Afirmația aparține dr. Şomordolea Florina, medic primar Medicină de Familie, la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central ”Dr. Carol Davila”.

”Este primăvară, ne bucurăm de vremea mai frumoasă şi de zilele mai lungi. Însă primăvara multe persoane se plâng că strănută, le curge nasul, au ochii roşii şi înlăcrimaţi sau îşi simt gâtul inflamat. Aceste semne indică prezenţa unei alergii, adică o reacţie inflamatoare anormală sau o sensibilitate acută a organismului faţă de anumite substanţe numite alergene. Responsabili de producerea alergiilor sunt polenul florilor şi praful. Dacă alergia de primăvară este cauzată de polenul pomilor şi arbuştilor (debutează la jumătatea lunii martie şi se sfârşeşte în iunie), alergia de vară este cauzată de polenul graminatelor (gazon, fân, secară, porumb), iar cea de la sfârşitul verii de polenul erbaceelor”, explică medicul.

Dr Şomordolea arată că, pentru pacienţii predispuşi, alergia sezonieră se termină deseori prin crize acute de astm.

”Congestia mucoaselor respiratorii superioare favorizează infecţiile locale, ceea ce poate produce sinuzite purulente, rinite sau bronşite. În general, afecţiunea debutează în copilărie sau la începutul vârstei adulte şi poate dispărea odată cu îmbătrânirea. Studiile au arătat că există şi o predispoziţie genetică ereditară, astfel că o persoană care are unul dintre părinţi cu o boală alergică prezintă riscuri mari de a dezvolta ea însăşi o asemenea maladie. La o persoană sănătoasă sistemul imunitar are sarcina de a apăra organismul contra corpurilor străine precum bacteriile, viruşii sau toxinele. La persoanele predispuse la alergii acest sistem de protecţie este însă prea eficient şi percepe drept periculoase substanţele comune precum polenul florilor sau mucegaiul. La contactul cu un alergen, organismul unei persoane alergice produce o mare cantitate de anticorpi. Aceştia se fixează pe anumite celule din ţesut şi din sânge şi eliberează puternici agenţi chimici care, circulând prin organism, declanşează simptomele alergiei”, detaliază dr. Şomordolea.

Ea atrage atenţia că alergiile de primăvară pot fi însoţite de o multitudine de simptome: inflamaţii, senzaţii de mâncărime, înroşirea ochilor, cauzată de dilatarea vaselor de sânge; iritaţii ale mucoaselor, strănut, inflamarea mucoasei nazale, dificultate la respiraţie. Atunci când reacţionează şi plămânii, vorbim deja de astm – în bronhiile încărcate, inflamate se formează un mucus gros, care cu greu poate fi expectorat, adaugă medicul.

De asemenea, mai spune dr. Şomordolea, pielea persoanelor care suferă de alergii prezintă mâncărimi, înroşire, edem şi o erupţie caracteristică papulo-eritematoasă (băşicuţe pe piele de culoare roşie).

”Alergia este o reacţie de hipersensibilitate iniţiată prin mecanisme imunologice. Ea poate fi mediată prin anticorpi sau prin celule ale sistemului imun. Alergiile de primăvară pot apărea la orice vârstă, dar cel mai frecvent se dezvoltă în perioada copilăriei. Acestea sunt produse de substanţe provenite din mediul extern, care pot intra în contact cu organismul uman pe calea aerului-inhalare – polen, acarieni, păr de animale, poluare atmosferică. Cu cât expunerea la un alergen specific este mai intensă, frecventă şi timpurie, cu atât mai mult creşte şi riscul de a dezvolta o alergie”, mai explică ea.

În ceea ce priveşte tratamentul, dr. Florina Şomordolea arată că alergiile pot să dispară prin întreruperea contactului cu alergenul care a declanşat reacţia, când acesta poate fi identificat, prin terapie medicamentoasă sau prin imunoterapie, pentru anumite tipuri, prescrisă de medicul de specialitate.

”Tratamentul antialergic este un tratament complex, care include terapie medicamentoasă (antihistaminice care se iau preventiv sau pentru a ameliora simptomele) şi nemedicamentoasă. Tratamentul medicamentos este prescris şi administrat sub îndrumarea medicului alergolog şi poate necesita control periodic. Nu se poate vorbi despre o vindecare propriu-zisă în cazul persoanelor alergice. Pentru alergiile inhalatorii există medicamente moderne, care ţin simptomele sub control. Importante sunt şi vaccinurile de desensibilizare, care reduc necesarul de medicaţie. Copiii cu alergii inhalatorii, care sunt vaccinaţi, au o posibilitate mai mică să dezvolte astm bronşic şi noi alergii. Testarea la alergenele care se inhalează se poate face, teoretic, la orice vârstă, iar diagnosticul se pune în 30 de minute”, punctează ea, adăugând că cea mai bună metodă de a preveni reacţiile alergice sau de a controla cu succes simptomele alergiei este evitarea contactul cu alergenii.

În cazul alergiilor netratate, medicul atrage atenţia că rinitele alergice netratate dezvoltă în timp polipoze nazale alergice – inflamaţie cronică a mucoasei nazale şi a mucoasei sinusurilor -, care poate duce la obstrucţia nasului şi a sinusurilor. De asemenea, astmul, cea mai frecventă boală cronică a copiilor, este în marea majoritate a cazurilor o boală alergică, ce începe cu o banala rinită alergică netratată sau cu infecţii respiratorii frecvente tratate impropriu cu antibiotice.

”O alergie netratată poate afecta major calitatea vieţii. Pentru a reduce pe cât posibil apariţia alergiilor trebuie să identificăm factorul responsabil de producerea alergiei (se realizează cu ajutorul testelor cutanate sau timbrelor patch-test) şi să evităm contactul cu acesta. Unui pacient cu alergie sezonieră, medicul poate eventual să îi administreze o injecţie cu cortizon, însă acest tratament are o serie de dezavantaje: poate scădea imunitatea, poate duce la retenţie de apă, decalcifiere sau creştere în greutate. În alergiile de primăvară se folosesc antihistaminice, corticoizi nazali (spray) – eliberate doar pe bază de prescripţie medicală. Tratamentul cu corticoizi nazali poate dura o săptămâna sau chiar mai mult până apar îmbunătăţiri vizibile. Decongestionantele nazale ameliorează congestia instant, însă durata de acţiune a acestora este temporară”, mai arată dr. Şomordolea.

Medicul spune că tratamentul variază în funcţie de felul alergiei, iar în cazul rinitei alergice şi a astmului alergic, durata este de 3-5 ani.

Tratamentele naturiste pot ajuta la vindecarea alergiilor de primăvară şi a manifestărilor acestora.

Strănutul poate fi tratat cu ajutorul ceaiurilor fierbinţi din trifoi roşu sau urzică. Usturoiul, datorită proprietăţilor lui antibacteriene, este benefic în vindecarea curgerii cronice a nasului. Pentru congestia şi inflamarea pielii se recomandă ceaiurile de cimbru şi eucalipt.

”Se pun 30 g de frunze într-o ceaşcă de apă fierbinte. Cataplasma făcută din aceste plante va reduce inflamarea pielii. Se amestecă frunze proaspete de cimbru cu puţină apă până se obţine o pastă. Se aplică pe piele, se acoperă cu un prosop curat şi se lasă circa 30 de minute, apoi se spală. Este important ca înaintea folosirii acestor plante să vă testaţi, să vedeţi dacă nu sunteţi alergic la aceste plante”, explică dr. Şomordolea.

Ea pledează pentru un consum de doze mari de vitamina C, din citrice, datorită proprietăţilor antihistaminice, arătând că o doză zilnică de 1.000 până la 4.000 mg ar trebui sa ajute la desfundarea nasului.

”Vitaminele sunt importante în tratamentul alergiilor. Vitamina E uşurează problemele respiratorii şi creşte abilitatea sistemul imunitar de a lupta contra infecţiilor. Alături de seleniu, vitamina E va proteja corpul de radicalii liberi. Vitamina A, alături de zinc, este cheia sănătăţii sistemului imunitar. Beta-carotenul este folosit de corp pentru producerea vitaminei A şi ajută în alinarea iritării membranelor de pe traiectul nazal. Vitamina B joacă un rol important în funcţionarea corectă a glandelor suprarenale şi ajută corpul la producerea naturală a cortizonului care neutralizează factorii alergici”, mai spune dr. Şomordolea.

Un tratament eficient al tuturor afecţiunilor legate de sinusuri, inclusiv alergie, se obţine cu ajutorul unui extract derivat din scoarţa stejarului alb (Quercus alba). Acesta are rolul de a stabiliza membranele celulelor care eliberează histaminele, care sunt cele responsabile de reacţiile alergice, arată ea.

De asemenea, gălbenelele stimulează sistemul imunitar şi refacerea ţesuturilor, ajutând astfel la tratare în caz de alergie.

”Mineralele sunt foarte importante pentru suferinzii de alergii, dintre acestea calciul şi magneziul fiind elementele nutritive de bază pentru alergici. Ele ajută la relaxarea sistemul nervos şi luptă împotriva stresului cauzat de reacţiile alergice. Sulful ajuta în tratamentul contra alergiilor, în special în cele cauzate de praf, păr de animale şi în cele provocate de alimente şi medicamente. De asemenea, zincul este un antioxidant şi creşte imunitatea, refăcând celulele sistemului imunitar”, conchide dr. Florina Şomordolea.

AGERPRES