Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Timp Liber

Antonia, Carla’s Dreams şi Loredana ne cântă Ziua Timişoarei. Vom avea trei zile de sărbătoare!

Publicat

pe

Primăria Timişoara, împreună cu Casa de Cultură a Municipiului, organizează un program special pentru a marca data de 3 August, ziua oraşului.

Manifestările vor debuta joi, 3 august, de la ora 9, în Piaţa Petru Maior cu o depunere de coroane la bustul colonelului Virgil Economu, cel care s-a aflat în fruntea trupelor române, care au intrat în Timişoara la 3 august 1919. De la ora 10, în Piaţa Unirii, va avea loc o ceremonie publică prin care se vor marca 98 de ani de la unirea Banatului cu România şi, totodată, de la instaurarea administraţiei româneşti în Timişoara. La ora 13, va avea loc întrunirea în Şedinţă Festivă a Consiliului Local al Municipiului Timişoara, în Sala de Consiliu a Primăriei Municipiului Timişoara. De la ora 20, în Piaţa Victoriei, vor avea loc concerte cu: Vanotek, Antonia, The Motans şi Carla’s Dreams.

Pe tot parcursul zilei de vineri, 4 august, sunt programate manifestări sportive dedicate zilei oraşului nostru. În Piaţa Victoriei, începând cu ora 20, iubitorii de blues şi jazz sunt invitaţi la Festivalul Blues pentru Timişoara. 

Sâmbătă, 5 august, de la ora 20.00, timişorenii sunt aşteptaţi din nou în Piaţa Victoriei, la concerte cu: Phaser, The Weekend Band, un moment inedit Lorenzo Cristian Magic şi LOREDANA. 

Ziua Timişoarei, 3 August, a devenit ziua oraşului prin Horărârea de Consiliu Local  nr. 217 din 1999. Prin această hotărâre, se marchează ca zi a oraşului, momentul intrării trupelor româneşti în Timişoara, la 3 august 1919 şi instaurarea administraţiei româneşti. În ultimii ani, de Ziua Timişoarei, municipalitatea a oferit timişorenilor momente de bucurie şi destindere cu ocazia zilei oraşului lor. Vă aşteptăm, aşadar, alături de noi, să sărbătorim împreună ziua oraşului nostru!

 

Pogram:

3 august – joi

Piaţa Petru Maior, ora 9,  Depunere de coroane  la bustul colonelului Virgil Economu

Piaţa Unirii, ora 10- ceremonie publică organizată cu sprijinul Garnizoanei Timişoara, care va marca momentul intrării trupelor române în Timişoara în data de 3 august 1919

Sala de Consiliu a Primăriei, ora 13-Şedinţă Festivă – Decernarea Titlului de Cetăţean de Onoare doamnei Maria Pongracz Popescu – prozator, publicist, traducător şi istoric literar. Ca secretar-adjunct al filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România, a condus de-a lungul anilor cenacluri literare române, maghiare şi germane, contribuind decisiv la vitalitatea vieţii culturale timişorene. Titlul i se acordă pentru contribuţia esenţială la viaţa culturală a Banatului şi a Europei Centrale. Titlul de Cetăţean de Onoare va fi decernat şi dlui. prof. dr. ing. Nicolae Budişan, profesor emerit al Universităţii Politehnica Timişoara. Prestigios cadru didactic şi cercetător în domeniul electrotehnicii şi al automatizărilor, este un pionier în domeniul echipamentelor electrice şi de automatizare a sistemelor de conversie a energiilor neconvenţionale, Membru de Onoare al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România, primeşte titlul pentru remarcabila activitate ştiinţifico – didactică desfăşurată la nivel local, naţional şi internaţional. Titlul de Cetăţean de Onoare va fi decernat şi dlui. dr. ing Tiberiu Dimitrie Babeu, profesor universitar emerit al Universităţii Politehnica, cu o activitate didactică impresionantă, şi o bogată activitate de cercetare ştiinţifică. Este membru titular (fondator) al Academiei de Ştiinte Tehnice din România şi face parte din numeroase societăţi/asociaţii profesionale şi ştiinţifice, din ţară şi din străinătate. Titlul de Cetăţean de Onoare i se acordă pentru tot ceea ce a făcut pentru promovarea municipiului de pe Bega în întreaga lume. Domnul Constantin Lupaşcu, un exemplu de dăruire şi profesionalism, distins veteran de război, care a luptat în cel de-al doilea război mondial, va primi Titlul pentru faptele de eroism din perioada 15 ianuarie 1944 – 21 august 1944 şi 22 august 1944 – 25 octombrie 1945, când a fost prizioner de război în U.R.S.S., fiind decorat ulterior cu medalia Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial.

Galeria Pro Armia, Piaţa Libertăţii, ora 18-Vernisajul expoziției de pictură dedicată Zilei Timişoarei – Asociația Artiștilor Plastici “Romul Ladea”

Piaţa Victoriei, ora 20,  concerte Vanotek, Antonia, The Motans, Carla’s Dreams. Ora 24-Foc de artificii

4 august – vineri

Program acţiuni sportive  ”Cupa oraşelor înfrăţite„ – turneu de minifotbal cu echipe de amatori -Baza Sportivă Colterm, orele 9-17. Participă echipe de amatori, care reprezintă Municipiul Timişoara şi echipe invitate din oraşele înfrăţite şi partenere cu Timişoara.

Parteneri: Asociaţia Judeţeană de Fotbal Timiş, Sport Club Municipal Timişoara. Turneu de minifotbal  pentru echipe de copii, Baza Sportivă Colterm, orele 11-14 Participă echipe de copii de la cluburi locale – categoria de vârsta 10 ani. Parteneri: Asociaţia Judeţeană de Fotbal Timiş, Sport Club Municipal Timişoara. Cros nocturn – “Timişoara, primul oraş electrificat, primul cros noaptea alergat!”- ora 22.00 Crosul nocturn a ajuns la cea de-a şasea ediţie şi este organizat în sistem de participare open. Limita de vârstă a concurenţilor este de minim 18 ani. Cu excepţie, pot participa şi concurenţi cu vârsta de 16 ani, care trebuie să prezinte acordul scris al părinţilor. Formularele de înscriere se pot descărca de pe site-ul www.crosnocturn.ro. Crosul nocturn se va desfăşura pe un traseu de cca 4 km şi va avea startul la orele 22.00, de pe bulevardul C.D.Loga nr.1 (în faţa Primăriei Municipiului Timişoara), unde va avea loc şi sosirea. Traseul este următorul: str. 20 Decembrie 1989 – bulevardul Vasile Pârvan, pe sub pasajul Michelangelo, continuare pe bulevardul Corneliu Coposu, întoarcere la fântâna de la pasarela din Parcul Copiilor, bulevardul Corneliu Coposu, pe sub pasajul Michelangelo – bulevardul Vasile Pârvan, Podul Mihai Viteazul, str. 20 Decembrie 1989, finish Primărie, bulevardul C.D. Loga nr. 1, (vis a vis de Filarmonica Banatul).  Se vor acorda: tricouri şi diplome pentru toţi participanţii, vouchere pentru echipamente sportive. Crosul este realizat în parteneriat cu Asociaţia Atletic Club Maraton şi cu Sport Club Municipal Timişoara. Detalii: www.crosnocturn.ro

Piaţa Victoriei, ora 20- Blues pentru Timişoara – concerte Vali “Sir Blues” Răcilă

„Nu pot spune că lucrez cu suflete, ideea este că te bucuri împreună cu ei. Fac în aşa fel încât să ne bucurăm împreună. Eu caut ce e mai la îndemâna fiecăruia, cum se poate exprima. Până la urmă asta e tot ce contează, să ai cui să-i spui ceva.” Vali Răcilă. Valerian „Sir Blues” Răcilă este actor român, psiholog şi muzician. După o carieră de 22 de ani, ca actor la Teatrul „Mihai Eminescu“ din Botosani, a lucrat ca psiholog la Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Răcăciuni, judeţul Bacău, iar acum trăieşte în Sighişoara. Vali Răcilă nu este doar un star, este o adevărată legendă printre cunoscătorii de muzică. Este un exponent de seamă al blues-ului tradiţional, pe care îl cântă cu o naturaleţe şi cu o autenticitate uimitoare, pentru un artist care nu s-a născut în America. El apare pe scenă, de obicei, singur, dar, înconjurat de o adevărată colecţie de chitare, majoritatea de „vintage”, pe care le sonorizează cu feeling şi cu un bun – gust desăvârşit. Bega Blues Band & Invitaţii Bega Blues Band este cel mai longeviv grup de blues-jazz din România, cu o activitate de peste 30 de ani. Întemeiat de Bela Kamocsa și  Johnny Bota, a lansat în 1993 primul CD de blues – jazz din România, „Blues de Timişoara”.  Bega Blues Band a obținut, în anul 1992 “The Popularity Prize”, la Festivalul Privas din Franta, în 2004, premiul pentru cel mai bun grup de blues-jazz din România și Diploma de Excelență a Municipiului Timişoara „pentru întreaga activitate muzicală și pentru promovarea imaginii Timișoarei în țară și în lume”. După moartea regretatului Bela Kamocsa, Johnny Bota, fondatorul primei facultăţi de jazz din Timişoara, a devenit liderul trupei. În luna mai, Bega Blues Band, la invitaţia ICR, a concertat la festivalul “Jazz Weekend” de la Bruxelles. Componenţa: Maria Chioran-voce, Lucian Nagy-instrumente de suflat, Mircea Bunea-chitară, Toni Kűhn-tastaturi, Johnny Bota-bass, Lică Dolga-baterie. The Gamblers este o trupă din Sremska Mitrovica, Serbia, fondată în 1984, care practică rhythm and blues-ul, de fapt, o interpretare modernă a blues-ului, care combină stilul soul cu rock’n’roll. Inspirându-se din jazz, folk, blues, soul, The Gamblers par să adune fiecare aspect al muzicii americane şi să-l redea publicului într-o nouă formă, plină de prospeţime. Trupa The Gamblers a cântat la numeroase festivaluri şi evenimente muzicale de prestigiu din Serbia, din fosta Iugoslavie şi din Europa. Din formaţie fac parte: Marin Balenović – voce şi chitară, Aleksandar Stanulović – chitară şi backing vocals, Željko Bacalo-bass, Goran Nedić-saxofon, Borislav Voljanek-baterie şi Aleksandar Maksimović-claviaturi.

5 august -sâmbătă    Piaţa Victoriei, ora 20 concerte: Phaser, The Weekend Band, Lorenzo Cristian Magic, LOREDANA

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Spiritualitate

Schimbarea la Față a Domnului, sărbătoarea care marchează despărțirea de vară

Publicat

pe

Creştinii ortodocşi şi catolici sărbătoresc în fiecare an, în 6 august, Schimbarea la Faţă a Domnului, ce aminteşte de o minune a lui Iisus, sărbătoare numită în popor Pobreajenul şi considerată a marca despărţirea de vară.

Sărbătoarea se referă la momentul schimbării minunate la faţă a lui Iisus, în Muntele Taborului, în faţa ucenicilor săi Petru, Ioan şi Iacov, cu care a urcat pe munte ca să se roage.

Aceasta a fost prima minune a Mântuitorului asupra Sa, prin care Şi-a arătat slava dumnezeiască înaintea apostolilor: „Şi după şase zile, Iisus a luat cu Sine pe Petru şi pe Iacov şi pe Ioan, fratele lui, şi i-a dus într-un munte înalt, de o parte. Şi S-a schimbat la faţă, înaintea lor, şi a strălucit faţa Lui ca soarele, iar veşmintele Lui s-au făcut albe ca lumina” (Matei 17, 1-2).

Pe lângă semnificaţia religioasă, Schimbarea la Faţă a fost asimilată în popor ca zi ce marchează desparţirea de vară, altfel spus, schimbarea veşmintelor naturii, dar şi ale oamenilor, cu cele ale noului anotimp care se pregăteşte să sosească. De-acum, frunzele încep a se îngălbeni, apele a se răci, iar păsările migratoare încep a-şi pregăti plecarea. În această zi nu se lucrează, iar credincioşii duc la biserică fructe din noua recoltă, care se binecuvântează şi apoi se împart. Tot acum se adună şi plante de leac. Până în 6 august, agricultorii trebuie să fi terminat cositul şi pregătitul fânului, pentru că iarba îmbătrâneşte.

Tot în popor se mai spune că de Schimbarea la Faţă nu este bine să te cerţi cu nimeni şi nici să te certe cineva, că aşa vei fi tot anul, până la următoarea Schimbare la Faţă. De asemenea, se spune că fetele nu trebuie să se pieptene deoarece nu le mai creşte părul, iar călătoriile trebuie evitate pentru că se spune că vă veţi rătăci.

Dacă vor posti azi, femeile însărcinate vor avea parte de o naştere uşoară şi de copii sănătoşi.

Din aceasta zi se interzice scăldatul, dar şi culcatul afară.

Pentru că este în timpul postului de Sfânta Maria, Schimbarea la Faţă se prăznuieşte prin dezlegare la peşte.

Citeste mai mult

Spiritualitate

Postul Adormirii Maicii Domnului. Ce rugăciuni se citesc zilnic

Publicat

pe

Postul Adormirii Maicii Domnului sau Postul Sfintei Mării, cum este cunoscut în popor, începe vinere, 1 august și durează două săptămâni.

Anul acesta, postul se va încheia tot într-o zi de vineri, ceea ce înseamnă că se prelungește cu o zi, conform Liturgicii Generale.

„Postul se prelungește și în ziua sărbătorii însăși, dacă aceasta cade miercurea sau vinerea, făcându-se dezlegare la untdelemn, pește și vin”, precizează pr. prof. Ene Braniște.

Această perioadă dintre a fost instituită de Biserică pentru a o cinsti pe Născătoarea de Dumnezeu și virtuțile ei. Timp de două săptămâni Biserica recomandă citirea zilnică a paraclisului Maicii Domnului și a altor rugăciuni închinate Fecioarei Maria.

Acest post este considerat mai ușor din punct de vedere alimentar decât Postul Mare, dar mai aspru decât postul Crăciunului și al Sfinților Apostoli.

Sfaturi pentru post

Conform Tipicului cel Mare și Învățăturii pentru posturi din Ceaslovul Mare, în Postul Adormirii Maicii Domnului se ajunează lunea, miercurea și vinerea, până la Ceasul IX (aproximativ ora 15:00), când se consumă mâncare uscată.

Marțea și joia se consumă legume fierte, fără untdelemn, iar sâmbăta și duminica este dezlegare la untdelemn și vin.

De sărbătoarea Schimbării la Față se poate mânca pește.

Încă din primele secole, Postul Adormirii Maicii Domnului nu se ținea peste tot în același timp și în același mod. Creștinii din Antiohia posteau doar o singură zi, la praznicul Schimbării la Față a Domnului.

În partea Constantinopolului se postea doar patru zile. Doar creștinii din Ierusalim posteau opt zile. Această situație a condus la stabilirea unor reglementări generale vizavi de acest post.

Astfel, în anul 1166, la Constantinopol a avut loc întrunirea unui sinod prezidat de Patriarhul Luca Chrisoberg, unde s-a hotărât ca „postul să înceapă în ziua de 1 august și să se termine în dimineața zilei de 15 august, când începem sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului”.

Citeste mai mult

Spiritualitate

Sfântul Ilie, prăznuit de credincioșii ortodocși. Ce tradiții se respectă

Publicat

pe

Biserica Ortodoxă îl sărbăto­reşte vineri, 20 iulie, pe Sfântul și slăvitul Proroc Ilie Tesviteanul. El este unul dintre cei mai im­portanţi proroci ai Vechiului Testament şi se bucură de o săr­bă­toare cu cruce roşie în calendarul Bisericii noastre.

El s-a născut în Tesba Galaadului (de unde numele de Tesviteanul) şi a trăit în veacul al IX-lea î.Hr, în timpul regilor din dinastia Omri a regatului Israel: Ahab (871-852 î.Hr.) şi Ohozia (852- 851 î.Hr.) şi a fost înălţat la cer de Domnul în timpul regelui Ioram.

Sfântul Ilie era o persoană cu o înflăcărare cu adevărat divină. Puterea şi semnificaţia tulbură­toare a faptelor sale vin din perfecta lor adaptare la cerinţele Domnului. De aceea, el este model pentru noi toţi în ceea ce priveşte împlinirea voii divine şi în păs­trarea nealterată a adevăratei credinţe.

Din cartea IV Regi, capitolul 2, aflăm că Sfântul Proroc Ilie, după ce a lăsat ca urmaș pe Elisei, a fost luat de un car de foc și înălțat la cer, fără a trece prin moarte. Despre ridicarea la cer a profetului, Sfântul Ioan Gură de Aur susține că a fost îmbrăcat de Dumnezeu în haină îngerească, iar Sfântul Maxim Mărturisitorul afirmă: „Dumnezeu a arătat din vechime măririle minunilor și semnelor și S-a folosit de modul înnoirii, mutând spre alt chip de viață decât cel în trupul supus stricăciunii pe fericiții Ilie și Enoh, nu prin prefacerea firii, ci prin schimbarea conducerii și îndru­mării ei”.

Cinstea deosebită de care se bucură Sfântul Ilie înaintea lui Dumnezeu se vede în prezența sa pe Muntele Tabor alături de Moise, atunci când Mântuitorul S-a schimbat la Față înaintea ucenicilor Lui. Moise și Ilie au fost de față lângă Domnul în slavă, primul ca primitorul și dătătorul Legii, al doilea drept cel mai neînfricat luptător în apărarea credin­ţei într-un singur Dumnezeu. Prezenţa sa la Schimbarea la Faţă a Domnului nostru Iisus Hristos ne arată importanţa exemplului său de mărturisire a dreptei cre­dinţe, iar viaţa lui este mai ales un model anahoretic pe care îl oferă lumii monahale creştine.

Poporul dreptcredincios îl cinsteşte în mod deosebit şi îl consideră mare făcător de minuni, de aceea peste 120.000 de români îi poartă numele. Sfântul Proroc Ilie este ocrotitorul Forţelor Aeriene Române. Multe biserici din oraşele şi satele ţării noastre îl au ca ocrotitor.

Ziua în care se consumă mere

Potrivit tradiţiei, în dimineaţa zilei de Sfântul Ilie, se culegeau plante de leac, în special busuioc, se puneau la uscat în podurile caselor, sub streşini sau în cămări. Şi tot de Sfântul Ilie, erau adunate plantele întrebuinţate la vrăji şi farmece.

Femeile duceau în această zi busuioc la biserică, pentru a fi sfinţit după care, întoarse acasă, îl puneau pe foc, iar cenuşa rezultată o foloseau în scopuri terapeutice, atunci când copiii lor făceau bube în gură.

Tot tradiţia spune că nu era voie să se consume mere pâna la 20 iulie şi nici nu era voie ca aceste fructe să se bată unul de altul, pentru a nu cădea grindina, obiceiul acesta fiind păstrat şi astăzi. Tot în 20 iulie, merele, considerate fructele Sfântului Ilie, sunt duse la biserică pentru a fi sfinţite, crezându-se că numai în acest mod ele vor deveni mere de aur pe lumea cealaltă.

Tot de Sfântul Ilie, românii îşi aminteau şi de sufletele morţilor, în special de cele ale copiilor. Femeile chemau copii străini sub un măr, pe care îl scuturau ca să dea de pomană merele căzute. Astfel, se considera că morţii se veselesc.

Bisericile sunt pline, în această zi, cu bucate pentru pomenirea morţilor (Moşii de Sfântul Ilie), iar la casele gospodarilor se organizează praznice mari.

Se credea şi se mai crede şi astăzi că, dacă tună de Sfântul Ilie, toate alunele vor seca, iar fructele din livezi vor avea viermi.

Oamenii mai spun că, după ziua Sfântului Ilie, vor începe ploile mari de vară.

În această perioadă, la sate, apicultorii recoltează mierea de albine, activitate numită şi retezatul stupilor. Recoltarea mierii se face, şi acum, în multe locuri, potrivit datinei, numai de către bărbaţi curaţi trupeşte şi sufleteşte, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, ajutaţi de către un copil, femeile neavând voie să intre în stupină. După recoltarea mierii, cei din casă, împreună cu rudele şi vecinii invitaţi la acest moment festiv, gustau din mierea nouă şi se cinsteau cu ţuică îndulcită cu miere.

Ziua Sfântului Ilie marchează şi miezul verii pastorale, când le era permis ciobanilor să coboare în sate, pentru prima dată după urcarea oilor la stână. Cu această ocazie, ciobanii tineri sau chiar cei maturi aduceau în dar iubitelor sau soţiilor furci de lemn pentru tors, lucrate cu multă migală.

Ca divinitate solară şi meteorologică, Sfântul Ilie provoacă tunete, trăsnete, ploi torenţiale şi incendii, leagă şi dezleagă ploile şi hotărăşte unde şi când să bată grindina.
Sărbătoarea proorocului Ilie Tesviteanul este şi ziua Aviaţiei Române, acest sfânt fiind considerat, începând din 1913, ocrotitorul şi patronul aviatorilor.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite