Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Timp Liber

Antonia, Carla’s Dreams şi Loredana ne cântă Ziua Timişoarei. Vom avea trei zile de sărbătoare!

Publicat

pe

Primăria Timişoara, împreună cu Casa de Cultură a Municipiului, organizează un program special pentru a marca data de 3 August, ziua oraşului.

Manifestările vor debuta joi, 3 august, de la ora 9, în Piaţa Petru Maior cu o depunere de coroane la bustul colonelului Virgil Economu, cel care s-a aflat în fruntea trupelor române, care au intrat în Timişoara la 3 august 1919. De la ora 10, în Piaţa Unirii, va avea loc o ceremonie publică prin care se vor marca 98 de ani de la unirea Banatului cu România şi, totodată, de la instaurarea administraţiei româneşti în Timişoara. La ora 13, va avea loc întrunirea în Şedinţă Festivă a Consiliului Local al Municipiului Timişoara, în Sala de Consiliu a Primăriei Municipiului Timişoara. De la ora 20, în Piaţa Victoriei, vor avea loc concerte cu: Vanotek, Antonia, The Motans şi Carla’s Dreams.

Pe tot parcursul zilei de vineri, 4 august, sunt programate manifestări sportive dedicate zilei oraşului nostru. În Piaţa Victoriei, începând cu ora 20, iubitorii de blues şi jazz sunt invitaţi la Festivalul Blues pentru Timişoara. 

Sâmbătă, 5 august, de la ora 20.00, timişorenii sunt aşteptaţi din nou în Piaţa Victoriei, la concerte cu: Phaser, The Weekend Band, un moment inedit Lorenzo Cristian Magic şi LOREDANA. 

Ziua Timişoarei, 3 August, a devenit ziua oraşului prin Horărârea de Consiliu Local  nr. 217 din 1999. Prin această hotărâre, se marchează ca zi a oraşului, momentul intrării trupelor româneşti în Timişoara, la 3 august 1919 şi instaurarea administraţiei româneşti. În ultimii ani, de Ziua Timişoarei, municipalitatea a oferit timişorenilor momente de bucurie şi destindere cu ocazia zilei oraşului lor. Vă aşteptăm, aşadar, alături de noi, să sărbătorim împreună ziua oraşului nostru!

 

Pogram:

3 august – joi

Piaţa Petru Maior, ora 9,  Depunere de coroane  la bustul colonelului Virgil Economu

Piaţa Unirii, ora 10- ceremonie publică organizată cu sprijinul Garnizoanei Timişoara, care va marca momentul intrării trupelor române în Timişoara în data de 3 august 1919

Sala de Consiliu a Primăriei, ora 13-Şedinţă Festivă – Decernarea Titlului de Cetăţean de Onoare doamnei Maria Pongracz Popescu – prozator, publicist, traducător şi istoric literar. Ca secretar-adjunct al filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România, a condus de-a lungul anilor cenacluri literare române, maghiare şi germane, contribuind decisiv la vitalitatea vieţii culturale timişorene. Titlul i se acordă pentru contribuţia esenţială la viaţa culturală a Banatului şi a Europei Centrale. Titlul de Cetăţean de Onoare va fi decernat şi dlui. prof. dr. ing. Nicolae Budişan, profesor emerit al Universităţii Politehnica Timişoara. Prestigios cadru didactic şi cercetător în domeniul electrotehnicii şi al automatizărilor, este un pionier în domeniul echipamentelor electrice şi de automatizare a sistemelor de conversie a energiilor neconvenţionale, Membru de Onoare al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România, primeşte titlul pentru remarcabila activitate ştiinţifico – didactică desfăşurată la nivel local, naţional şi internaţional. Titlul de Cetăţean de Onoare va fi decernat şi dlui. dr. ing Tiberiu Dimitrie Babeu, profesor universitar emerit al Universităţii Politehnica, cu o activitate didactică impresionantă, şi o bogată activitate de cercetare ştiinţifică. Este membru titular (fondator) al Academiei de Ştiinte Tehnice din România şi face parte din numeroase societăţi/asociaţii profesionale şi ştiinţifice, din ţară şi din străinătate. Titlul de Cetăţean de Onoare i se acordă pentru tot ceea ce a făcut pentru promovarea municipiului de pe Bega în întreaga lume. Domnul Constantin Lupaşcu, un exemplu de dăruire şi profesionalism, distins veteran de război, care a luptat în cel de-al doilea război mondial, va primi Titlul pentru faptele de eroism din perioada 15 ianuarie 1944 – 21 august 1944 şi 22 august 1944 – 25 octombrie 1945, când a fost prizioner de război în U.R.S.S., fiind decorat ulterior cu medalia Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial.

Galeria Pro Armia, Piaţa Libertăţii, ora 18-Vernisajul expoziției de pictură dedicată Zilei Timişoarei – Asociația Artiștilor Plastici “Romul Ladea”

Piaţa Victoriei, ora 20,  concerte Vanotek, Antonia, The Motans, Carla’s Dreams. Ora 24-Foc de artificii

4 august – vineri

Program acţiuni sportive  ”Cupa oraşelor înfrăţite„ – turneu de minifotbal cu echipe de amatori -Baza Sportivă Colterm, orele 9-17. Participă echipe de amatori, care reprezintă Municipiul Timişoara şi echipe invitate din oraşele înfrăţite şi partenere cu Timişoara.

Parteneri: Asociaţia Judeţeană de Fotbal Timiş, Sport Club Municipal Timişoara. Turneu de minifotbal  pentru echipe de copii, Baza Sportivă Colterm, orele 11-14 Participă echipe de copii de la cluburi locale – categoria de vârsta 10 ani. Parteneri: Asociaţia Judeţeană de Fotbal Timiş, Sport Club Municipal Timişoara. Cros nocturn – “Timişoara, primul oraş electrificat, primul cros noaptea alergat!”- ora 22.00 Crosul nocturn a ajuns la cea de-a şasea ediţie şi este organizat în sistem de participare open. Limita de vârstă a concurenţilor este de minim 18 ani. Cu excepţie, pot participa şi concurenţi cu vârsta de 16 ani, care trebuie să prezinte acordul scris al părinţilor. Formularele de înscriere se pot descărca de pe site-ul www.crosnocturn.ro. Crosul nocturn se va desfăşura pe un traseu de cca 4 km şi va avea startul la orele 22.00, de pe bulevardul C.D.Loga nr.1 (în faţa Primăriei Municipiului Timişoara), unde va avea loc şi sosirea. Traseul este următorul: str. 20 Decembrie 1989 – bulevardul Vasile Pârvan, pe sub pasajul Michelangelo, continuare pe bulevardul Corneliu Coposu, întoarcere la fântâna de la pasarela din Parcul Copiilor, bulevardul Corneliu Coposu, pe sub pasajul Michelangelo – bulevardul Vasile Pârvan, Podul Mihai Viteazul, str. 20 Decembrie 1989, finish Primărie, bulevardul C.D. Loga nr. 1, (vis a vis de Filarmonica Banatul).  Se vor acorda: tricouri şi diplome pentru toţi participanţii, vouchere pentru echipamente sportive. Crosul este realizat în parteneriat cu Asociaţia Atletic Club Maraton şi cu Sport Club Municipal Timişoara. Detalii: www.crosnocturn.ro

Piaţa Victoriei, ora 20- Blues pentru Timişoara – concerte Vali “Sir Blues” Răcilă

„Nu pot spune că lucrez cu suflete, ideea este că te bucuri împreună cu ei. Fac în aşa fel încât să ne bucurăm împreună. Eu caut ce e mai la îndemâna fiecăruia, cum se poate exprima. Până la urmă asta e tot ce contează, să ai cui să-i spui ceva.” Vali Răcilă. Valerian „Sir Blues” Răcilă este actor român, psiholog şi muzician. După o carieră de 22 de ani, ca actor la Teatrul „Mihai Eminescu“ din Botosani, a lucrat ca psiholog la Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Răcăciuni, judeţul Bacău, iar acum trăieşte în Sighişoara. Vali Răcilă nu este doar un star, este o adevărată legendă printre cunoscătorii de muzică. Este un exponent de seamă al blues-ului tradiţional, pe care îl cântă cu o naturaleţe şi cu o autenticitate uimitoare, pentru un artist care nu s-a născut în America. El apare pe scenă, de obicei, singur, dar, înconjurat de o adevărată colecţie de chitare, majoritatea de „vintage”, pe care le sonorizează cu feeling şi cu un bun – gust desăvârşit. Bega Blues Band & Invitaţii Bega Blues Band este cel mai longeviv grup de blues-jazz din România, cu o activitate de peste 30 de ani. Întemeiat de Bela Kamocsa și  Johnny Bota, a lansat în 1993 primul CD de blues – jazz din România, „Blues de Timişoara”.  Bega Blues Band a obținut, în anul 1992 “The Popularity Prize”, la Festivalul Privas din Franta, în 2004, premiul pentru cel mai bun grup de blues-jazz din România și Diploma de Excelență a Municipiului Timişoara „pentru întreaga activitate muzicală și pentru promovarea imaginii Timișoarei în țară și în lume”. După moartea regretatului Bela Kamocsa, Johnny Bota, fondatorul primei facultăţi de jazz din Timişoara, a devenit liderul trupei. În luna mai, Bega Blues Band, la invitaţia ICR, a concertat la festivalul “Jazz Weekend” de la Bruxelles. Componenţa: Maria Chioran-voce, Lucian Nagy-instrumente de suflat, Mircea Bunea-chitară, Toni Kűhn-tastaturi, Johnny Bota-bass, Lică Dolga-baterie. The Gamblers este o trupă din Sremska Mitrovica, Serbia, fondată în 1984, care practică rhythm and blues-ul, de fapt, o interpretare modernă a blues-ului, care combină stilul soul cu rock’n’roll. Inspirându-se din jazz, folk, blues, soul, The Gamblers par să adune fiecare aspect al muzicii americane şi să-l redea publicului într-o nouă formă, plină de prospeţime. Trupa The Gamblers a cântat la numeroase festivaluri şi evenimente muzicale de prestigiu din Serbia, din fosta Iugoslavie şi din Europa. Din formaţie fac parte: Marin Balenović – voce şi chitară, Aleksandar Stanulović – chitară şi backing vocals, Željko Bacalo-bass, Goran Nedić-saxofon, Borislav Voljanek-baterie şi Aleksandar Maksimović-claviaturi.

5 august -sâmbătă    Piaţa Victoriei, ora 20 concerte: Phaser, The Weekend Band, Lorenzo Cristian Magic, LOREDANA

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Spiritualitate

Postul Paștilor. Mai multă rugăciune, milostenie și fapte bune

Publicat

pe

Postul Paștilor începe în 23 februarie 2026 și ține până în 11 aprilie 2026, perioadă în care, Pilda lui Iisus ne spune că, trebuie să ne curățăm de păcate, să ne îndreptăm greșelile și mai ales să îi iertăm pe cei din jur.

Cu o zi înainte de lăsarea secului de carne, în duminica iertării, sufletul nostru trebuie să intre în post mai ușor și mai curat. Postul Paștelui, cunoscut și sub numele de Postul Mare, este cel mai lung și mai riguros post din calendarul liturgic al Bisericii Ortodoxe.

Postul Paștelui este o perioadă de pregătire spirituală, în care credincioșii sunt chemați să se concentreze asupra rugăciunii, postului, pocăinței și împărtășirii, în pregătirea pentru celebrarea Învierii lui Hristos, moment central al credinței creștine.

Înainte de Paște, creștinii țin Postul Mare, perioadă care face referire la postul de 40 de zile și 40 de nopți, pe care Mântuitorul Iisus Hristos l-a ținut înainte de a începe Propovăduirea Evangheliei.

Postul de 40 de zile aduce aminte și de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, Decalogul, scris pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii.

Prin post, credincioșii ortodocși aduc aminte de sacrificiile lui Hristos din timpul postului și al Patimilor, pentru a ajunge la o înțelegere mai profundă a semnificației Învierii Sale.

Postul Paștelui este o perioadă importantă în viața spirituală a credincioșilor, în care aceștia sunt chemați să se pregătească cu seriozitate și devotament pentru celebrarea Învierii lui Hristos, prin post, rugăciune, pocăință și fapte bune. Este un timp de reflecție, transformare și creștere spirituală, în care credincioșii caută să își apropie viețile de învățăturile și exemplul lui Hristos. Postul Paștelui presupune abținerea de la anumite alimente, precum carne, lactate și ouă, într-un efort de a renunța la plăcerile materiale și de a se concentra asupra lucrurilor spirituale.

Această abținere este acompaniată de o preocupare pentru milostenie și ajutorarea celor nevoiași. Prin practicarea postului și a rugăciunii, credincioșii caută să-și înnoiască credințele spirituale, să se apropie mai mult de Dumnezeu și să crească în virtuți creștine precum iubirea, smerenia și milostenia. În postul Paștelui se fac şi rugăciuni pentru ocrotirea şi binele casei şi pentru sănătatea trupească şi sufletească a celor care locuiesc în ea. După perioada de post, creștinii merg la biserică, unde se spovedesc și se împărtășesc.

Pe toată perioada Postului Paștelui nu se fac nunți și botezuri. În afara zilelor de post de peste an, nu se fac nunţi în zilele Praznicelor împărăteşti şi nici în ajunul acestora, în săptămâna lăsatului sec de carne, în Săptămâna Luminată.

Rugăciuni importante

Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul este considerată o rugăciune puternică și este specifică pentru postul Paștelui. „Doamne și Stăpânul vieții mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire și al grăirii în deșert nu mi-l da mie. Iar duhul curăției, al gândului smerit, al răbdării și al dragostei dăruiește-l mie, robului Tău. Așa Doamne, Împărate, dăruiește-mi că să-mi văd greșelile mele și să nu osândesc pe fratele meu. Că binecuvântat ești Tu în vecii vecilor. Amin”.

Pe lângă rugăciunea specifică Postului Paștelui, este bine să rostim și rugăciunea care se spune în toate zilele de post din an: „Dumnezeul nostru, nădejdea tutu­­ror marginilor pământului și a celor ce sunt pe mare departe, Cel ce mai înainte ai întocmit, prin Legea Ta cea Veche și Nouă, aceste zile de post, la care ne-ai învrednicit să ajungem acum, pe Tine Te lăudăm și Ție ne rugăm: întărește-ne cu puterea Ta, ca să ne nevoim întru ele cu sârgu­ință, spre mărirea numelui Tău celui sfânt și spre iertarea păca­telor noas­tre, spre omorârea patimilor și biru­­ință asupra păcatului; ca împreună cu Tine răstignindu-ne și îngro­pân­du-ne, să ne ridicăm din faptele cele moarte și să petrecem cu bună­ plă­cere înaintea Ta întru toate zilele vieții noastre. Că Ție se cuvine a ne milui și a ne mântui pe noi, Hris­toase, Dum­­­ne­­zeule, și Ție slavă înălțăm, împreună și Celui fără de început al Tău Părinte, și Preasfântului și bu­nului și de viață făcătorului Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin”.

Citeste mai mult

Spiritualitate

Săptămâna albă. Cum ne pregătim pentru postul Paștilor

Publicat

pe

Săptămâna albă sau a brânzei aminteşte de timpul petrecut de primii oameni, Adam şi Eva,  în Rai. După ce în Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi ne-am gândit la sfârşitul lumii, acum prin această săptămână ne întoarcem la începutul creaţiei şi la bucuria Raiului în care trăiau primii oameni înainte de cădere.

Această săptămână începe cu Vecernia de duminică şi ţine până în Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, când se face lăsat de sec înaintea Postului Mare, fiind numită şi a Lăsatului sec de brânză.

În această săptămână nu se consumă carne şi se face dezlegare la ouă, lapte, brânză şi peşte, inclusiv în zilele de miercuri şi vineri.

Această săptămână este o călătorie duhovnicească menită să ne pregătească pentru intrarea în Postul Mare, drum al pocăinţei care culminează cu bucuria Învierii Domnului.

Sensul acestei săptămâni este unul profund pedagogic: pe de o parte, de a ne pregăti duhovniceşte pentru post, prin intermediul slujbelor care se săvârşesc, iar pe de altă parte, de a ne deprinde cu practica postirii, prin abţinerea de la carne.

Sâmbăta săptămânii albe este numită a asceţilor pentru că se face pomenirea tuturor sfinţilor care au strălucit în nevoinţă.

În acest sens, Sinaxarul din Triod ne face următoarele precizări: „Cu sărbătorile de până acum, purtătorii de Dumnezeu Părinţi ne-au condus cu cumpătare şi ne-au pregătit să intrăm în marea luptă a postului. […] Iată că au mai pus înaintea noastră şi pe toţi bărbaţii şi femeile care, prin multe nevoinţe şi osteneli, au trăit cu cuvioşie. Aceasta, pentru ca, prin pomenirea lor şi a luptelor lor, să ne facă să intrăm cu mai mult curaj în marea luptă a postului”.

sursa: ziarullumina.ro

Citeste mai mult

Spiritualitate

Întâmpinarea Domnului în Biserica Ortodoxă. Ursul anunță dacă vine primăvara

Publicat

pe

La 40 de zile de la mântuitoarea Naştere a Domnului Iisus Hristos, Biserica Ortodoxă cinsteşte aducerea Dumnezeiescului Prunc la templul din Ierusalim, de către Preasfânta Sa Maică şi de către Dreptul Iosif.

La 40 de zile de la Naşterea Domnului, Dreptul Simeon, mişcat fiind de Duhul Sfânt, a venit şi el la templu, unde i s-a împlinit înainte de moarte dorinţa de a-L vedea cu ochii săi pe Mesia.

Iar în Pruncul Cel adus la templu el a văzut mântuirea pe care Dumnezeu a dăruit-o lumii, prin Hristos, Cel plin de lumina harului, mai presus decât toată puterea Legii vechi.

Bucuros de descoperirea Duhului Sfânt, bătrânul Simeon a venit în întâmpinarea Pruncului Iisus şi, luându-L în braţe, plin de recunoştinţă, a cântat minunata sa cântare de preamărire: „Acum liberează pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău, în pace; că au văzut ochii mei mântuirea Ta, pe care ai gătit-o înaintea feţei tuturor popoarelor, lumină spre descoperirea neamurilor şi slavă poporului Tău Israel” (Luca 2, 29-32).

Pentru bătrânul Simeon, Hristos-Domnul este Lumina tuturor popoarelor, slava vechiului Israel, dar mai ales a noului Israel, poporul creştinilor. Astăzi, prin glasul bătrânului Simeon, se întâlnesc în templu, Legea veche a slovei cu Legea nouă a Duhului Sfânt.

Mântuitorul împlineşte porunca Legii vechi, în numele nostru al tuturor, ca să ne facă pe toţi liberi faţă de ea, dar ne cheamă totodată să primim Legea cea nouă a harului.

În vreme ce credincioșii respectă Întâmpinarea Domnului, în popor se ține Streneia sau Ziua Ursului. Acum e cumpăna între anotimpul rece și cel cald și se fac predicții calendaristice. Strămoșii puneau schimbarea vremii pe seama felului în care se comportă ursul, zis și Ăl Mare ori Martin. Pentru că erau convinși că în această zi pot căpăta ei înșiși puterea ursului, oamenii se ungeau cu grăsime de urs pe 2 februarie și practicau acest ritual în special asupra copiilor.

Cei ce sufereau de sperieturi erau afumați cu fire din blana de urs. Pentru a prezice cum va fi vremea, trebuia urmărit bârlogul ursului. Dacă afară e soare, ursul iese și, văzându-și umbra se sperie și intră la loc. Asta înseamnă că iarna se prelungește. Dacă e înnorat, ursul nu-și vede umbra și, astfel, rămâne afară, vestind apropierea primăverii. Dacă e vreme frumoasă în ziua de Stretenie, tot așa va fi până la Sfântul Gheorghe.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite