Cu ajutorul medicinei naturiste, gripa se poate vindeca rapid și fără complicații. Tratamentele sunt mai puțin agresive decât cele din medicina clasică și ajută la evitarea unor afecțiuni mai grave: tuse convulsivă, laringite, faringite, sinuzite, bronșite, pneumonie.

Primele remedii recomandate sunt ceaiurile din plante medicinale cu proprietăți neurosedative, antiinflamatoare, emoliente, expectorante, sudorifice, antitusive și de protecție față de contaminarea virotică. Efectele cresc prin combinarea ceaiurilor cu aspirina preparată din scoarță de salcie.

Urmează siropurile cu extracte din plante care ameliorează simptomele din afecțiunile cronice și acute ale tractului respirator, având efecte expectorante, bronholitice, mucolitice și antiinflamatoare. Sunt eficiente și pastilele de supt pe bază de extracte din plante, cu gust de căpșuni, zmeură, lămâie, portocale și anason. Extern se aplică un unguent corporal cu mentol și camfor care se folosește ca masaj și ajută la calmarea iritațiilor pe căile respiratorii și ameliorarea durerilor musculare, de tâmple și de spate.

În uz intern, pentru tratarea gripei sunt indicate ceaiurile calde din flori de tei și de soc (câte două lingurițe la o cană de apă) din care se beau două-trei căni pe zi, îndulcite cu miere de albine, având acțiune sudorifică.

Busuiocul (Ocimum basilicum), cunoscut încă din Antichitate pentru capacitatea de a vindeca infecțiile respiratorii, având efecte antiseptice și expectorante, este recomandat în inhalații cu decoct sau în consum intern sub formă de ceai fierbinte cu miere, pentru revitalizarea rapidă a organismului și stoparea procesului gripal, mai ales în faza de debut. Într-un tratament de șoc se vor consuma zilnic 4-5 căni cu infuzii de busuioc, îndulcite cu miere, la intervale de o oră. Dacă apare febra ridicată se adaugă două lingurițe de mentă.

O altă plantă de mare valoare este Echinaceea, folosită sub formă de extract, tinctură sau comprimate, care se administrează de câteva ori pe zi ca mijloc terapeutic de bază în întărirea sistemului imunitar. Echinaceea apără organismul de infecțiile virale, bacteriene și fungice și previne formarea unei enzime – hialuronidaza – care distruge bariera naturală dintre țesuturile sănătoase și cele infectate.

Amestecurile foarte eficiente sunt cele din: flori de tei și soc, frunze de mentă, herba de nalbă mare și fructe de măceș; flori de tei, frunze de salvie și eucalipt; flori de tei, soc și mușețel, herba de cimbrișor și sovârv, rădăcină de cerențel și scorțișoară (infuzie îndulcită cu miere); flori de tei și soc, herba de țintaură și păpădie, scoarță de salcie și conuri de hamei; flori de tei, soc, mușețel, lumânărică, porumbar și scoarță de salcie (decoct cu efecte sudorifice în infecțiile gripale); flori de tei, soc, salcâm și trifoi roșu, frunze de coacăz negru și urzică, herba de sovârv și scoarță de salcie (infuzie îndulcită cu miere).

Efectele acestor ceaiuri cresc simțitor dacă se adaugă o lingu­riță de scorțișoară și cuișoa­re, măcinate fin, care au acțiune antivirotică.

Apiterapia recomandă: tinctură de propolis 20% din care se iau 20-30 de picături într-un păhărel cu apă sau lapte, de 2-3 ori pe zi, cu o oră înainte de mese, având acțiune puternic antivirală; miere din flori de tei luată împreună cu ceai de tei, fiind un leac foarte bun contra tusei și gripei; lăptișor de matcă.
Regimul alimentar

În primele două-trei zile, alimentația va fi ușoară, cu multe lichide (1,5-2 litri pe zi) sub formă de ceaiuri medicinale, supe calde, sucuri de legume (morcov, sfeclă roșie, varză roșie, tomate) și sucuri de fructe (lămâi, portocale, grapefruit, mere). Nu se beau ceaiuri prea fierbinți care usucă mucoasele și favorizează pătrunderea bacteriilor în corp. Lichidele consumate des păstrează faringele umed, evită îngro­șarea secrețiilor și facilitează eliminarea lor în timp ce siropurile realizează o peliculă pe pereții faringelui, contribuind la reducerea iritațiilor.

Supa caldă, preparată cu mult pătrunjel și mărar, reduce procesele inflamatoare de pe căile respiratorii superioare, calmează tusea și strănutul și reduce debitul secrețiilor nazale.

Treptat, se introduc în hrana zilnică lapte cald, iaurt, frunze proaspete de mărar mestecate permanent și crudități (salată verde, broccoli, varză, sfeclă roșie, morcov, castraveți, tomate, pătrunjel, ceapă, ridichi, hrean, ardei roșu, 2-3 căței de usturoi înghițiți între mese). Se mai adaugă rasol din carne de vită, paste făinoase, compoturi îndulcite cu miere de albine și fructe zemoase (caise, mere). O com­binație savuroasă se poate obține amestecând sucul de la 200 g lămâi cu miere de albine și scorțișoară.
La gripa cu frisoane puternice se recomandă o rețetă cu patru lingurițe cafea măcinată fin, care se fierbe în 250 ml apă; se adaugă zeama de la o lămâie și 4 linguri rom, totul fiind băut într-o singură repriză.

Între mese se vor lua câte două lingurițe de bitter suedez și o lingură cu fructe uscate de cătină albă.

Permanent se va urmări asigurarea necesarului vitaminic (A, E, C, B) și de săruri minerale (Zn, Mg, K, Ca), care au un rol esențial în întărirea sistemului imunitar și ca barieră contra virusului gripei.

După scăderea febrei este indicat vinul de cireșe (1 kg fructe la 1 litru vin și câteva linguri de zahăr), care se fierbe 10 minute și se consumă câte un păhărel (50 ml) înainte de mesele principale.

Prof. Univ. Dr. Constantin Milică, Ziarul Lumina