociată Crăciunului are un impact semnificativ asupra psihicului nostru, influențând atât starea noastră de bine, cât și percepția asupra sărbătorii. Acest fenomen este alimentat de așteptările sociale, marketingul agresiv și presiunea de a „trăi sărbătorile perfect.”
Angela Nuțu, psihoterapeut și coach: „Sărbătorile de iarnă reprezintă o perioadă plină de contraste emoționale. Pe de o parte, ele promit bucurie, conexiune și liniște, dar, în realitate, pentru mulți dintre noi, sunt asociate cu stres, presiuni sociale și epuizare emoțională. De la începutul lunii decembrie, suntem bombardați cu mesaje de marketing care ne îndeamnă să cumpărăm: cadouri „perfecte,” brazi „ideali” și decorațiuni „ca în reviste.” În această goană, mulți dintre noi simțim o presiune constantă să facem mai mult, să cheltuim mai mult și să arătăm că „ne descurcăm..”
Schimbarea de la tradiție la consumerism a fost graduală și strategică. În anii 1930, imaginea lui Moș Crăciun a fost popularizată de campanii publicitare ale unor branduri de renume, care au transformat un simbol din folclor într-o figură comercială. Aceasta a fost doar începutul unei exploatări sistematice a spiritului Crăciunului pentru a încuraja consumul.
După al Doilea Război Mondial, creșterea economică a dus la o accentuare a consumerismului. Crăciunul a devenit un pretext ideal pentru a vinde produse, de la cadouri și haine până la decorațiuni și tehnologii de ultimă generație.
Normele sociale și culturale au contribuit și ele la acest fenomen. A oferi cadouri scumpe sau a organiza mese festive a devenit un simbol al succesului și al afecțiunii, făcându-i pe mulți să se simtă obligați să cheltuiască mai mult decât își permit.
În acest fel pentru tot mai multe persoane, Crăciunul a devenit o perioadă de:
Stres financiar: Cheltuielile exagerate pe cadouri, decoruri și petreceri pot crea un dezechilibru în buget, ducând la anxietate și chiar la sentimente de vinovăție.
Perfecționism: Dorința de a avea „sărbători perfecte” pune o presiune uriașă asupra noastră.
Singurătate: Pentru cei care nu au familie sau prieteni apropiați, Crăciunul poate amplifica sentimentul de izolare. Rețelele sociale și reclamele care glorifică imaginea „Crăciunului în familie” contribuie la accentuarea aceastei dureri emoționale.
Anxietate socială: Întâlnirile de familie sau evenimentele festive pot fi copleșitoare pentru cei care se confruntă cu probleme de relaționare sau cu traume nerezolvate.
Există însă și câteva modalități simple prin care poți depăși această perioadă cu mai puțin stres și mai multă liniște interioară și bucurie.
Iată câteva sugestii care te pot ajuta să depășești agitația și consumerismul specific sărbătorilor, păstrând în același timp bucuria și pacea specifice acestor zile:
Planifică bugetul și respectă-l. Stabilește o sumă clară pentru cadouri și cheltuieli festive. Evită achizițiile impulsive care pot adăuga și mai mult stres financiar.
Alege cadouri personale și semnificative. Optează pentru daruri care arată afecțiune și implicare, precum experiențe, obiecte handmade sau gesturi simbolice.
Fii conștient de propriile așteptări. Mulți dintre noi pun presiune pe sine să aibă sărbători perfecte. Încearcă să fii conștient de aceste așteptări și să le relativizezi. Întreabă-te ce înseamnă cu adevărat pentru tine sărbătorile și care sunt momentele care te fac să te simți cu adevărat bine, nu doar ce se presupune că trebuie să faci.
Recunoaște presiunile sociale. Învață să spui „nu” invitațiilor sau cerințelor care îți depășesc limitele emoționale sau financiare.
Fă o pauză de la tehnologie. În perioada sărbătorilor, rețelele sociale și e-mailurile pot crea o stare constantă de anxietate. Încearcă să îți limitezi timpul petrecut online și fii mai prezent în ceea ce se întâmplă în viața ta.
„Aceste mici schimbări de perspectivă ne pot ajuta să trecem prin această perioadă a sărbătorilor într-un mod mai calm, mai echilibrat și mai conștient de ceea ce contează cu adevărat. Pentru a trece cu bine peste acest „vârtej” de consumerism și agitație, trebuie să învățăm să stabilim limite clare, să ne concentrăm pe ceea ce este cu adevărat important și să punem accent pe calitatea relațiilor, nu pe cantitatea lucrurilor materiale”, concluzionează Angela Nuțu.
Angela Nuțu este Psihoterapeut și unul dintre cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi traineri din România, Vicepreşedinte al Asociaţiei Române de Hipnoză. Are experiență de peste 10 ani în domeniul comunicării și al instruirii adulților și de peste 15 ani în domeniul antreprenoriatului și al afacerilor. Membru Fondator al Asociației Române de Coaching, Formator acreditat ANC, Trainer acreditat NLP și Psihoterapeut.
Psihologie
PSIHOLOGIE. Perfecționismul – o mască a traumelor emoționale. Cum îl tratăm
Publicat
acum 5 lunipe
7 octombrie 2024de
timispress
În cultura modernă perfecționismul este adesea văzut ca o calitate. Mulți oameni îl asociază cu ambiția, performanța și succesul, însă, în spatele acestei fațade aparent pozitive, se poate ascunde o suferință profundă.
Perfecționismul nu este doar o dorință de a excela, ci poate fi un semn al unei traume nerezolvate, un mecanism de apărare împotriva fricii de eșec, respingere sau inadecvare.
Perfecționismul se manifestă printr-o dorință constantă și copleșitoare de a atinge standarde nerealist de înalte, atât în viața personală, cât și profesională. Persoanele perfecționiste își setează obiective imposibil de atins și tind să fie excesiv de critice cu ele însele atunci când nu le îndeplinesc. Aceste standarde sunt deseori imposibil de susținut, iar eșecul de a le atinge generează sentimente de rușine, vinovăție și neputință.
Despre teama de abandon, hipnoterapeutul Eugen Popa, președintele Asociației Române de Hipnoză, afirmă “În multe cazuri, perfecționismul nu este un simplu stil de personalitate, ci un simptom al unei traume emoționale nerezolvate. Trauma nu trebuie neapărat să fie legată de un eveniment major, ci poate să provină din experiențe negative repetate din copilărie, cum ar fi critica constantă, lipsa afecțiunii sau a sprijinului emoțional, abuzurile sau nevoia de a fi „perfect” pentru a primi iubire și aprobare.
Persoanele care au trăit astfel de traume pot dezvolta convingerea că valoarea lor depinde de performanțele lor sau de percepția altora. Astfel, perfecționismul devine un mecanism de protecție împotriva durerii emoționale. „Dacă fac totul perfect, nu voi fi criticat” sau „Dacă sunt impecabil, voi fi acceptat și iubit” sunt gânduri frecvent întâlnite în mintea celor care au suferit traume.”
Cum se leagă trauma de perfecționism?
Perfecționismul este adesea răspunsul subconștient al unei persoane la traumele nerezolvate. În copilărie, mulți perfecționiști au învățat că trebuie să fie „perfecți” pentru a evita criticile sau pedepsele. Aceste experiențe timpurii le-au modelat convingerile despre sine și despre lumea din jur, determinându-i să creadă că singura modalitate de a evita respingerea sau durerea este să atingă mereu perfecțiunea.
De asemenea, trauma poate distorsiona percepția unei persoane asupra valorii proprii. În loc să vadă eșecurile ca pe o parte firească a vieții, ele sunt văzute ca dovezi ale inadecvării personale. Această convingere duce la o nevoie obsesivă de a dovedi constant că sunt „suficient de buni”.
Semne că perfecționismul ascunde o traumă
Frica de eșec extremă: Persoanele perfecționiste se tem intens de eșec. Eșecul nu este doar o greșeală minoră, ci o dovadă a lipsei lor de valoare. Această frică paralizantă le poate împiedica să încerce lucruri noi sau să își asume riscuri.
Autocritica exagerată: Cei care suferă de perfecționism tind să fie extrem de critici față de ei înșiși. Chiar și cele mai mici greșeli sunt percepute ca dezastre personale, iar vocea interioară este adesea una aspră și nemiloasă.
Nevoia constantă de aprobare: Perfecționiștii caută validare externă pentru a se simți demni și valoroși. În lipsa acesteia, se simt nesiguri și anxioși. Acest lucru poate fi legat de traumele din copilărie, când iubirea și aprecierea erau condiționate de comportament sau performanță.
Procrastinarea: Paradoxal, perfecționismul duce adesea la procrastinare. Teama de a nu putea face ceva perfect poate face ca o persoană să amâne sarcinile importante, de teama eșecului.
Oboseala emoțională și burnout-ul: Efortul constant de a menține standarde imposibile poate duce la epuizare emoțională și burnout. Perfecționiștii rareori simt satisfacție sau bucurie în realizările lor, deoarece întotdeauna consideră că „se putea mai bine”.
Cum poate fi tratat perfecționismul?
Acceptarea vulnerabilității: Învață să accepți că nu trebuie să fii perfect pentru a fi valoros. Eșecurile și imperfecțiunile fac parte din natura umană și sunt oportunități de creștere personală.
Reconfigurarea standardelor personale: Revizuirea standardelor și stabilirea unor așteptări mai realiste sunt esențiale. Odată ce înțelegi că perfecțiunea nu este o condiție pentru a primi iubire și respect, vei putea să îți stabilești obiective care sunt realizabile și sănătoase.
Exercițiul autocompasiunii: Învățarea autocompasiunii este crucială. Persoanele perfecționiste trebuie să își dezvolte o voce interioară mai blândă, care să le ofere sprijin și înțelegere în loc de critici aspre.
Terapie pentru traumă: Vindecarea traumelor din trecut este un pas esențial pentru a înțelege de unde provine perfecționismul. Prin identificarea și procesarea acestor experiențe dureroase, persoana poate începe să construiască o relație mai sănătoasă cu sine însăși.
„Perfecționismul poate părea, la suprafață, o dorință de excelență, dar în realitate, este adesea un mecanism de apărare dezvoltat în urma unei traume emoționale. Pentru a-l depăși, este necesară conștientizarea legăturii sale cu trauma și lucrul activ asupra vindecării emoționale. Prin terapie și schimbarea modului de gândire, persoanele perfecționiste pot învăța să își accepte imperfecțiunile și să își trăiască viața într-un mod mai autentic și mai sănătos”, ne asigură Eugen Popa.
Eugen Popa este unul dintre cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi traineri din România şi preşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză. De-a lungul carierei s-a specializat atât în metode de terapie și dezvoltare personală Occidentale (Hipnoză, NLP, Mindset, Habits, Psihologie Pozitivă) cât și Orientale (Meditație, Yoga, Spiritualitate), fiind astăzi un trainer holistic în toată puterea cuvântului. Studiile sale l-au purtat pe trei continente, în Europa, Asia și Statele Unite, iar până în prezent a susţinut conferinţe, traininguri şi workshop-uri în Thailanda, Statele Unite ale Americii, Brazilia, Turcia, Grecia, Anglia, Germania etc., la care au participat mii de oameni.


Turnul de Apă din Timișoara va deveni centru cultural. Lucrările sunt realizate în proporție de 65 la sută

O capsulă cât o vitamină, folosită pentru investigarea intestinului subțire, la Timișoara

„Morile de la Rudăria”. Se lansează cartea despre situl unic în România, cu 25 de mori de apă

Termenul de eliberare a cărților de identitate, modificat

Viitorul afacerilor: Strategie, Roboți și Networking la CONNECT BUSINESS EVENTS!

Programări online pentru obținerea actelor de identitate, la Timișoara

Radare fixe și camere de detecție a trecerii la semafor, operative la Timișoara, din martie

Timişorenii pot afla la telefon ce impozit au de plătit

Nuntă mare în Banat. Stana Stepănescu s-a măritat cu Bojidar Ciobotin

Vindecări și minuni la Mănăstirea Sfântul Nectarie – un loc binecuvântat din Banat
Articole recente
- Turnul de Apă din Timișoara va deveni centru cultural. Lucrările sunt realizate în proporție de 65 la sută 21 februarie 2025
- O capsulă cât o vitamină, folosită pentru investigarea intestinului subțire, la Timișoara 20 februarie 2025
- „Morile de la Rudăria”. Se lansează cartea despre situl unic în România, cu 25 de mori de apă 19 februarie 2025
- Termenul de eliberare a cărților de identitate, modificat 19 februarie 2025
- Viitorul afacerilor: Strategie, Roboți și Networking la CONNECT BUSINESS EVENTS! 18 februarie 2025
Cele mai citite
-
Localeacum 2 ani
Programări online pentru obținerea actelor de identitate, la Timișoara
-
Localeacum 3 săptămâni
Radare fixe și camere de detecție a trecerii la semafor, operative la Timișoara, din martie
-
Actualitateacum 9 ani
Timişorenii pot afla la telefon ce impozit au de plătit
-
Evenimenteacum 6 ani
Nuntă mare în Banat. Stana Stepănescu s-a măritat cu Bojidar Ciobotin
-
Spiritualitateacum 8 ani
Vindecări și minuni la Mănăstirea Sfântul Nectarie – un loc binecuvântat din Banat
-
Sănătateacum 3 ani
Cabinetul de terapie cu plăcuțe de cupru, brevetată de regretatul Ioan Ometa, se redeschide. Terapeutul Jurcă continuă serviciile de excelență ale reputatului doctor
-
Actualitateacum 7 ani
Începe Curățenia generală de primăvară, la Timișoara
-
Socialacum 7 ani
Ruga în Banat. Tradițiile cele mai frumoase din țară