Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Timp Liber

Luna iulie aduce fusion jazz & bands în parcurile Timișoarei

Publicat

pe

Scenele Jazz™ din Parcul Civic și Parcul Justiției se vor bucura de prezența unor artiști renumiți și extrem de apreciați în lumea jazz-ului internațional. Muzicienii vor încânta publicul timișorean cu acorduri de fusion jazz. Petra Acker, A-C Leonte x Tavi Scurtu, Van Jam, Jazzybirds, Luiza Zan, The Twisters, Theatre Fleas Orchestra, Spanache x Pop, Brum și Paperjam sunt cei care vor concerta pe cele două scene.

 

Sâmbătă, 2 iulie

Parcul Civic

 

Petra Acker

Petrei Acker îi place să se joace cu diferite stiluri muzicale și să se exprime prin sunete și cuvinte. Aceasta trăiește prin muzică și se lasă inspirată de diverse culturi, dar și de experiențe cotidiene. Cu ajutorul timbrului său vocal unic, reușește să se îmbine perfect în diverse proiecte Jazz, Funk, Electro sau Alternative, care i-au adus colaborări cu artiști precum Michael Acker, Johnny King, Jimmy Cserkesz, Nicolas Simion, Jak Neumann, Luiza Zan și mulți alții.

 

A-C Leonte x Tavi Scurtu

A-C Leonte este una dintre cele mai bune voci ale României. Cu rădăcini bine înfipte în muzica jazz, funk și soul, A-C Leonte alături de talentatul său producător și toboșar, Tavi Scurtu, explorează lumea muzicii electronice printr-o combinație inedită de armonii și ritmuri. Cei doi creează împreună adevărate sculpturi de sunete și dau naștere unei muzici inspirate, cu versuri profunde și puternice. A-C Leonte este câștigătoarea a numeroase premii precum Best Vocalist (Johnny Raducanu International Festival 2015), Best New Jazz (Premiile Sunete 2014), Best Vocal Performance (Sibiu Jazz Fest 2013).

 

Parcul Justiției

 

Van Jam

Sub forma unui experiment psihedelic, Van Jam oferă un jazz unic, care explorează sunetele melodioase ale saxofonului, chitării, basului și a tobelor. Iovan, Brann, Mi-tzu și Floyd își pun amprenta în formarea unui stil nonconformist care poate cauza dependență de muzică de calitate.

 

Jazzybirds

Tinerii muzicieni de la Jazzybirds au format îndrăgita trupă de jazz în anul 2011. Au început prin a rearanja piesele rock preferate în manieră jazz cu influențe clasice, lucru cu ajutorul căruia au cucerit publicul din toată țara, atât cel iubitor de jazz, cât și de cel de rock’n’roll. Melodiile lor fac parte din coloana sonoră a spectacolului „Léda” a Teatrului Maghiar de Stat din Cluj-Napoca și a spectacolelor „Umbrella” şi ”New York-Párizs-Kolozsvár” ale Operei Maghiare de Stat din Cluj-Napoca.

 

Luiza Zan

Una dintre cele mai proeminente voci ale jazz-ului românesc, Luiza Zan, a câştigat numeroase premii la concursurile autohtone de jazz, dar și locul al doilea la Shure Jazz Voice Competition, în cadrul Festivalului de Jazz din Montreux. A studiat jazz cu saxofonistul american Rick Condit şi cu pianistul american Armen Donelian. 

 

Duminică, 3 iulie

Parcul Civic

 

The Twisters

The Twisters este trupa formată din Nicoleta Gavriliță, Marina Arsene, Izabela Simion, Ana Dubyk și Roxana Ardelean. Acestea combină jazz-ul, swing-ul, blues-ul și bossanova cu atmosfera primelor decenii ale secolului XX. Prin intermediul vocilor puternice dar, în acelați timp, sensibile, tinerele artiste transmit o energie ieșită din comun. Au reușit deja să impresioneze publicul, câștigând premiul de „Cel mai promițător tânăr muzician” la Festivalul Internațional de Jazz Johnny Răducanu.

 

Theatre Fleas Orchestra

Theatre Fleas Orchestra s-a alcătuit la inițiativa compozitorului decorat cu premiul UNITER, Cári Tibor. Proiectul îmbină muzica de treatru, dansul și arta vizuală într-un concept unic. Trupa este alcătuită din Cári Tibor, Sorina Savii- vibrafon, percuţie, Alin Stoianovici – acordeon, Cătălin Trocan – trombon, Csaba Sánta – contrabas şi Radu Pieloiu – tobe. În repertoriul acestora se află piese din filme și spectacole de teatru, dar și improvizații inedite. Adeseori, alături de cei menționați urcă pe scenă artiști invitați precum  Baczó Tünde şi Alin State.

 

Spanache x Pop

Sebastian Spanache, de la Sebastian Spanache Trio, și Teodor Pop, de la JazzyBit, și-au unit forțele pentru o colaborare extraordinară. Cei doi pianiști oferă o experiență inedită, combinându-și stilurile diferite pentru a da naștere unui proiect cu un stil nou și interesant. Spectacolul lor este unul bazat pe improvizație, ceea ce le dă posibiliatea de a jongla cu creativitatea lor.

 

Parcul Justiției

 

Brum  este un trio experimental electro care aduce împreună un mix de stiluri moderne cu ajutorul basului tobelor live, chitărilor, sinthurilor agresive și a vocilor minimale perfect integrate. Formată din Cătă Vaștagu (chirată, instrumente electronice), Radu Pieloiu (tobe) și Anghel Mailat (bass), formația a fost fondată în 2012 și a derivat din Brum Conspiracy și Bumbapa, binecunoscute scenei românești datorită concertele lor în deschidere pentru trupe precum Unkle, Tricky, Sofa Surfers, Pink Martini, Brain Damage din cadrul multor festivaluri şi cluburi din Europa.

 

Paperjam

Paperjam este un proiect de muzică electronică experimentală iniţiat de Ovidiu Zimcea (chitară, electronice), Lucian Naste (chitară, electronice), Mihai Moldoveanu (bass) şi Sergiu Cătană (tobe). Stilul lor muzical este condimentat cu nuanțe fine de funk, reggae, rock și jazz. Rezultatul acestui mix este un sunet inovator, despre care membrii spun că nu are limite.

 

JAZZ™ se va desfăşura la Timişoara în perioada 1-3 iulie 2016. Cea de-a patra ediție a festivalului va avea trei scene: în Piața Victoriei, în Parcul Justiției și în Parcul Civic.

 

Accesul la JAZZ™ este gratuit. La primele 3 ediții, JAZZ™ a adus la Timişoara nume precum Richard Bona, Kurt Elling, David Murray şi Macy Gray, Terri Lyne Carrington/Lizz Wright, Al Jarreau, The Cat Empire, Anoushka Shankar,  Dianne Reeves, Liv Warfield w/Prince’s NPG Hornz, The Ruff Pack, Marcus Miller, o parte dintre aceştia, în premieră în România.

 

 

 

 

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Spiritualitate

Ziua Sfântului Ioan Botezătorul încheie sărbătorile de iarnă

Publicat

pe

Creştinii îl consideră pe Sfântul Ioan Botezătorul cel mai mare dintre sfinţi, după Fecioara Maria. În calendarul ortodox, el are trei zile de pomenire: 24 iunie – naşterea sa (sărbătoarea numită Drăgaica sau Sânzienele), 7 ianuarie – ziua Sfântului Ioan ca botezător al Domnului şi 29 august – tăierea capului Sfântului Ioan.

Sfântul Ioan mai este numit şi Înaintemergătorul, pentru că este cel care a anunţat venirea lui Hristos. Părinţii lui sunt preotul Zaharia şi Elisabeta, care erau rude cu părinţii Fecioarei Maria, Ioachim şi Ana. Arhanghelul Gavriil i-a vestit lui Zaharia că soţia sa va naşte un fiu la bătrâneţe şi se va chema Ioan. Zaharia nu a crezut acest lucru şi a rămas mut până când Elisabeta a născut.

Potrivit învăţăturilor religioase, Ioan a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Iisus Hristos.

Tradiţia spune că, în dimineaţa zilei de Sfântul Ion, oamenii trebuie să se stropească cu agheasmă, pentru a fi feriţi de boli în timpul anului. De asemenea, conform tradiţiei populare, după Sfântul Ion „se botează gerul”, adică temperaturile încep să crească.

De Sfântul Ioan, există obiceiul numit „Udatul Ionilor”. În Bucovina, de exemplu, în trecut, se punea un brad împodobit la porţile tuturor celor care purtau numele de Ion, iar aceştia dădeau o petrecere.

În Transilvania, cei care purtau acest nume erau purtaţi prin sat până la râu, unde erau botezaţi.

Peste 2 milioane de români îşi serbează onomastica, luni, când este prăznuit Sfântul Ioan Botezătorul.

Cele mai răspândite nume sunt Ioan, Ion, Ionuţ, Ioana, Ionela şi Oana, alături de derivatele lor Nelu, Ivan, Jana, Ionuţa, Nela, Onuţa, Ionelia şi Jan.

Citeste mai mult

Spiritualitate

Boboteaza – ziua în care toată firea lumească să sfințește

Publicat

pe

Biserica Ortodoxă prăznuieşte în fiecare an, pe 6 ianuarie, Botezul Domnului nostru Iisus Hristos (Boboteaza sau Dumnezeiasca Arătare), zi specială în care firea apelor este sfinţită.

În 5 ianuarie, este Ajunul Botezului Domnului, o zi de post cu ajunare, ca pregătire pentru „împărtăşirea din lumina şi sfinţenia Duhului Sfânt”, zi în care vor fi oficiate mai multe slujbe speciale.

În ziua Botezului Domnului, luni, 6 ianuarie, va fi săvârşită Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur și Sfinţirea cea mare a apei.

Agheasma Mare se consumă înainte de a lua anafura, deci pe nemâncate, de la Bobotează, timp de 9 zile, cât ţine praznicul Botezului Domnului

Boboteaza aduce credincioșilor binecuvântarea lui Dumnezeu prin Agheasma Mare, care în aceste zile este luată cu evlavie pentru gustare și binecuvântarea caselor, spre tămăduirea și sfințirea întregii făpturi.

Despre raţiunile pentru care Hristos-Domnul S-a botezat în Iordan de către Ioan Botezătorul ne vorbeşte deosebit de sugestiv Sfântul Ioan Gură de Aur: „Pentru aceasta S-a botezat Hristos, ca să arate că împlineşte toată Legea. Acestea sunt pricinile Botezului Domnului. De aceea şi Duhul Sfânt S-a pogorât în chip de porumbel, căci acolo unde-i împăcarea cu Dumnezeu, acolo-i şi porumbelul. La corabia lui Noe a venit o porumbiţă cu o ramură de măslin, semn al iubirii de oameni a lui Dumnezeu şi al scăpării de potop; aici, la Botez, vine Duhul, în chip de porumbel, nu în trup de porumbel – trebuie ştiut bine lucrul acesta – ca să vestească lumii mila lui Dumnezeu, dar în acelaşi timp să arate că un om duhovnicesc trebuie să fie fără viclenie, fără răutate şi curat (…). Corabia aceea a lui Noe, după ce s-a terminat potopul, a rămas pe pământ; Corabia aceasta, după ce ne-a adus pacea cu Dumnezeu, a fost răpită în cer şi Trupul acela neîntinat şi neprihănit este acum la dreapta Tatălui. Toate acestea le-a lucrat Hristos-Domnul ca să avem parte de bunătăţile cele veşnice”1 (Cuvânt al Sfântului Ioan Gură de Aur la praznicul Botezului Domnului). (sursa: basilica.ro)
Iată ce tradiții și superstiții se practică în popor în această zi sfântă!

Tradiții și superstiții

În tradiţia românească există numeroase practici legate de Bobotează, multe preluate în creştinism din tradiţii anterioare, menite să sporească fertilitatea, să purifice şi să ţină departe forţele răului.

În această zi se recomandă să mănânci neapărat piftie, grâu fiert şi să bei vin roşu, întrucât în ajunul Bobotezei trebuie pregătită o masă asemănătoare celei din Ajunul Crăciunului.

Fetele care vor să îşi vadă ursitul de Bobotează trebuie să îşi lege pe degetul inelar un fir roşu de mătase şi să îşi pună sub pernă busuioc, pentru a-l visa peste noapte.

Pentru a fi ferit de rele tot anul, ideal este să nu te cerţi cu cei dragi în această zi şi să nu dai nimic cu împrumut.

Vrei să afli cât vei trăi? Ei bine, în Ajun de Bobotează se spune că trebuie să iei atâţia cărbuni aprinşi câţi membri are familia şi să îi denumeşti pe fiecare în parte. Se crede că va avea viaţă lungă cel al cărui cărbune se stinge ultimul.

Citeste mai mult

Spiritualitate

Programul slujbelor de Bobotează și Sfântul Ioan, la Catedrala Mitropolitană din Timișoara

Publicat

pe

Luni, 5 ianuarie – Ajunul Botezului Domnului

07:00 Ceasurile împărătești urmate de Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia

17:00 Pavecernița Mare cu Litia

Marți, 6 ianuarie – Botezul Domnului (Boboteaza – Dumnezeiasca Arătare)

07:45 Utrenia

09:30 Sfânta Liturghie arhierească urmată de Slujba Sfințirii Mari a apei (Agheasma Mare)

17:00 Vecernia și Litia

Miercuri, 7 ianuarie – Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul Domnului

08:00 Utrenia

10:00 Sfânta Liturghie

17:00 Vecernia

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite